Revendicare imobiliară. Sentința nr. 18/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 18/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 18-12-2014 în dosarul nr. 9562/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică de la 18.12.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: O. M. S.
GREFIER: SELMA Z.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect revendicare imobiliară, acțiune formulată de reclamanta Z. N., CNP_, cu domiciliul în C., ., județul C., în contradictoriu cu pârât P. N. D., CNP_, cu domiciliul în C. ., județul C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 04.12.2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea părților de a formula concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 11.12.2014 și date de 18.12.2014, când s-a pronunțat:
INSTANȚA
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 08.04.2013, sub nr._, reclamanta Z. NERMINI a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul P. N. D., lăsarea în deplină proprietate și posesie a terenului în suprafață de 32 mp, în valoare de 3488 lei, situat în localitatea C., ., lot 2, județul C., obligarea acestuia la demolarea construcțiilor provizorii efectuate nelegal pe acest teren, iar în caz contrar, demolarea lor pe cheltuiala pârâtului, precum și obligarea la plata de daune cominatorii de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere în executarea hotărârii judecătorești ce urmează a fi pronunțată în cauză, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a învederat că este proprietara terenului pe care îl revendică, care face parte din suprafața totală de 350 mp dobândită de către subsemnata prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 480/18.02.2008 de către BNP J. B.. După dobândirea proprietății asupra imobilului, a demarat construirea unei locuințe, iar la finalizarea acesteia, în noiembrie 2010, a demarat efectuarea măsurătorilor cadastrale în vederea intabulării proprietății.
Cu acest prilej a constatat că pârâtul a ocupat în mod abuziv suprafața de 32 mp, situație în care i-a cerut să o elibereze, fără rezultat, astfel că s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria C. cu o plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie, care a format obiectul dosarului penal nr._/P/2011.
Concluziile expertizei topometrice efectuate în dosarul penal au arătat că imobilul deținut de către P. N. est translatat spre imobilul deținut de către subsemnata cu 1,91 m, respectiv 1,50 m, acest lucru afectând o suprafață de 29 mp. De asemenea, expertul a considerat că pârâtul trebuie să revină la poziția corectă rezultând un aliniament stradal corespunzător cu aliniamentul practicat de vecinul său pe partea de est. Prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria C. din 26.07.2012, învinuitul a fost scos de sub urmărire penală, fiind dispusă aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ în cuantum de 700 lei.
Până în prezent, pârâtul nu a făcut vreun demers de eliberare a terenului și cedarea posesiei acestuia, deși în fața organelor de urmărire penală a recunoscut că îl ocupă abuziv. În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 480, 483 ș.u din C. civ.
În probațiune, a solicitat proba cu înscrisuri, precum și orice alte probe a căror utilitate ar rezulta din dezbateri.
La cerere, s-au anexat înscrisuri (f. 6-11, 17-27).
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a invocat, pe cale de excepție, lipsa calității sale procesuale pasive, cât și a lipsei de interes, iar pe fond, respingerea cererii ca neîntemeiate. Pârâtul a învederat că este proprietarul imobilului situat în C., ., compus din teren în suprafață de 453 mp, lot. I, pe care se află o construcție tip P plus M, întreg imobilul fiind identificat cu nr cadastral_, dobândit prin încheierea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 584/21.04.2008, dreptul de proprietate fiind intabulat în cartea funciară nr._ a localității C.. Măsurătorile cadastrale au identificat o suprafață de 453 mp. Pe latura din spate, terenul se învecinează cu cel pe care reclamanta Z. îl deține în proprietate și chiar dacă la un moment dat au existat neînțelegeri, acestea s-au finalizat odată cu emiterea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală, în prezent gardul despărțitor fiind amplasat pe linia de hotar care respectă granița, astfel cum este indicată în actele de proprietate pe care le dețin cele două părți litigante.
Lipsa calității procesuale pasive rezultă din faptul că pârâtul nu deține și nici nu posedă bunul proprietatea reclamantei, astfel că nu există identitate între P. N. D. și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății. Lipsa de interes reiese din aceleași considerente.
Referitor la capătul vizând demolarea construcțiilor, chiar reclamanta l-a ajutat pe pârât să le edifice, fiind conștientă că sunt edificate pe terenul său, în caz contrar, l-ar fi sesizat că vecinul său că a depășit limitele proprietății.
Cu privire la obligarea pârâtului la plata de daune cominatorii de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere, această solicitare nu poate fi primită întrucât textul art. 905 din NCC are în vedere aplicarea unor penalități de către instanța de executare numai în situația în care în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană.
În probațiune, pârâtul a depus înscrisuri (f. 34-39).
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat și administrarea probei cu expertiză, care să constate dacă pârâtul posedă în fapt suprafața revendicată.
La termenul de judecată din data de 14.10.2013, instanța a respins excepția lipsei de interes și a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului.
Reclamanta a depus precizări la dosar, însoțite de înscrisuri (f. 59-70).
În cursul procedurii judiciare, instanța a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul părților, dispunând și efectuarea unei expertize tehnice judiciare – topografice.
Părțile au depus la dosar note scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului P. N. D., instanța reține că, potrivit art. 36 din NCPC, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Particularizând pentru ipoteza acțiunii în revendicare, calitatea procesuală activă aparține proprietarului neposesor, lipsit de atributele dreptului de proprietate a cărui valorificare o urmărește prin intentarea acțiunii, iar calitatea procesuală pasivă aparține posesorului neproprietar sau detentorului precar.
Probele administrate în cauză relevă că terenul constituind obiectul prezentei revendicări este disputat și de către pârâtul P. N. D., motiv pentru care instanța va respinge excepția lipsei calității sale procesuale pasive, ca neîntemeiate.
Pe fondul cauzei, instanța reține că, potrivit art. 563 din NCC (aplicabil în cauză față de data înregistrării acțiunii, deși reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 480 din vechiul cod), proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.
Acțiunea în revendicare este mijlocul juridic specific de apărare a dreptului de proprietate privată prin care proprietarul al cărui bun a intrat în stăpânirea nelegitimă a unei alte persoane urmărește să obțină recunoașterea dreptului său de proprietate asupra bunului respectiv și redobândirea stăpânirii acestuia.
În ipoteza în care dreptul de proprietate a fost dobândit printr-un mod derivat, respectiv printr-un act juridic translativ de proprietate – precum în speță – dovada dreptului implică producerea înscrisului constatator al actului juridic respectiv, urmând ca instanța să compare titlurile părților și să determine astfel dreptul mai preferabil.
Cât privește titlul de proprietate al reclamantei, instanța reține că, prin contractul de vânzare-cumpărare privind terenul situat în intravilanul comunei C., ., lot 2, județul C., autentificat sub nr. 480 la data de 18.02.2008 de către BNP J. B., reclamanta Z. N. a dobândit de la vânzătorii B. G. și B. V., imobilul în suprafață de 350 mp conform măsurătorilor cadastrele, cu numărul cadastral_.
Reclamanta și-a intabulat în cartea funciară a comunei C. dreptul de proprietate asupra acestui imobil, precum atestă încheierea nr._/22.02.2008 emisă de către OCPI C. (f. 26-27).
Prin actul de alipire autentificat sub nr. 31 la data de 13.01.2012 de către BNP F. R., terenului în suprafață de 350 mp i s-a alipit o suprafață de teren de 109 mp, rezultând un imobil teren în suprafață totală de 459 mp, conform măsurătorilor cadastrale, situat în intravilanul comunei C., ., lot 2 și A441/15/lot 3, județul C., imobil ce va fi identificat cu numărul cadastral_, intabulat în cartea funciară la data de 10.02.2011, conform încheierii OCPI C. nr. 8730 (f. 68).
Cât privește pârâtul, acesta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în comuna C., ., lot. 1, județul C., compus din suprafața de 453 mp, conform măsurătorilor cadastrale, cu numărul cadastral_, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 584 din 21.04.2008, de la vânzătorii B. G. și B. V.. Pârâtul și-a intabulat dreptul de proprietate în cartea funciară a comunei C. la data de 22.04.2008 (f. 37).
Raportul de expertiză administrat în cauză relevă că toate cele trei suprafețe mai sus indicate – respectiv lotul nr. 1, lotul n2. 2 și lotul nr. 3 – provin din dezmembrări succesive ale unui teren situat inițial în extravilanul localității, categoria de folosință agricol, atribuit autorului în baza Legii nr. 18/1991.
Prin urmare, atât reclamantul, cât și pârâtul au dobândit de la același autor, respectiv de la vânzătorii B. G. și B. V.. Instanța mai notează că, documentația cadastrală corespunde cu suprafețele indicate în fiecare dintre cele două contracte de vânzare cumpărare, neexistând vreo suprapunere în drept (f. 134).
Potrivit schiței întocmite de către expert cu prilejul răspunsului la ultimele obiecțiuni încuviințate în cauză (necontestate de către vreuna dintre părți) – f. 140 – în fapt, reclamanta stăpânește o suprafață de teren mai mare, cu 40 mp în plus, în total, suprafața de 499 mp (în loc de 459 mp), situată în perimetrul 105-4-5-_-_, marcată cu verde în anexa nr. 3 la completarea nr. 2 a raportului de expertiză topografică. Rezultă prin urmare că suprafața suplimentară de 40 mp este localizată între punctele 105-4-10-110.
Suprafața gospodărită în fapt de către pârât este mai mică, respectiv de 449 mp, în loc de 453 mp și prin urmare, cu 4 mp mai puțin decât în acte. Suprafața de 449 mp este localizată în perimetrul 103-5-106-107-6-102-103, în timp ce suprafața din acte este marcată de punctele 1-2-5-6-1.
Cercetând cuprinsul schiței dlui expert, instanța observă că, deși pârâtul ocupă în fapt o suprafață de teren mai mică cu 4 mp decât cea deținută în drept, în totalul suprafeței de 449 mp este inclusă și suprafața în litigiu, de 30 mp, localizată între punctele 5-106-107-6 și prin urmare, cei patru metri pătrați lipsă nu sunt localizați în zona în litigiu.
Astfel fiind, având în vedere că, ambele părți exhibă titluri de proprietate provenind de la același autor și, totodată, că ambele părți și-au înscris titlurile în documentația cadastrală, instanța va observa partea care și-a înscris prima titlul său.
În cauză, reclamanta este cea care și-a intabulat prima în cartea funciară a comunei C. dreptul de proprietate asupra imobilului în suprafață de 350 mp, respectiv la data de 22.02.2008, în timp ce pârâtul s-a înscris în cartea funciară ulterior, la data de 22.04.2008.
Instanța mai notează că suprafața de 30 mp face parte din suprafața de 350 mp, respectiv din lotul nr. 2, precum rezultă și din planul de amplasament de la fila 38 și nu din suprafața de 109 mp (lotul nr. 1), înscrisă în cartea funciară ulterior înscrierii titlului de proprietate al pârâtului.
În consecință, instanța va admite în parte acțiunea în revendicare a reclamantei, în sensul în care se va avea în vedere suprafața identificată conform expertizei, de 30 mp, în loc de 32 mp, precum a solicitat reclamanta și în consecință, va obliga pârâtul să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul teren în suprafață de 30 mp, situat în localitatea C., ., lot. 2, județul C., astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de către expert ing. I. I..
Cu referire la capătul privind obligarea pârâtului la desființarea construcțiilor edificate pe suprafața teren de 30 mp, raportul de expertiză atestă că acestea constau într-un cuptor și o porțiune dintr-un iaz ornamental. Pârâtul a mai edificat și un foișor din lemn, dar în afara suprafeței de 30 mp.
Referitor la efectele acțiunii în revendicare, raportat la art. 566 din NCC, pârâtul trebuie să restituie reclamantului bunul liber de orice sarcini cu care l-ar fi fost grevat, fie sarcini „juridice”, fie sarcini „materiale”, context în care se impune ridicarea celor două așezări provizorii edificate pe suprafața revendicată. Instanța apreciază că, formularea acestui capăt de cerere este una improprie, atâta vreme cât cuptorul și iazul, nefiind lucrări autonome sau adăugate, cu caracter durabil sau provizoriu, precum distinge art. 578 din NCC inclus în capitolul referitor la accesiunea imobiliară artificială, ci niște așezări provizorii, precum a recunoscut și pârâtul prin răspunsul la interogatoriu, se impune ca acesta să le ridice ori, mai precis, să readucă terenul în starea anterioară și nu să le desființeze în mod efectiv.
Referitor la capătul de cerere vizând autorizarea reclamantei să procedeze la demolarea construcțiilor, pe cheltuiala pârâtului, potrivit art. 903 din NCPC, dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare, prin încheiere executorie, dată cu citarea părților, să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.
Dispozițiile citate sunt incluse în Capitolul IV din NCPC, care reglementează executarea silită a altor obligații de a face sau obligațiilor de a nu face, respectiv în Cartea a V-a intitulată „Despre executarea silită”, instanța de judecată fiind chemată să verifice exclusiv îndeplinirea condițiilor de legalitate reglementând modalitățile de aducere la îndeplinire a obligațiilor prevăzute într-un titlu executoriu.
Prin urmare, aplicabilitatea acestor dispoziții legale este condiționată de obținerea în prealabil a unui titlu executoriu împotriva debitorului, ceea ce nu se verifică în cauză.
Referitor la capătul de cerere având ca obiect obligarea la plata de daune cominatorii de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere în executarea prezentei hotărâri judecătorești, dincolo de aspectul că, potrivit art. 906 din NCPC, pentru neexecutarea unei obligații de a face nu se pot acorda daune cominatorii, pentru aceleași considerente ca cele expuse la punctul anterior, respectiv față de inexistența unui titlu executoriu împotriva pârâtului, instanța îl va respinge ca neîntemeiat.
Raportat la soluția de admitere a primelor două capete de cerere, în temeiul art. 453 din NCPC, instanța va obliga pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 3361,04 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu expert și onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată prin întâmpinare de către pârâtul P. N. D. ca neîntemeiată.
Admite în parte cererea de chemare în judecată, formulată de către reclamantul Z. N. CNP_, cu domiciliul în C., ., județul C., în contradictoriu cu pârâtul P. N. D. CNP_, cu domiciliul în C. ., județul C., astfel cum a fost precizată.
Obligă pârâtul să lase reclamantului în deplină proprietate și posesie imobilul teren în suprafață de 30 mp, situat în localitatea C., ., lot. 2, județul C., astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de către expert ing. I. I..
Obligă pârâtul să desființeze construcțiile edificate pe suprafața de teren de 30 mp, constând în foișor și o parte a iazului ornamental.
Respinge capătul de cerere având ca obiect autorizarea reclamantei să procedeze la demolarea construcțiilor, pe cheltuiala pârâtului, ca neîntemeiat.
Respinge capătul de cerere având ca obiect obligarea la plata de daune cominatorii de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere în executarea prezentei hotărâri judecătorești, ca neîntemeiat.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 3361,04 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu expert și onorariu avocațial.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18.12.2014.
PREȘEDINTEGREFIER
O. M. S. SELMA Z.
Red.jud.O.M.S./ 28 Aprilie 2015
Tehnoredact.S.Z./1.03.2015/4 ex.
Emis 2 comunicări azi,………………..
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4442/2014. Judecătoria CONSTANŢA | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
