Pretenţii. Sentința nr. 5330/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5330/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 14-05-2014 în dosarul nr. 20588/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința Civilă nr. 5330
Ședința publică din data de 07.05.2014
Instanța constituită din:
Președinte: I. Minaev
Grefier: M. D.
Pe rol, soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta . SRL PRIN MAESTRO SPRL și pe pârâta A. L. IFN SA, având ca obiect pretenții – acțiune în răspundere civilă contractuală.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 07.05.2014 și au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru această dată, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea depusă la data de 31.07.2013 și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 20._, reclamanta S.C. V. A. Service S.R.L., prin lichidator judiciar Maestro S.P.R.L., a solicitat obligarea pârâtei S.C. A. Trading L. IFN S.A. la plata sumei de 185,98 de lei, cu titlu de contravaloare cheltuieli de reparație autovehicul, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea acestei cereri.
În motivarea în fapt a cererii, aceasta a arătat că între părți au avut loc raporturi contractuale, pârâta emițând comanda de reparație nr. 6.345/23.11.2011, în baza căreia reclamanta a efectuat reparațiile solicitate la autoturismul KIA, înmatriculat sub numărul_, pentru încasarea contravalorii cărora a fost emisă factura fiscală ., nr. 8.430/23.11.2011, conținând obligația de plată a sumei de 185,98 de lei, care, deși acceptată la plată fără rezerve de către pârâtă, prin semnătură, și scadentă, nu a fost, în mod nejustificat, achitată până la data formulării cererii de chemare în judecată.
În drept, au fost invocate prevederile art. 969, art. 1073 și art. 1413 cod civil din 1864 și art. 102 din Legea nr. 71/2011.
În probațiune, reclamanta a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri și a probei cu interogatoriul pârâtei, depunând în acest sens, alăturat cererii de chemare în judecată: factura fiscală ., nr. 8.430/23.11.2011, comanda nr. 6.345/23.11.2011 și devizul de lucrări aferent acesteia, precum și Sentința Civilă nr. 1684/31.05.2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ .
Totodată, reclamanta a solicitat ca judecarea cauzei să aibă loc și în absența reprezentantului său.
Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, în temeiul art. 29 lit. l din O.U.G. nr. 80/2013 în referire la art. 77 din Legea nr. 85/2006.
Prin precizările scrise depuse la dosar, la solicitarea instanței, în data de 13.01.2014, reclamanta a arătat că numele actual al pârâtei S.C. A. Trading L. IFN S.A. este A. L. IFN S.A., depunând în acest sens, alăturat cererii precizatoare, certificatul eliberat de O.N.R.C..
Prin întâmpinarea depusă în termenul defipt de lege, pârâta a invocat, pe cale de excepție, prematuritatea cererii de chemare în judecată și lipsa calității sale procesuale pasive, iar, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
În privința excepției prematurității cererii de chemare în judecată, aceasta a arătat că reclamanta nu a urmat procedura prealabilă a medierii, prevăzută de Legea nr. 192/2006, obligatorie, astfel că se impune admiterea excepției și respingerea cererii de chemare în judecată, ca fiind prematur introdusă.
Relativ la excepția lipsei calității sale procesuale pasive, pârâta a arătat că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă ar fi trebuit îndreptată împotriva utilizatorului M. taxi SEA S.R.L., reprezentat prin administratorul M. A. E., cu care aceasta a încheiat un contract de leasing având de obiect dreptul de folosință asupra autoturismului KIA K2500, înmatriculat sub numărul_, care a făcut obiectul reparației realizate de reclamantă, motivat de aceea că utilizatorul, prin administrator, este cel care a semnat și ștampilat, în nume propriu, factura fiscală și comanda de reparație depuse în probațiune de reclamantă și care conțin obligația de plată a sumei de bani solicitate prin cererea de chemare în judecată.
Pe fondul cauzei, reclamanta a arătat că la data de 21.10.2011, conform facturii fiscale . 11-4084, a transmis dreptul de proprietate asupra autovehiculului KIA K2500, care a făcut obiectul contractului de leasing nr. 1138, către utilizatorul M. Taxi Sea S.R.L., astfel că la data de 23.11.2011, când au fost semnate comanda de reparație și factura fiscală depuse în probațiune de reclamantă, nu mai avea calitatea de proprietar al autovehiculului care a făcut obiectul reparațiilor efectuate de reclamantă, situație în care, având în vedere și că aceste înscrisuri au fost semnate și ștampilate de către administratorul S.C. M. Taxi Sea S.R.L., în numele său, fără însă a fi împuternicit în acest sens, a apreciat aceasta că se impune respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
În drept, au fost invocate prevederile art. 193, art. 205 și urm. Cod procedură civilă și dispozițiile Legii nr. 192/2006.
În probațiune, pârâta a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, depunând în acest sens, alăturat întâmpinării, în fotocopie: factura fiscală . 11.4084/21.10.2011 și împuternicirea avocațială a reprezentantului convențional.
De asemenea, aceasta a solicitat ca judecarea cauzei să se desfășoare și în absența reprezentantului său.
A fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, solicitată de ambele părți, instanța apreciind că aceasta este concludentă, pertinentă și utilă în vederea dovedirii existenței și a modului de îndeplinire a obligațiilor contractuale.
Excepțiile procesuale invocate de pârâtă, prin întâmpinare, au fost respinse prin încheierea de ședință din data de 07.05.2014, pentru considerentele menționate în cuprinsul acesteia.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
În fapt, între reclamanta S.C. V. A. Service S.R.L. și pârâta S.C. A. Trading L. IFN S.A.(actualmente, A. L. IFN S.A.), prin mandatar S.C. M. TAXI SEA S.R.L., prin reprezentant M. A. E., au avut loc raporturi contractuale, care s-au format pe baza ofertei urmate de acceptare, proba acestora fiind făcută prin următoarele înscrisuri asumate de S.C. M. Taxi Sea S.R.L., prin reprezentant M. A. E., în calitate de mandatară a pârâtei S.C. A. Trading L. IFN S.A.(actualmente, A. L. IFN S.A.), prin semnătura numitului M. A. E. și prin ștampila S.C. M. Taxi Sea S.R.L.: comanda nr. 6345/23.11.2011 și devizul de lucrări din aceeași zi. De asemenea, obligația de plată a sumei de 185,98 de lei, cu titlu de preț al reparațiilor efectuate în baza comenzii nr. 6.345/23.11.2011 și a devizului de lucrări întocmit în aceeași zi, a fost asumată, prin semnarea și ștampilarea facturii fiscale ., nr. 8430/23.11.2011, conținând obligația de plată a sumei a acestei sume, de către S.C. M. Taxi Sea S.R.L., în calitate de mandatara a pârâtei S.C. A. Trading L. IFN S.A. (actualmente, A. L. IFN S.A.).
În drept, potrivit art. 26 alin. 1 din Legea nr. 134/2010, privind Noul Cod de Procedură Civilă, condițiile de admisibilitate și forța probantă a facturilor invocate de reclamanta din prezenta cauză, în susținerea pretențiilor sale, se determină în conformitate cu prevederile în vigoare la data săvârșirii actelor juridice care fac obiectul probațiunii. În cauză, având în vedere că factura depusă în probațiune de către reclamantă a fost întocmită anterior datei de 15.02.2013, în temeiul art. 230 lit. c din Legea nr. 71/2011, sunt aplicabile prevederile art. 46 Cod comercial, potrivit căruia obligațiile comercianților, profesioniști, în sensul art. 6 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, se probează cu facturi acceptate.
Facturile fiscale fac parte din categoria înscrisurilor sub semnătură privată, astfel că, în caz de acceptare de către destinatar, acestea fac dovada actului juridic pe care îl constată și în favoarea emitentului. Mai trebuie precizat că acceptarea, fie că este expresă, fie că este tacită, reprezintă un act juridic care-l obligă pe acceptant la plată.
În speță, instanța reține că acceptarea facturii fiscale ., nr. 8430/23.11.2011, conținând obligația de plată a sumei de 185,98 de lei, cu titlu de contravaloare reparații, s-a realizat de către M. A. E., pentru S.C. M. Taxi Sea S.R.L., în calitate de mandatară a pârâtei S.C. A. Trading L. IFN S.A. (actualmente, A. L. IFN S.A.), în mod expres, prin semnarea acesteia și prin aplicarea ștampilei aparținând S.C. M. Taxi Sea S.R.L..
În acest sens, instanța reține aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 1270 Cod civil, potrivit cărora, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, precum și a prevederilor art. 1516 alin. 1 și 2 din același act normativ, potrivit cărora, creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, în caz contrar, atunci când debitorul, fără justificare, nu își execută obligația și se află în întârziere, având dreptul, la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin, să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligației.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 2009 Cod civil, mandatul este contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părți, numită mandant. Potrivit art. 2013 alin. 1, contractul de mandat poate fi încheiat în formă scrisă, autentică ori sub semnătură privată, sau verbală, acceptarea mandatului putând rezulta și din executarea sa de către mandatar. În temeiul art. 2012 alin. 2 în referire la art. 1296 din același act normativ, contractul încheiat de reprezentant, în limitele împuternicirii, în numele reprezentatului produce efecte direct între reprezentat și cealaltă parte. Potrivit art. 1309, contractul încheiat de persoana care acționează în calitate de reprezentant, însă fără a avea împuternicire sau cu depășirea puterilor conferite, nu produce efecte între reprezentat și terț.
Având în vedere poziția procesuală exprimată de pârâtă prin intermediul întâmpinării, din care rezultă că aceasta nu a încheiat contract de mandat cu S.C. M. Taxi Sea S.R.L. sau cu numitul M. A. E., prin care aceștia să fie îndrituiți a încheia, în numele și pe seama sa, cu reclamanta, contractul de reparație a autoturismului înmatriculat sub numărul_, invocat de reclamantă ca temei de fapt al prezentei cereri de chemare în judecată, având în vedere împrejurarea că înscrisurile: comanda de reparație, deviz de calcul și factură fiscală, invocate de reclamantă pentru dovedirea pretenției sale, au fost semnate de M. A. E. și pe acestea s-a aplicat ștampila aparținându-i S.C. M. Taxi Sea S.R.L., în numele pârâtei S.C. A. Trading L. IFN S.A.(actualmente, A. L. IFN S.A.), astfel cum rezultă din cele ce preced, și având în vedere că reclamanta nu a făcut dovada existenței contractului de mandat încheiat între pârâtă și S.C. M. Taxi Sea S.R.L. sau între pârâtă și M. A. E., deși o astfel de obligație îi revenea în temeiul art. 10 și art. 249 Cod procedură civilă, instanța apreciază că pârâta, prin raportare la prevederile art. 1296 Cod civil, precitate, interpretate per a contrario, și prin raportare la prevederile art. 1309 din același act normativ, precitate, nu este ținută să plătească suma de 185,98 de lei, menționată în factura fiscală ., nr. 8430/23.11.2011, emisă de reclamantă pe numele său, motivat de aceea că nu și-a asumat obligația de plată a acesteia nici personal, nici prin mandatar, neîncheind contract de mandat cu S.C. M. Taxi Sea S.R.L. sau cu numitul M. A. E., prin care aceștia să fie îndrituiți a încheia în numele și pe seama sa, cu reclamanta, contractul de reparație a autoturismului înmatriculat sub numărul_, prin semnarea comenzii de reparație nr. 6435/23.11.2011 sau a facturii fiscale ., nr. 8430/23.11.2011.
În lumina considerentelor ce preced, capătul principal de cerere formulat de reclamantă, având ca obiect obligarea pârâtei la plata sumei de 185,98 de lei, menționată în cuprinsul facturii fiscale nr. 8.430/23.11.2011, va fi respins, ca neîntemeiat.
În privința capătului de cerere relativ la obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, instanța apreciază că acesta este neîntemeiat, urmând a fi respins, pentru considerentele ce succed.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 453 Cod procedură civilă, obligarea părții care a pierdut procesul la plata cheltuielilor de judecată se poate realiza numai la cererea părții care a câștigat procesul.
În cauză, instanța apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul de lege precitat, reclamanta nefiind partea care a câștigat procesul, astfel că și acest capăt de cerere urmează să fie respins, ca neîntemeiat și, în consecință, cererea de chemare în judecată, în integralitate, urmează să fie respinsă, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamanta . SRL, cu sediul în C., ., ./2005, prin Maestro SPRL cu sediul în C., . nr. 24, contradictoriu cu pârâta A. L. IFN SA, cu sediul în București, .. 9, cam. 2 și 3, ., J_, ca neîntemeiată.
Cu drept la cerere de apel, care se depune la Judecătoria C., în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 14.05.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
I. Minaev M. D.
Red.jud. R.C.B/19.05.2014/4ex
Tehnored. M.D./19.05.2014
Emis 2 comunicări la data de .
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 6146/2014. Judecătoria... | Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
