Revendicare imobiliară. Sentința nr. 1303/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1303/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 10-02-2014 în dosarul nr. 13213/212/2011
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1303
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 10 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. I. G.
GREFIER: E. A. P.
Pe rol judecarea cauzei civile, având ca obiect revendicare imobiliară –grănițuire –obligația de a face, acțiune formulată de reclamanta B. F. cu domiciliul în ., .. 1, jud. C., în contradictoriu cu pârâții B. V. și B. S. ambii cu domiciliul ales în C., .. 13, jud. C..
Dezbaterile asupra fondului și susținerile părților au avut loc în ședință publică din data de 27.01.2014, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, având în vedere prevederile art. 260 alin.1 Cod procedură civilă instanța a amânat pronunțarea la data de 03.02.2014 și apoi la data de 10.02.2014, hotărând următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 23 mai 2011 pe rolul Judecătoriei C. sub nr.de dosar_, așa cum a fost precizată, reclamanta B. F. a chemat în judecată pe pârâții B. V. și B. S., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige pârâții să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafața de teren de aproximativ 2703 m.p. situat în comuna Agigea, ., pe care pârâții îl ocupă în mod abuziv, granițuirea - stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea sa și a pârâților noastre conform actelor de proprietate si expertizelor de specialitate, precum și obligarea pârâților să dărâme/mute gardul și toate construcțiile și să mute toate bunurile de pe proprietatea sa pe cheltuiala acestora și edificarea conform legii - pe cheltuiala amândoura a gardului conform liniei reale, corecte de hotar dintre proprietăți, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii, arată reclamanta că este proprietara imobilului situat în comuna Agigea, ., ./2/1 imobil format din teren în suprafață de_ m.p. – imobil din care face parte și suprafața de teren ce face obiectul prezentei cauze. Susține reclamanta că a devenit proprietara terenului în baza certificatului de moștenitor nr.39 din 14 martie 1997 de pe urma defunctului Glavcenco Matfei, care la rândul său a dobândit terenul prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza legii 18/1991, conform TP nr._/118 din 30.07.1996 eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de proprietate asupra terenurilor C., iar în urma partajului voluntar fără sultă din 04.02.2002 – conform încheierii de autentificare nr.246 a BNP V. P., a luat în proprietate în deplină proprietate și posesie suprafața de 3 ha teren arabil ce formează ./1.
Se arată în continuare că prin expropriere pentru utilitate publică în anul 2009 din . în suprafața de 3 ha a fost expropriată și despăgubită pentru suprafața de_ m.p., rămânând proprietară a_ m.p. – situat în ./2/1, nr. cadastral_ – CF nr._, în data de 14.06.2002 a vândut pârâților B. V. și silvia o suprafață de 1000 m.p. din . vecinii la N – DE 168/10, la sud – rest proprietate B. F., la E – moșt.def.Steopol M. și la Vest – proprietate BădrosFenia, însă după perfectarea actelor pârâtul B. în mod abuziv a împrejmuit cu gard de plasă și a edificat ulterior construcții fără autorizații pe o parte a ternului său, și, întrucât în acea perioadă măsurătorile se efectuau cu compasul de lemn, iar reclamanta și soțul său locuiau la G., pârâtul a considerat că terenul este proprietatea sa.
Ulterior, prin folosirea unei aparaturi moderne de măsurare s-a constatat de Primăria Agigea și de vecinul reclamantei – numitul Gălușanu că gardul din plasă edificat de pârâtul B. nu corespunde situației din acte, existând o suprapunere de suprafețe, pârâții ocupând parte din terenul său, iar reclamanta parte din terenul familiei Gălușanu, sens în care toți vecinii implicați, inclusiv pârâtul B. V. au căzut de acord cu soluționarea acestei situații în mod amiabil, însă pârâtul B. s-a răzgândit, susținând că doar prin judecată se va soluționa litigiul.
În drept au fost invocate disp.art.480 Cod civil, art.584, 588, 1075, 1076, 1091 Cod civil, iar în baza art.242 C. s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar în susținere a fost solicitate proba cu înscrisuri, testimonială, interogatoriu și expertiza tehnică de specialitate.
A atașat la cerere, în copie, următoarele înscrisuri: Titlul de Proprietate nr._/118 din 30.07.1996 eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de proprietate asupra terenurilor C., certificatul de moștenitor nr.39/14 martie 1997 emis de BNP V. P., încheierea de rectificare nr.476/04.02.2002 emisă de același notar, contractul de partaj voluntar fără sultă autentificat sub nr.246/04.02.2002 la BNP V. P., plan de amplasament și delimitare a bunului imobil, fișa bunului imobil, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2218/14 iunie 2002 la BNPA I. M. și P. I. G., adeverința nr._/10.11.2010 emisă de . urbanism, plan de amplasament și delimitare a imobilului, fișa imobilului, extras de carte funciară, încheierea nr._/17.11.2010 emisă de OCPI C., Hotărârea nr.5/09.06.2010 emisă de CL Agigea (de expropriere) și procesul-verbal nr.5 din 09 iunie 2010, încheierea nr._/13.09.2010 emisă de OCPI C., contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3081/06.12.2010.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de 1350 lei aferent pentru toate capetele de cerere (pentru capătul 1 de cerere evaluat la 20. 000 lei – 1311 lei, cap.2 – 19 lei, cap. 3 și 4 câte 10 lei) și timbrul judiciar mobil de 3 lei.
După efectuarea expertizei evaluatorii de către expertul Aragea I., reclamanta a suplimentat valoarea taxei judiciare de timbru datorată pentru capătul 1 de cerere până la concurența sumei de 3527 lei, valoarea terenului fiind stabilită de expert la suma de_ lei RON.
Pârâții B. V. și B. S. legal citați, au formulat întâmpinare prin care pe cale de excepție au solicitat ca reclamanta sa precizeze valoarea terenului revendicat si sa timbreze la valoare, precum și să timbreze fiecare capăt de cerere cu care a investit instanța, sub sancțiunea anularii cererii de chemare in judecată, iar pe fondul cauzei au solicitat solicitam respingerea acțiunii ca nefondată.
Susțin pârâții că, prin act sub semnătură privată, au cumpărat la data de 31 oct. 1991, de la F. F., terenul în suprafață de 15.000 m.p. teren obținut de aceasta prin reconstituirea dreptului de proprietate al defunctei Stenopol M. conform adeverinței nr.119/30.08.1991. Ulterior, vânzătoarea a refuzat încheierea unui act autentic la notariat, titlul de proprietate fiind obținut în instanța conform sentinței civile nr.571/20.01.1999 pronunțata de Judecătoria Constanta, imobilul fiind intabulat sub nr. 8381/31.05.2001.
După decesul lui Glacenco M. in anul 1997, unul dintre vecini, terenul în suprafață de 5 ha. deținut de acesta, a revenit moștenitorilor V. E.- D. ( 2 ha.) si BădrosFenia (3ha.), iar acestea au intrat în posesia moștenirii netulburate de vecini, neexistând vreodată o discuție referitoare la faptul ca moștenirea lor ar fi fost tulburată de aceștia sau de altcineva. D. dovadă stă faptul că după dobândirea moștenirii si înaintea partajului voluntar fără sultă din data de 04.02.2002, reclamanta si-a edificat, la limita proprietății cu moștenitoarea V. E.-D., o construcție denumita cu caracter agricol, unde a locuit în permanenta soțul reclamantei, numitul BădrosPetru, acesta ocupându-se de gospodăria cu animale si plante agricole, fiind pensionar, ca urmare, prin edificarea construcției, reclamanta si-a măsurat si recunoscut limitele proprietății moștenite, atât față de Vantu E.-D., cât și față de ei – pârâții.
Se arată în continuare că după partajul voluntar, la data de 04.02.2002, reclamanta a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu numitul B. G. din Constanta, .. 28 ( fratele paratului B. V.) de la care a primit un avans de 1.000 USD, însă după încheierea antecontractului, numitul B. G., împreună cu pârâtul B. V. si cu acordul reclamantei, au edificat un gard metalic ce împrejmuia proprietatea promisă, precum și o parte din proprietatea pârâtului B. V., conform facturii nr._/30.03.2002 si chitanței nr._/23.05.2002. Ulterior, însă, promitentul cumpărător s-a răzgândit, iar terenul in suprafața de 1.000 m.p. a fost cumpărat chiar de parații B. V. si B. S. cu contractul de vânzare - cumpărare nr. 2218/14.06.2002, vânzătoarea primind si restul sumei de 3.000 USD, reprezentând prețul vânzării.
Apreciază pârâții că prin prisma celor arătate si dovedite cu acte, reclamanta si-a recunoscut limitele proprietății când a intrat în posesia moștenirii, iar gardul a fost edificat cu știința si acordul acesteia, soțul sau fiind în permanenta pe proprietatea sa.
În continuare arată pârâții că este real faptul că nu au reactualizat cadastrul terenului în suprafața de 15.000 m.p. deoarece o parte a fost expropriat pentru construirea centurii ocolitoare a municipiului Constanta, in momentul de fata fiind in litigiu cu C.N.A.D.R. pentru tulburare de posesie și plata daunelor pentru expropriere, urmând ca în cadrul acestui litigiu, urmează să se facă măsurătorile și să se stabilească limitele exacte ale proprietății, precizând că cunosc faptul că ar exista o suprafața de teren neprecizată, între proprietatea lor și cea a reclamantei, dar aceasta suprafața este folosita de ei din anul 1991 de când au intrat iî posesia terenului prin cumpărare, iar timp de aproape 15 ani nimeni nu a reclamat ca proprietatea lui ar fi lipsita de o parte din suprafața, ci numai după ce numitul Gălușanu I. a cumpărat suprafața de teren vecina, și constatând că suprafața din acte nu este aceeași cu cea deținută a apreciat ar fi in proprietatea reclamantei Bedros F., și deoarece reclamanta își construise casa exact la limita proprietății cu Gălușanu I., acesta a obligat-o sa demoleze imobilul sau sa-i cedeze o parte din terenul proprietatea sa.
Ulterior, pentru ca reclamanta cunoștea că exista o anumită suprafața de teren care nu aparține proprietății sale, pe calea prezentei aceasta încearcă să-și să-și însușească acest teren, decât să încerce sa-si rezolve pe cale legala situația cu vecinul Gălușanu.
În drept au fost invocate disp. art. 115 Cod proc. Civ.
În susținere, în cursul procedurii pârâții au depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri: TP nr._/1113/15.01.2013, act de vânzare-cumpărare din 13.10.1991, sentința civilă nr.571/20.01.1999 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr.4846/1998, decizia civilă nr.799/03.04.2000 a Tribunalului constanța, fișa bunului imobil proprietatea fam.B., plan de amplasament și delimitare a bunului imobil, încheierea nr.8381/02.08.2001 emis de Biroul de CF C., antecontract de vânzare-cumpărare nr.390/04.02.2002, contract de vânzare-cumpărare nr.2218 din 14.06.2002, plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate pentru proprietarii BădrosFenia și P., plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate pentru proprietarii B. V. și S., fișa corpului de proprietate – extravilan pentru proprietarii B. V. și S., factura fiscală . ACC nr._/30.03.2002 și chitanța . ALD_/23 mai 2002.
Procedând la judecarea cauzei, instanța a încuviințat pentru ambele părți și a fost administrată proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților și al reclamantei.
Sub aspectul stabilirii proprietăților părților și al delimitării proprietăților acestora în speță instanța a încuviințat la cererea părților efectuarea a două rapoarte de expertiză cu concluzii similare.
În cauză a fost efectuată la solicitarea reclamantei o expertiză tehnică imobiliară specialitatea topo de către expertul V. A., iar la solicitarea pârâților a fost efectuată o contraexpertiză cu 3 experți, având ca obiective: identificarea suprafeței de teren in litigiu conform actelor si conform deținerii in fapt de către B. si B., stabilirea liniei de hotar dintre proprietăți, stabilirea suprafeței ocupate abuziv de parați si delimitarea ei cu stabilirea vecinătăților, identificarea construcțiilor ridicate pe teren, precum si evaluarea suprafeței revendicate de reclamanta fiind efectuat și depus la dosarul cauzei raportul de expertiză efectuat de experții D. D., M. A. S. și P. G. L.. (filele 202-213).
Din oficiu instanța a dispus efectuarea unei expertize imobiliare în vederea evaluării imobilului teren, fiind efectuată în cauză și depusă la dosar expertiza efectuată de expertul Aragea I..
În ceea ce privește excepția invocată de pârâții B., respectiv netimbrarea cererii de chemare în judecată instanța apreciază că nu se mai impune analizarea acesteia, având în vedre faptul că în cursul procedurii reclamanta a achitat taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina sa.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
Acțiunea în revendicare este o acțiune reală, prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar, constituind un mijloc juridic specific de apărare a dreptului de proprietate.
Reclamantul, în cadrul acțiunii în revendicare imobiliară, trebuie să probeze că el este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat, deoarece în favoarea pârâtului operează o prezumție relativă de proprietate desprinsă din faptul posesiunii bunului. Proba dreptului de proprietate se face prin titlul de proprietate care poate să fie un act translativ sau declarativ și revine această obligație reclamantului, conform art. 1169 Cod civil, potrivit căruia, cel care face propunerea înaintea judecății trebuie să o dovedească.
Titlul reclamantei:
Prin Titlul de proprietate nr._/118 din 30.07.1996 eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de proprietate asupra terenurilor C., numitului Glacenco Matfei i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului extravilan în suprafață de 5 ha situat în ., situat în tarlaua 12, . ca vecinătăți: la nord: De 168/10, la est: moșt.Steopol M., la sud: De 428/19 și la vest: moșt. M. C., precum și asupra suprafeței de 1045 m.p. de teren intravilan.
Prin certificatul de moștenitor nr.39 din 14 martie 1997 emis de BNP V. P. și încheierea de rectificare nr.476 din data de 04.02.2002 a aceluiași notar, emis în baza testamentului autentificat sub nr._/12 mai 1995 reclamanta B. F. și numita V. E., au dobândit în indiviziune dreptul de proprietate asupra suprafeței de 5 ha teren extravilan situat în teritoriul cadastral al satului L., ., dobândit prin reconstituire, în baza Legii Fond din data de pe urma defunctului Glacenco Matfei.
Prin contractul de partaj voluntar fără sultă autentificat sub nr.246/04.02.2002 la BNP V. P., reclamanta a luat în deplină proprietate și posesie suprafața de 3 ha teren arabil ce formează ./1 având ca vecinătăți: la nord De 168/10, la est: moșt. def. Steopol M., la sud De 428/19 și la vest: ./2 – V. E., iar numita V. E. a luat în deplină proprietate și posesie suprafața de 2 ha teren arabil ce formează ./2 având ca vecinătăți: la nord De 168/10, la est: . – B. F., la sud De 428/19 și la vest: moșt.def.M. C..
Ulterior, din . în suprafață de 3 ha, reclamanta a fost expropriată și despăgubită pentru suprafața de_ m.p. respectiv ./2/2 cu nr. cadastral_ și CF nr._, iar în urma exproprierii aceasta a rămas în proprietate cu suprafața de teren de_ m.p. situat în ./2/1, nr. cadastral_ și CF nr._.
De la data sesizării instanței și până la momentul încheierii cercetării judecătorești, reclamanta a mai efectuat acte de dezmembrare a imobilului teren, (actul de dezmembrare nr.233/15.02.2013 de la BNP P. V.), contractul de schimb cu sultă nr.260/20.02.2013 încheiat de BNP P. V.. și actul de donație nr.284/22.02.2013 încheiat de BNP P. V., pentru mai multe suprafețe de teren din terenul în suprafață totală de de_ m.p. situat inițial în ./2/1, nr. cadastral_ și CF nr._, acte care însă nu fac obiectul cauzei, dar care însă au fost avute în vedre de experți la efectuarea contraexpertizei. (filele 178-194).
Acțiunea în revendicare este o acțiune reală, prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar, constituind un mijloc juridic specific de apărare a dreptului de proprietate.
Reclamantul, în cadrul acțiunii în revendicare imobiliară, trebuie să probeze că el este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat, deoarece în favoarea pârâtului operează o prezumție relativă de proprietate desprinsă din faptul posesiunii bunului. Proba dreptului de proprietate se face prin titlul de proprietate care poate să fie un act translativ sau declarativ și revine această obligație reclamantului, conform art. 1169 Cod civil, potrivit căruia, cel care face propunerea înaintea judecății trebuie să o dovedească.
În speța de față reclamanta a invocat că este proprietara unei suprafețe de teren de_ m.p. situat în ./2/1, nr. cadastral_ și CF nr._, din care pârâții au cotropit suprafața de 2703 m.p.
Titlul pârâților:
Prin Titlul de proprietate nr._/113/15.01.1993 eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de proprietate asupra terenurilor C., numiților F. F. și F. P. în calitate de moștenitori ai numitei Steopol M. li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului extravilan în suprafață de 3 ha situat în satul L., ., situat în tarlaua 48, . ca vecinătăți: la nord: De 210/1, la est: moșt.Sofana C-tin, la sud: De 210/2 și la vest: moșt. N. D.. (fila 83).
Prin actul sub semnătură privată (fila 84), pârâții B. V. și S. au cumpărat la data de 31 oct. 1991, de la numita F. F., terenul în suprafață de 15.000 m.p. teren obținut de aceasta prin reconstituirea dreptului de proprietate al defunctei Stenopol M. conform adeverinței nr.119/30.08.1991, (T.P fiind eliberat ulterior) și, întrucât ulterior, vânzătoarea a refuzat încheierea unui act autentic la Notariat, pârâții au solicitat instanței de judecată pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, iar prin sentința civilă nr.571/20.01.1999 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr.4846/1998, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții din acea cauză - B. V. și B. S. și s-a constatat intervenită vânzarea cumpărarea suprafeței de teren de 15.000 m.p. situat în satul L., .. (fila 87).
Conform raportului de expertiză întocmit în dosarul civil nr.4846/1998 de expertul Amet Șenol terenul în suprafață de_ m.p. este situat în extravilanul localității L., pe partea dreaptă în sensul de mers dinspre constanța spre M., despărțit de șoseaua Națională prin liziera de arbuști de la marginea șoselei, având ca vecinătăți conform planului de situație: la nord: DE 168/10 pe lungimea de cca 26 m.l., la este: lizieră pepinieră P.p.424 pe lungimea de cca 594 m.l., la sud: DE 428/19 pe lungimea de cca 26 m.l., la vest: moșt Glaneco Matfei pe lungimea de cca 560 m.p.
În baza acestei sentințe civile, prin încheierea nr.8381/31.05.2001 emisă de Judecătoria C. - Biroul de Carte funciară s-a admis cererea formulată de B. V. și S., cu privire la imobilul teren extravilan de 15.000 m.p. (acte+ măsurători), situat în . înscris în CF a localității Agigea, .-a intabulat dreptul de proprietate, fiind deschisă cartea funciară nr.301.
Prin antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.390/04.02.2002 la BNPA I. M. și P. I. G., reclamanta BădrosFenia s-a obligat să vândă numitului B. G. din Constanta, .. 28 ( fratele pârâtului B. V.) suprafața de 1000 m.p. teren arabil cu deschidere de 28 m.p. situată în extravilanul satului L., . preț de 4000 USD, din care în momentul perfectării antecontractului reclamanta a primit un avans de 1.000 USD, însă conform susținerilor părților nu s-a ajuns la perfectarea contractului de vânzare cumpărare.(fila 92-93).
Conform susținerilor pârâților care se coroborează cu mențiunile din cuprinsul facturii fiscale . ACC nr._ din 30.03.2002 (fila 102), în baza acestui antecontract de vânzare cumpărare, pârâtul B. V. a delimitat cu gard o suprafață de teren în localitatea L., însă nu se indică locul în care s-a efectuat împrejmuirea.
Ulterior prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2218/14.06.2002 la BNPA I. M. și P. I. G., reclamanta B. F. a vândut pârâților B. terenul arabil în suprafață de 1000 m.p. din . cu vecinii: la nord - De 160/10, la S - rest propr. B. F., la E – moșt. Def.Steopol M. și la vest – rest propr.B. F.. Astfel aceștia au dobândit și terenul limitrof fără însă a face alipire.
În baza acestui contract de vânzare-cumpărare, prin încheierea nr._/20.08.2002 emisă de Judecătoria C. - Biroul de Carte funciară s-a admis cererea formulată de B. V. și S., cu privire la imobilul teren extravilan de 1000 m.p. (acte + măsurători), situat în ./1 înscris în CF nr.418 a localității Agigea la AI 1, cu nr. cadastral cod 1; 151/1/1 proprietatea lui B. F. de sub BII 1 și s-a intabulat dreptul de proprietate, urmând a se desprinde . cod 1; 151/1/1 din CF 418, și se va deschide CF nr.519.
În scopul edificării proiectului de investiții „Varianta de ocolire a Municipiului C.” proprietatea pârâților, situată în . a făcut obiectul dezmembrării și exproprierii parțiale, fiind mai întâi actualizat planul de amplasament al parcelei A 428/1 (nr. cadastral_), apoi dezmembrat, fiind expropriat lotul 2 în suprafață de 6511 m.p. (nr. cadastral_), pârâții rămânând proprietarii a 2 loturi distincte: ./1=7670 m.p. (nr. cad._) situat la nordul șoselei, parțial împrejmuit și gospodărit și ./3= 811 m.p. (nr. cad._) rămasă la zona de sud a șoselei, neîmprejmuită și neutilizată.
Într-o acțiune în revendicare trebuie verificate doua aspecte esențiale: dacă reclamantul face dovada proprietății asupra bunului revendicat și daca pârâtul folosește fără drept respectivul bun. Acțiunea în revendicare poate fi admisa doar daca cele doua elemente verificate sunt întrunite si nicidecum pe considerente de eventuala calitate.
Instanța constată că deși reclamanta a revendicat inițial aproximativ 2200 m.p., cu motivarea ca a fost ocupată de pârâți, întrucât din probele administrate a rezultat o suprafață mai mare de 2703 m.p. aceasta și-a precizat acțiunea sub aspectul suprafeței ce face obiectul capătului 1 din acțiunea introductivă de instanță.
Experți au precizat în raportul de expertiză că la efectuarea raportului de expertiză s-au avut în vedere coordonatele topografice din documentațiile cadastrale ale celor două terenuri, raportate la titlurile de proprietate ale pârtilor. După stabilirea liniei de hotar, experții au constatat că pârâtul ocupă din terenul reclamanților o suprafață
Din coroborarea coroborat concluziile raportul de contraexpertiză întocmit în cauză de experții D. D., M. A. S. și P. G. L. cu răspunsurile pârâților la interogatoriu, precum și cu susținerile acestora din cuprinsul întâmpinării care recunosc (fila 63 par.6-7) că între părți ar exista o suprafață d teren neprecizată între proprietatea lor și a reclamantei, dar aceasta este folosită de pârâți din anul 1991 de când au intrat în posesia terenului lor prin cumpărare, și, că timp de aproape 15 ani nimeni nu a reclamat lipsa unei părți din terenul proprietate, recunoscând și faptul că nu au actualizat cadastrul instanța reține că pârâții ocupa o suprafață de 2703 mp din terenul proprietatea reclamantei B. F..
Astfel din raportul de contraexpertiză realizat în cauza de experți menționați anterior se evidențiază imobilul reprezentat de terenul în suprafață de 2703 m.p. revendicat de reclamantă situat în prezent în intravilanul localității L., . A`-16-15-14-13-D`-D-E-F-G-A în planul de situație anexă la raportul de contraexpertiză.
Potrivit art.480 C.civ. „Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege”, iar conform art.481 C.civ., „Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire. »
Față de considerentele expuse anterior, în temeiul art. 480 cod civil instanța constată că acțiunea formulată de reclamantă este întemeiată urmând a o admite, probele administrate în prezenta cauză au dovedit că, pe lângă suprafața de teren deținută de către pârâți conform titlului aceștia mai ocupă din terenul proprietatea reclamantei, suprafața de 2703 m.p. așa cum a fost identificat în planul de situație-anexa 3 la raportul de contraexpertiză topografică întocmit de experții D. D., M. A. S. și P. G. L..
Instanța nu va reține apărarea pârâților în sensul că ocupă și folosesc terenul în cauză din anul 1991 și că, atât reclamanta, cât și soțul acesteia și-au dat acordul pentru folosirea terenului, între părți existând o înțelegere în acest sens, astfel că nu ocupă abuziv acest teren, întrucât în acest sens instanța supremă a decis ca, "oricât ar dura pasivitatea proprietarului, acesta nu este decăzut din dreptul de revendicare, chiar daca a lăsat sa treacă mai mult de 30 de ani fără a-l exercita”.
Cum pârâții nu au probat existența unui titlu legitim care să justifice ocuparea în fapt a suprafeței de teren descrise în alineatul precedent, iar reclamanta a făcut dovada dreptului de proprietate asupra acestei suprafețe, având în vedere că dreptul de proprietate conferă titularului toate atributele acestuia, inclusiv folosința bunului, instanța va admite acțiunea formulată de reclamanta B. F. și va obliga pârâții B. V. și S. să îi lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul teren în suprafață de de 2703 m.p. așa cum acesta a fost identificat în perimetrul A`-16-15-14-13-D`-D-E-F-G-A` și hașurată cu linii punctate verzi, în planul de situație-anexa 3 la raportul de contraexpertiză topografică întocmit de experții D. D., M. A. S. și P. G. L..
Cu privire la capătul de cerere privind granițuirea,conform art. 585 C.pr.civila, granituirea se poate realiza numai între persoane care au calitatea de proprietari ai fondurilor învecinate.
Prin actiunea în granituire se urmareste refacerea hotarului initial dintre doua fonduri învecinate, realizându-se, de fapt, o identificare topografica a celor doua imobile, masurarea suprafetelor si stabilirea liniei de hotar în functie de probatoriul administrat .
Rezulta din proba științifică, efectuată respectiv raportul de contraexpertiză topometrică că aceasta este posibilă astfel că în baza art.584 și următoarele din codul civil se impune stabilirea liniei de hotar între cele doua proprietăți pe punctele de contur 8-9, 10-11, 12-13-14-15-16, sens în care instanța va stabili linia de hotar între terenul proprietatea reclamantei și terenul proprietatea pârâților pe traseul 8-9, 10-11, 12-13-14-15-16 cu poziția și mărimile indicate în planul de situație anexa 3 la raportul de contraexpertiză topografică întocmit de experții D. D., M. A. S. și P. G. L..
În ceea ce privește capătul 3 și 4 din acțiunea introductivă de instanță, respectiv obligația de a face constând în obligarea pârâților la ridicarea gardului și a construcției – anexă agricolă, și obligația de a face – edificarea gardului comun pe cheltuaia ambelor părți, instanța constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 584 C. civ., "orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la granițuirea proprietății lipite de a sa;....", astfel ca, odata îndeplinita conditia de vecinatate a celor doua proprietății, acțiunea este admisibilă și, din moment ce părțile nu au stabilit aceasta linie prin bună înțelegere, acțiunea este si întemeiată.
Aceasta obligație de ,,îndatorare" trebuie însă corelată cu dispozițiile art.480 C. civil, conform cărora proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege. Prin urmare, dreptul de proprietate al reclamantei în limitele suprafeței de 2703 m.p. trebuie recunoscut acesteia în limitele garantate de dispozițiile art. 480 C. civil si prerogativele dreptului sau de proprietate nu pot fi îngrădite pentru considerente privitoare la gardul greșit poziționat și la construcția anexă C4 pe care pârâții le-au edificat pe teren, chiar dacă sunt constructori de buna credință, Intre cele doua proprietăți existând un gard care nu respecta limitele cele două proprietăți.
Altfel, ar însemna că prin respingerea acestui capăt de cerere privind obligarea pârâților de a dărâma/muta gardul greșit poziționat și să mute pe cheltuiala lor construcția - anexa agricolă, construcție provizorie identificată cu C4 admiterea acțiunii principale - revendicare și a capătului de cerere privind grănițuirea celor 2 proprietăți să rămână fără niciun efect practic ceea ce nu poate fi admis, acest capăt de cerere având regim juridic accesoriu față de acțiunea în revendicare și față de capătul de cerere privind grănițuirea.
Din concluziile aceluiași raport de expertiza rezulta ca pârâții B. V. și S. au ridicat o construcție respectiv - construcția C4, cât și gardul împrejmuitor pe terenul proprietatea reclamantei, sens în care instanța, față de disp. art. 480 C. civ., rap. la art. 1075 C. civ, va obliga pârâtul în cauza sa-si retragă gardul împrejmuitor pe aliniamentul reținut ca fiind linia de hotar.
Având în vedere ca pe terenul reclamantei exista construcții ridicate fără acceptul acesteia și care aparțin pârâților, respectiv anexa agricolă construcție provizorie identificată cu C4 în același raport e contraexpertiză, precum și faptul că pe același teren există și un gard ridicat de pârâți greșit poziționat - conform raportului de contraexpertiză – punctul 17 (cu negru), literele A, A`,G, F, E, D, D` instanta apreciază că este întemeiat și acest capăt de cerere astfel ca se va admite în baza art. l075 cod civil urmând a se obliga pârâții să dărâme sau să mute gardul greșit poziționat conform raportului de contraexpertiză – punctul 17 (cu negru), literele A, A`,G, F, E, D, D` și să mute pe cheltuiala lor construcția - anexa agricolă, construcție provizorie identificată cu C4 în același raport de contraexpertiză.
În ceea ce privește delimitarea proprietăților, sunt aplicabile disp. art.590 și urm civ. potrivit cu care ambii vecini au obligația de a construi un gard comun, pe cheltuială comună, instanța va obliga părțile - reclamantă și pârâți - la edificarea gardului comun – pe cheltuiala amândurora a gardului conform liniei de hotar dintre proprietăți așa cum a fost marcată anterior, pe traseul indicat în anexa 3 la raport : D`- cu roșu-13-14-15-16.
Referitor la cheltuielile de judecată
În temeiul art.274 din C.proc.civ., pârâții vor fi obligați la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 9327 lei contând în onorariu avocat - 3800 lei, onorariu expert -2000 lei, taxa judiciară de timbru 3527 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta B. F. cu domiciliul în ., .. 1, jud. C., în contradictoriu cu pârâții B. V. și B. S. ambii cu domiciliul ales în C., .. 13, jud. C., așa cum a fost precizată.
Obligă pârâții B. V. și B. S. să lase reclamantei B. F. în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 2703 m.p. proprietatea reclamantei B. F. așa cum acesta este identificat în perimetrul A`-16-15-14-13-D`-D-E-E-F-G-A` și hașurată cu linii punctate verzi, în planul de situație-anexa 3 la raportul de contraexpertiză topografică întocmit de experții D. D., M. A. S. și P. G. L..
Stabilește linia de hotar între terenul proprietatea reclamantei și terenul proprietatea pârâților pe traseul 8-9, 10-11, 12-13-14-15-16 cu poziția și mărimile indicate în planul de situație anexa 3 la raportul de contraexpertiză topografică întocmit de experții D. D., M. A. S. și P. G. L..
Obligă pârâții să dărâme/mute gardul greșit poziționat conform raportului de contraexpertiză – punctul 17 (cu negru), literele A, A`,D, F, E, D, D` și să mute pe cheltuiala lor construcția - anexa agricolă, construcție provizorie identificată cu C4 în același raport de contraexpertiză.
Obligă părțile - reclamantă și pârâți - la edificarea gardului comun – pe cheltuiala amândurora a gardului conform liniei de hotar dintre proprietăți așa cum a fost marcată anterior, pe traseul indicat în anexa 3 la raport : D`- cu roșu-13-14-15-16.
Obligă pârâții la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 9327 lei contând în onorariu avocat - 3800 lei, onorariu expert -2000 lei, taxa judiciară de timbru 3527 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 10.02.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
A. I. G. E. A. P.
Red.thred. Jud.A.I.G./14.03.2014
Tehnored. Gref. E.A.P./5ex/20.03.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 17/2014.... | Cerere necontencioasă. Sentința nr. 2773/2014. Judecătoria... → |
|---|
