Accesiune. Sentința nr. 704/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 704/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 34212/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Sentința civilă Nr.704
Ședința publică de la 29.01.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: O. M. S.
GREFIER: Selma Z.
Pe rol judecarea cauzei civile, având ca obiect uzucapiune – accesiune, acțiune formulată de reclamanta M. A. ( CNP –_) domiciliată în com.C.,.,.,jud.C., cu domiciliul procesual ales în C., ., . în contradictoriu cu pârâții . și CONSILIUL L. AL COMUNEI C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 22.01.2015 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă cu prezenta hotărâre când instanța,având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 29.01.2015 când s-a pronunțat:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 17.12.2013, sub nr._/212/2013, reclamanta M. A., în contradictoriu cu pârâții . și CONSILIUL L. AL COMUNEI C., a solicitat pronunțarea unei hotărâri care să constate dobândirea de către aceasta a dreptului de proprietate prin uzucapiunea de lungă durată asupra unui imobil compus din casă de locuit, cu trei camere, hol, bucătărie, dependințe și anexe și teren aferent în suprafață de 4475 mp, situate în ., comuna C., ., județul C..
În motivarea cererii, reclamanta a învederat că, imobilul a aparținut părinților săi, M. G. și M. M., care în timpul căsătoriei au dobândit, fără acte de proprietate, o suprafață de teren de 4475 mp pe care au construit o casă compusă din trei camere, hol, bucătărie, dependințe și anexe.
Reclamanta a locuit de la nașterea sa în acest imobil și ulterior, după ce s-a căsătorit, a gospodărit împreună cu soțul și cu părinții ei, până la decesul lor (al tatălui, la 09.12.1964, iar la mamei, la 07.02.1970).
Părinții reclamantei au exercitat asupra imobilului o posesie utilă, fără a fi afectată de vreun viciu. După decesul părinților, reclamanta a locuit în continuare cu soțul acesteia în imobil, l-a înscris în evidențele fiscale pe numele lor, a plătit impozitul, i-a adus o . îmbunătățiri și a exercitat împreună cu soțul o posesie utilă, continuă, neîntreruptă, publică și sub nume de proprietar, conform cerințelor prevăzute de art. 1846 și art. 1847 din VCC.
La data de 19.03.2011, soțul său M. C. a decedat, iar în imobil locuiește reclamanta și în prezent.
Din cele expuse, rezultă că reclamanta a posedat și posedă imobilul de mai mult de 30 de ani.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 645, 1837, 1846, 1847 și 1890 din C. civ.
În probațiune, s-au solicitat înscrisuri, expertiză tehnică imobiliară și proba testimonială.
La cerere, s-au anexat înscrisuri (f. 8-13).
Prin precizările înregistrate la data de 15.04.2014 (f. 30), reclamanta a solicitat să se constate dobândirea dreptului de proprietate asupra construcțiilor prin accesiune, conform art. 489 ș.u. din C. civ.
În cursul procedurii au fost admise și administrate la cererea reclamantei proba cu înscrisuri, proba cu expertiză tehnică de specialitate și proba testimonială, fiind audiați în acest sens martorii O. S. (f. 49) și P. I. (f. 50).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, coroborând probele administrate în cauză, instanța reține că, reclamanta M. A. a locuit împreună cu soțul său, M. C., iar până la decesul acestora, și cu părinții ei, M. G. și M. M., în imobilul care face obiectul prezentei cauze.
Potrivit istoricului de rol fiscal aflat la f. 8, imobilul a fost posedat în fapt de către numitul M. C. din anul 1977, imobilul fiind înscris în evidențele fiscale pe numele său inclusiv în anul 2013, iar anterior acestei date, depozițiile testimoniale atestă că, reclamanta locuia în imobil în anul 1960, iar anterior, respectiv în anul 1954, locuia cu părinții acesteia.
Astfel fiind, instanța observă că, referitor la condiția exercitării unei posesii de 30 de ani, reclamanta stăpânește în fapt imobilul de mai mult de 30 de ani.
În prezent, conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de către expert ing. M. A. S. (f. 61-70), terenul pentru care se solicită constatarea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii de lungă durată are o suprafață totală de 4482 mp și este localizat în ., comuna C., ., județul C., delimitat de punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-22-23-24-25-26, precum atestă planul de situație ce compune anexa nr. 3, constituind parte integrantă din raportul de expertiză.
Referitor la imobilele construcție, instanța reține că acestea au caracteristicile prezentate de către expert în anexa nr. 3 la raportul de expertiză, fiind delimitate după destinație și suprafață, de la C1 la C10 (f. 69).
Depozițiile martorilor probează că, inițial autorii reclamantei și ulterior aceasta, au fost cunoscuți în comunitate ca fiind proprietarii terenului și ai construcțiilor aferente, pe care le stăpânesc în mod public și continuu.
Înscrisurile de la dosar mai atestă că, terenul face parte din domeniul privat al Comunei C., ., nefiind proprietatea niciunei alte persoane fizice sau juridice.
În drept, în ceea ce privește dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului prin uzucapiune, prescripția achizitivă (uzucapiunea) reprezintă modul de dobândire a proprietății sau a altor drepturi reale prin exercitarea posesiei asupra unui bun în condițiile prevăzute de lege. Pentru a i se recunoaște posesiei efectul său constitutiv de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani, legea cere îndeplinirea cumulativă a două condiții: a. termenul neîntrerupt de cel puțin 30 de ani în care posesia să fi fost exercitată și b. caracterul util al posesiei, în sensul că acesta să nu fi fost afectată de vreunul din viciile discontinuității, violenței, clandestinității sau echivocului.
Potrivit art. 1846 C. civ., orice prescripție este fondată pe faptul posesiunii. Posesiunea este deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înșine sau de altul in numele nostru.
Conform art. 1847 C. civ., ca să se poate prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică si sub nume de proprietar, după cum se explica in următoarele articole.
Potrivit art. 1890 C. civ., toate acțiunile atât reale cat si personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un termen de prescripție, se vor prescrie prin treizeci de ani, fără ca cel ce invoca aceasta prescripție să fie obligat a produce vreun titlu, și fără sa i se poată opune reaua-credință.
În ceea ce privește dobândirea posesiei, aceasta presupune întrunirea cumulativă a două elemente: corpus și animus. Elementul material constă în totalitatea faptelor materiale de stăpânire, transformare și folosință, exercitate direct asupra lucrului, iar elementul intențional sau psihologic – animus rem sibi habendi constă în intenția de a stăpâni lucrul pentru sine, ca un adevărat titular al dreptului de proprietate sau al altui drept real.
Referitor la termenul de exercitare al posesiei, de 30 de ani, instanța a reținut ca fiind îndeplinită în cauză această condiție.
Referitor la condiția utilității posesiei, instanța apreciază că, autorii reclamantei și ulterior reclamanta au exercitat acte materiale de stăpânire exclusivă continuă asupra imobilului (compus din terenul și construcțiile identificate prin raportul de expertiză) în mod pașnic și public, fiind recunoscuți în comunitate drept proprietari și fără a fi tulburați de alte persoane în actele materiale exercitate.
De asemenea, soțul reclamantei a figurat înscris în evidențele fiscale începând cu anul 1977 și până inclusiv la data introducerii acțiunii, ceea ce vădește intenția comportării ca un veritabil proprietar, fiind astfel întrunit și elementul psihologic necesar.
În consecință, fiind dovedite în cauza existența celor două elemente ale posesiei în persoana autorilor reclamantei, observând la dosar și legitimitatea procesuală activă a reclamantei, care este succesoarea autorilor săi, M. G., M. M. și M. C., a căror succesiune a acceptat-o, precum atestă probatoriul de la dosar, instanța apreciază că starea de fapt a posesiei întrunește condițiile pentru a se putea transforma într-o stare de drept.
Instanța mai notează aspectul că pârâții, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare, nu s-au prezentat la termenele de judecată, nu au depus obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit în cauză, prezumându-se, implicit, însușirea concluziilor acestuia.
Pentru aceste considerente, instanța va admite cererea reclamantei, astfel cum a fost precizată (în sensul alinierii la concluziile raportului de expertiză) și va constata că, reclamanta a dobândit prin efectul prescripției achizitive de lungă durată dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 4482 mp, situat în ., comuna C., ., județul C., delimitat de punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-22-23-24-25-26, conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expert ing. M. A. S..
În ceea ce privește dobândirea dreptului de proprietate asupra construcțiilor prin accesiune, în drept, conform art. 492 C. civ., orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și că sunt ale lui, până ce se dovedește din contra.
Textul de lege instituie o prezumție în temeiul căreia proprietarul terenului poate dobândi prin efectul accesiunii imobiliare proprietatea construcției ridicate pe teren. Potrivit declarațiilor martorilor, toate construcțiile existente pe terenul uzucapat, atât cele inițiale, cât și cele edificate ulterior s-au aflat în posesia autorilor reclamantei și a reclamantei, astfel ca instanța va da eficiență prezumției de proprietate instituite de art. 492 C. civ. și va constata că, reclamanta a dobândit prin efectul accesiunii imobiliare dreptul de proprietate asupra construcției C1 cu destinația de locuință, în suprafață de 101 mp, precum și asupra construcțiilor anexe gospodărești identificate conform Anexei nr. 3 la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expert ing. M. A. S., edificate pe terenul în suprafață de 4482 mp.
Cu referire la cererile de majorare a onorariilor depuse de către ambii experți desemnați în cauză, instanța le va admite, apreciind că toate costurile în legătură cu administrarea probelor într-o cauză civilă cad în sarcina părții care inițiază demersul judiciar, iar cât privește cuantumul sumelor solicitate în completare, instanța consideră că acesta nu este disproporționat față de complexitatea rapoartelor întocmite de către fiecare dintre cei doi experți, de timpul alocat efectuării lucrării, cât și de cuprinsul materialelor studiate.
În consecință, instanța va admite cererea de majorare a onorariului formulată de către expert M. A. S. și va obliga reclamanta să plătească acestuia suma de 700 lei, cu titlu majorare onorariu expert și tot astfel, va admite cererea de majorare a onorariului formulată de către expert Gusavan L. C. și va obliga reclamanta să achite suma de 380 lei, cu titlu majorare onorariu expert.
Referitor la cheltuielile de judecată solicitate de către reclamantă de la partea adversă, potrivit art. 453 din NCPC, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Fundamentul acordării cheltuielilor de judecată rezidă în culpa procesuală a părții care pierde procesul corelativ cu principiul despăgubirii integrale a părți câștigătoare. Cu toate acestea, instanța apreciază că în cauză nu se poate reține o culpă procesuală a pârâților care, tocmai prin pasivitatea pe care au manifestat-o în tot cursul termenului reglementat de lege, au determinat dobândirea dreptului de proprietate de către reclamantă.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge ca neîntemeiată solicitarea de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată, formulată de către reclamanta M. A. ( CNP –_) domiciliată în com.C.,.,.,jud.C., cu domiciliul procesual ales în C., ., ., ., în contradictoriu cu pârâții . și CONSILIUL L. AL COMUNEI C..
Constată că reclamanta a dobândit prin efectul prescripției achizitive de lungă durată dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 4482 mp, situat în ., comuna C., ., județul C., delimitat de punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-22-23-24-25-26, conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expert ing. M. A. S..
Constată că reclamanta a dobândit prin efectul accesiunii imobiliare dreptul de proprietate asupra construcției C1 cu destinația de locuință, în suprafață de 101 mp, precum și asupra construcțiilor anexe gospodărești identificate conform Anexei nr. 3 la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expert ing. M. A. S., edificate pe terenul în suprafață de 4482 mp.
Admite cererea de majorare a onorariului formulată de către expert M. A. S..
Obligă reclamanta să plătească expertului suma de 700 lei, cu titlu majorare onorariu expert.
Admite cererea de majorare a onorariului formulată de către expert Gusavan L. C..
Obligă reclamanta să plătească expertului suma de 380 lei, cu titlu majorare onorariu expert.
Respinge solicitarea de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria C.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29.01.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
O. M. S. SELMA Z.
Red.jud.O.S. 10 Martie 2015
Tehnoredact.S.Z./11.03.2015/5 ex.
Emis 3 comunicări azi,……………..
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 420/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 712/2015. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
