Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 8426/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8426/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 21-07-2015 în dosarul nr. 7356/212/2013
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Sentința civilă nr.8426
Ședința publică de la 21 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. I. P.
Grefier D. L.
S-a luat in examinare cauza civila ce are ca obiect acțiune in răspundere contractuala pretenții, acțiune formulata de reclamant . cu sediul ales la SCPA PSBH P. & ASOCIATII in sector 3, București, ., . cu pârâta . cu sediul in Năvodari, ., J. C. .
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședință publică la data de 13.07.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 alin.1 C.proc.civ., potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat pronunțarea la data de 20.07.2015, și 21.07.2015 când, a hotărât:
INSTANȚA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C., reclamanta S.C. K. S. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei S.C. A. I. S.R.L. la plata sumei de 86.800 lei, reprezentând contravaloarea facturilor emise de către S.C. COMPANIA DE SECURITATE ȘI PAZĂ – COSEPA S.R.L. și neonorate la plată de către pârâtă, a sumei de 2.604 lei, reprezentând penalități de întârziere și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 21.12.2009, între S.C. COMPANIA DE SECURITATE ȘI PAZĂ – COSEPA S.R.L., în calitate de prestator și pârâtă, în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de prestări servicii nr. ALL 40, ce avea ca obiect prestarea de servicii specializate de pază, protecție și supraveghere prin intermediul agenților de pază proprii, în interiorul Platformei Danubiana din județul Ilfov, localitatea Popești Leordeni, ., a bunurilor existente în incinta acestora. Prin acest contract a fost stabilit un preț de 7,4 lei/oră/post de pază (exclusiv TVA), urmând ca valoarea lunară să se calculeze conform pontajului realizat. Plata trebuia efectuată până la data de 15 ale fiecărei luni, pentru luna anterioară, pe baza facturii emise de prestator. Pentru neplata la termen, părțile au stabilit ca, începând cu a 10-a zi lucrătoare de întârziere, să se perceapă o penalizare de 0,15% din valoarea facturii emise, pentru fiecare zi de întârziere, însă nu mai mult de 3% din valoarea asupra căreia se calculează, adică valoarea debitului restant. Acest contract a fost modificat prin acte adiționale succesive, atât cu privire la perioada contractuală, cât și la modul de facturare și de plată. La data de 01.08.2011, pârâta a notificat rezilierea unilaterală a contractului. Conform contractului, au fost emise pentru serviciile de pază, facturile . nr. 4006/01.08.2011, în valoare de 21.700 lei, pentru perioada 16-31.07.2011, . nr.2974/18.07.2011, în valoare de 21.700 lei, pentru perioada 01. – 15.07.2011, . nr.2963/01.07.2011, în valoare de 21.700 lei, pentru perioada 16 – 30.06.2011 și, respectiv, seria ..06.2011, în valoare de 21.700 lei,pentru perioada 01 – 15.06.2011. Reclamanta a susținut că aceste facturi nu au fost achitate de pârâtă la scadență și, în aceste condiții, aceasta din urmă îi datorează, pe lângă debitul rezultat din aceste facturi, de 86.800 lei, și penalități de întârziere, în sumă de 2.604 lei. Reclamanta a învederat că a dobândit calitatea de creditoare, în urma cesiunii de creanță încheiate cu creditoarea inițială, S.C. COMPANIA DE SECURITATE ȘI PAZĂ – COSEPA S.R.L., la data de 15.09.2011. În temeiul acestui contract de cesiune, notificat pârâtei prin executor judecătoresc, reclamanta a susținut că a dobândit calitate procesuală activă pentru a solicita pârâtei, atât plata debitului principal, cât și a penalităților. În considerarea celor arătate, reclamanta a apreciat îndeplinite condițiile răspunderii contractuale a pârâtei.
În probațiune, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtei.
Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată. În apărare, pârâta a arătat că, pe rolul instanțelor au mai fost înregistrate trei litigii, având ca obiect aceleași pretenții, în cadrul cărora, aceleiași reclamante i s-a anulat cererea ca insuficient timbrată, (dosar nr._/212/2012), iar alte două acțiuni, formulate de S.C. COMPANIA DE SECURITATE ȘI PAZĂ – COSEPA S.R.L., una a fost anulată ca fiind introdusă de o persoană fără capacitate procesuală de folosință (dosar nr._ ), iar cererea de emitere a ordonanței de plată a fost respinsă ca nefondată (dosar nr._/212/2011). Pe fondul cauzei, pârâta a învederat că, este real că între aceasta și S.C. COMPANIA DE SECURITATE ȘI PAZĂ – COSEPA S.R.L., a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. ALL 40/21/21.12.2009, modificat prin acte adiționale, dar că, la data de 01.08.2011 a notificat cocontractantului său rezilierea acestuia, motivat de faptul că, la 28.07.2011, din culpa acestuia, au fost sustrase de pe raza obiectivului rampă descărcare Hangar 5, containere cu cloramină - substanță toxică foarte periculoasă. Pârâta a arătat că a anunțat și poliția, întrucât, pe lângă prejudiciul material suferit, utilizarea acelei substanțe de către persoane neautorizate putea provoca daune imense. Pe toată perioada derulării contractului cedenta a fost de rea credință, neîndeplinindu-și obligațiile asumate prin contract. În urma furtului celor 5 containere cu cloramină și având în vedere și alte situații când din interiorul obiectivelor pe care cedenta trebuia să le păzească, au dispărut bunuri ale pârâtei, aceasta din urmă a denunțat unilateral contractul de prestări servicii. Prin adresa nr.966/02.08.2011, cedenta a comunicat pârâtei că este de acord cu denunțarea contractului. Totodată, pârâta a învederat cedentei că facturile ce fac obiectul prezentului dosar vor fi achitate, însă, după finalizarea anchetei penale, a predării sistemului de supraveghere, precum și a rectificării valorilor cuprinse în facturi, prin raportare la art. 1 capitolul VIII din contractul de prestări servicii. În acest sens, pârâta a arătat că înțelege să invoce excepția de neexecutare a contractului.
În probațiune, pârâta a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu și martori.
Prin precizările depuse la dosarul cauzei la termenul de judecată din data de 07.11.2013, pârâta a invocat și nulitatea cesiunii de creanță, motivat de inexistența obiectului actului juridic și pentru cauză ilicită.
În cauză, au fost încuviințate, pentru ambele părți, proba cu înscrisuri, acestea fiind depuse la dosar, proba cu interogatoriu și, pentru pârâtă, proba testimonială.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 21.12.2009 a fost încheiat, între S.C. COMPANIA DE SECURITATE ȘI PAZĂ COSEPA, în calitate de prestator, și pârâta S.C. A. I. S.R.L., în calitate de beneficiar, contractul de prestări servicii de pază nr. ALL 40. Acesta a fost modificat prin trei acte adiționale succesive. Astfel, prin actul adițional nr.1, s-a modificat valoarea serviciilor, modalitatea de facturare și termenul de plată. Actul adițional nr.2/31.03.2010 prelungește durata inițială a contractului cu 3 luni, până la data de 30.06.2010, iar actul adițional nr.3/21.06.2010 prelungește, din nou, această durată cu încă 3 luni și, de asemenea, se stabilește că, dacă niciuna dintre părți nu își exprimă intenția de încetare a contractului, cu 30 de zile înainte de expirarea duratei pentru care a fost încheiat, durata acestuia se prelungește, în mod automat, cu perioade egale cu 3 luni.
La data de 22.12.2009, între aceleași persoane, se încheie procesul – verbal de predare – primire obiectiv ( bunuri aparținând pârâtei aflate în incinta S.C. DANUBIANA S.A.).
În baza acestui contract, sunt emise de către societatea prestatoare facturile . nr. 4006/01.08.2011, în valoare de 21.700 lei, pentru perioada 16-31.07.2011, . nr.2974/18.07.2011, în valoare de 21.700 lei, pentru perioada 01. – 15.07.2011, . nr.2963/01.07.2011, în valoare de 21.700 lei, pentru perioada 16 – 30.06.2011și, respectiv, seria ..06.2011, în valoare de 21.700 lei,pentru perioada 01 – 15.06.2011.
Prin adresa nr.357/01.08.2011, pârâta notifică societății prestatoare rezilierea unilaterală a contractului încheiat între părți, motivat de neexecutarea corespunzătoare a obligațiilor ce îi reveneau, în conformitate cu dispozițiile art.2 și art. 6 din contract. Pârâta arată, prin această adresă, că la data de 28.07.2011, de pe raza obiectivului rampă descărcare Hangar, situat în incinta S.C. DANUBIANA S.A., au fost sustrase 5 containere conținând cloramină, o substanță toxică. Pârâta susține că societatea prestatoare nu și-a executat corespunzător obligațiile, că pârâta s-a obligat juridic față de S.C. DANUBIANA S.A. să asigure paza perimetrelor acesteia, prin intermediul serviciilor de pază, protecție și supraveghere asigurate de prestatoare și că valoarea prejudiciului va fi comunicată ulterior.
La data de 09.08.2011, sub nr.983, societatea prestatoare emite extrasul de cont, cuprinzând facturile mai sus menționate, ce este comunicat pârâtei. Aceasta din urmă, prin punctul de vedere emis sub nr.381/19.08.2011, precizează că își rezervă dreptul de a proroga plata celor 4 facturi identificate în extrasul de cont, după prealabila rectificare a valorii acestora, finalizarea anchetei penale și predarea sistemului de supraveghere.
Prin contractul de cesiune încheiat la data de 15.09.2011, societatea prestatoare, S.C. COMPANIA DE SECURITATE ȘI PAZĂ – COSEPA S.R.L., în calitate de cedent, a cesionat către reclamantă creanța în valoare de 86.800 lei, deținută împotriva pârâtei, în baza contractului de prestări servicii de pază nr. ALL 40/21.12.2009. Această cesiune a fost notificată pârâtei, în calitate de debitoare, prin executor judecătoresc, la data de 28.01.2013.
Dispozițiile legale aplicabile în speță, față de data încheierii contractului de prestări servicii și, respectiv, a contractului de cesiune de creanță sunt cele ale Codului civil din 1864, având în vedere art. 102 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul Civil.
Prioritar, se va verifica de către instanță, contractul de cesiune, din perspectiva aspectelor puse în discuție de către pârâtă, respectiv, lipsa de obiect și cauză ilicită, dar și a efectelor acestei cesiuni, ele vizând îndreptățirea reclamantei la a solicita pârâtei pretențiile deduse judecății.
Cesiunea de creanță este o convenție prin care creditorul – cedent transmite cesionarului, o creanță pe care o are împotriva debitorului cedat, cu toate drepturile pe care i le conferea cedentului.
În speță, prin contractul de cesiune încheiat în data de 15.09.2011, s-a convenit transmiterea creanței în valoare de 86.800 lei, deținute de S.C. COMPANIA DE SECURITATE ȘI PAZĂ – COSEPA S.R.L., împotriva pârâtei – debitor cedat, către reclamantă. Prețul cesiunii a fost stabilit de părți, la suma de 86.800 lei, stingerea obligației de plată a acestuia urmând a se face prin compensație.
Obiectul contractului de cesiune există și este determinat chiar prin acest contract, acesta constând în creanța cedată și, respectiv, prețul convenit de părți.
Pârâta a invocat, de asemenea, cauza ilicită a acestui contract, motivat de faptul că el ar fi fost încheiat în frauda creditorilor cedentului.
Nu s-a făcut însă o asemenea dovadă, iar din contract, rezultă că această cesiune a fost una cu titlu oneros, stabilindu-se un preț, iar ca modalitate de stingere a obligației de plată a acestuia a fost agreată de părți compensația, acest aspect, însă, nefiind de natură a demonstra, prin el însuși, o cauză ilicită, întrucât prin compensație s-au stins și obligații de plată ale cedentului față de cesionar, creditorii nefiind astfel prejudiciați.
Pentru aceste motive, instanța constată că nu se poate reține nici lipsa de obiect a acestui contract și nici o cauză ilicită care să afecteze valabilitatea lui.
În egală măsură, cesiunea își produce efectele și față de pârâtă, în calitate de debitor – cedat, în condițiile art. 1393 Cod Civil, prin comunicarea notificării înregistrate sub nr. 7/25.01.2013, la B.E.J. G. A. M..
În consecință, instanța constată că, în temeiul contractului de cesiune din data de 15.09.2011, reclamanta a dobândit calitatea de creditor în locul cedentului, preluându-i acestuia drepturile în legătură cu creanța cedată.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumelor ce fac obiectul cererii de chemare în judecată, în temeiul răspunderii contractuale, întemeindu-și pretențiile pe contractul de prestări servicii nr. ALL40/21.12.2009, încheiat între cedent și pârâtă.
Pârâta s-a apărat, invocând excepția de neexecutare a contractului.
Analiza răspunderii contractuale implică verificarea următoarelor elemente: preexistența unui contract valabil încheiat, fapta ilicită care constă în nerespectarea unei obligații contractuale de către una dintre părți, justificarea de către creditorul obligației neexecutate a unui prejudiciu patrimonial, care să fie generat de fapta ilicită și vinovăția celui ce săvârșește fapta ilicită.
Potrivit principiului forței obligatorii a contractului, consacrat de dispozițiile art. 969 Cod civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, astfel încât acestea sunt obligate să îndeplinească obligațiile asumate.
Nerespectarea acestora atrage răspunderea contractuală a părții culpabile. Sediul materiei se regăsește în dispozițiile art. 1073 și următoarele Cod Civil.
Astfel, conform art.1073 Cod Civil, creditorul este îndreptățit la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, în caz contrar având dreptul la dezdăunare.
În plus, pentru nerespectarea la scadență a unei obligații având ca obiect o sumă de bani, posibil a fi executată în natură, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență, până la momentul plății, în cuantumul convenit de părți, potrivit dispozițiilor art. 1087 și art. 1088 Cod Civil.
În ceea ce privește excepția de neexecutare, Codul Civil prevede aplicații ale acesteia în anumite materii, fără a exista un text general de reglementare. Excepția de neexecutare reprezintă unul dintre efectele specifice ale contractelor sinalagmatice, regăsindu-și temeiul juridic în interdependența obligațiilor reciproce ale părților din aceste contracte. Ea a fost definită în teoria judiciară că reprezentând un mijloc de apărare pus la îndemâna părții contractului căreia i se cere executarea obligației ce îi revine, fără ca partea care pretinde executarea să își execute propriile obligații. În considerarea definiției și temeiului juridic al acestei instituții, au fost determinate și condițiile în care poate fi invocată, după cum urmează: obligațiile reciproce ale părților să își aibă temeiul în același contract, să existe o neexecutare, chiar parțială, dar suficient de importantă, care să nu se datoreze unei fapte săvârșite de partea care invocă excepția și simultaneitatea executării obligațiilor la care se referă.
Instanța reține că pretențiile reclamantei reprezintă o creanță rezultată din contractul de prestări servicii nr. ALL40, încheiat între cedent și pârâtă.
În speță, prin acest contract, pârâta și-a asumat obligația de plată a serviciilor prestate de cedent, iar nerespectarea acestei obligații naște în sarcina sa premisele angajării răspunderii contractuale.
Facturile fiscale pentru suma totală de 86.800 lei au fost emise în baza acestui contract, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate de cedent în perioada 01.06.2011 – 31.07.2011.
Instanța reține că pretențiile solicitate de reclamantă au fost contestate de pârâtă sub aspectele subsumate excepției de neexecutare.
Aceasta este întemeiată de pârâtă pe neexecutarea obligațiilor cedentului, rezultate din aplicarea dispozițiilor art. 2 din capitolul V și art. 1 din capitolul VIII din contract.
Potrivit art.2 din capitolul V, prestatorul și-a asumat obligația „să asigure și să garanteze personal paza obiectivului și să nu permită sustragerea sau distrugerea de bunuri din cadrul acestuia. Orice distrugere, dispariție de bunuri din Obiectiv, obligă pe Prestator la despăgubiri către beneficiar la valoarea de cumpărare a bunurilor.”
Prin art. 1 din capitolul VIII, părțile au convenit ca „În cazul în care unul sau mai mulți agenți de pază aflați în serviciu, angajați ai Prestatorului comite sau se face vinovat (vinovăția urmând a fi stabilită pe cale administrativă sau penală) de o acțiune care lezează buna desfășurare a acțiunilor Beneficiarului, acesta poate să refuze plata activității agentului de pază în cauză pentru perioada de plată.”
În referire la perioada concretă la care se raportează această neexecutare, pârâta face trimitere, pe de o parte, la incidentul din data de 28.07.2011, iar, pe de altă parte, la alte evenimente, petrecute, anterior perioadei pentru care s-au emis facturile în discuție.
Așa cum s-a arătat mai sus, printre condițiile de invocare a excepției de nelegalitate, se numără și aceea a simultaneității de executare a celor două obligații. Or, obligațiile pretins neexecutate de pârâtă la data de 13/14.12.2010, 05.11.2010, 31.03.2011, 22.04.2011, 05.04.2011, 10.12.2011, 06.06.2010, 25.01.2010, 09.03.2010, în care s-ar fi săvârșit evenimentele la care se referă adresele depuse de pârâtă la filele 32 - 45 din dosar, sunt aferente unei perioade anterioare celei la care se raportează obligația sa de plată a serviciilor (01.06. – 31.07.2011), deci, în privința acestora, instanța constată că nu este îndeplinită cerința simultaneității de executare.
O altă condiție de invocare a excepției de nelegalitate este aceea ca neexecutarea la care se referă să fie suficient de importantă. Această importanță urmează a fi apreciată în raport cu valoarea obligației, în totalitatea sa, dar și cu echilibrul în ansamblu, al contractului.
Neexecutarea obligației de asigurare a serviciilor de pază pe care o reclamă pârâta în sarcina reclamantei se referă și la evenimentul din data de 28.07.2011, când, din curtea imobilului s-au sustras 7 tuburi cu clor lichid.
Așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în instanță, parte dintre acestea erau goale, parte, pline, dar defecte, nefiind funcționale, iar din adresa emisă de Poliția orașului Popești Leordeni (fila 55 din dosar), rezultă că toate au fost recuperate a doua zi după producerea incidentului.
Obligația de plată a serviciilor pe care o susține reclamanta, se referă la o perioadă mai mare (01.06.2011 – 31.07.2011), incidentul respectiv, petrecându-se în ultimele zile aferente acestei perioade.
De aceea, în raport de aspectele menționate, instanța apreciază că neexecutarea obligației de asigurare a pazei de către cedentă, în ziua de 28.07.2011 nu reprezintă una suficient de importantă pentru a găsi întemeiată excepția de neexecutare a contractului invocată de pârâtă.
În legătură cu dispozițiile art. 1 capitolul VIII, instanța constată că, în speță nu există premisele incidenței sale în speță, în contextul în care nu s-a dovedit comiterea de către vreunul dintre agenții de pază ai cedentului - prestator sau vinovăția acestuia în comiterea unei acțiuni care să lezeze buna desfășurare a acțiunilor pârâtei – beneficiare.
De asemenea, nici pretenția de restituire a sistemului de supraveghere nu îndreptățește pârâta să refuze executarea propriei obligații de plată, atâta vreme cât această pretenție nu vizează o obligație asumată de cedentă prin contractul nr. ALL40. În plus, din declarațiile martorilor rezultă că sistemul de supraveghere predat prin procesul – verbal încheiat la data de 29.12.2009 a rămas în imobil, pe amplasament.
În concluzie, instanța apreciază că, în cauză, sunt pe deplin întrunite elementele răspunderii civile contractuale a pârâtei: faptă ilicită săvârșită cu vinovăție – neplata serviciilor de pază prestate în perioada 01.06.2011 – 31.07.2011, ce a generat producerea unui prejudiciu în patrimoniul reclamantei, nefiind îndeplinite condițiile pentru a justifica excepția de neexecutare a contractului invocată de pârâtă.
În ceea ce privește prejudiciul, acesta constă, în debitul principal rezultat din facturi, de 86.800 lei, la care se adaugă penalitățile de întârziere, în sumă de 2.604 lei, calculate și, respectiv, datorate de pârâtă în temeiul art. 2, capitolul IV din contract.
Pentru aceste motive, instanța va admite cererea de chemare în judecată și va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a 89.404 lei, constând în suma de 86.800 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de pază prestate în perioada 01.06.2011 – 31.07.2011 și suma de 2.604 lei, reprezentând penalități de întârziere.
În temeiul art. 453 Cod Procedură Civilă, având în vedere că pârâta se află în culpă procesuală, o va obliga pe aceasta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată, în sumă de 3.398,08 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. K. S. S.R.L., cu sediul ales la SCPA PSBH P. & ASOCIATII în sector 3, București, ., . cu pârâta S.C. A. I. S.R.L. cu sediul in Năvodari, ., J. C..
Obligă pârâta către reclamantă la plata sumei de 89.404 lei, constând în suma de 86.800 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de pază prestate în perioada 01.06.2011 – 31.07.2011 și suma de 2.604 lei, reprezentând penalități de întârziere.
Obligă pârâta către reclamantă la plata sumei de 3.398,08 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria C..
Pronunțată, azi, 21.07.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte, Grefier
L. I. P. D. L.
Tehnored jud LIP/08.10.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 8965/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8456/2015.... → |
|---|
