Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 4603/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4603/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 23-04-2015 în dosarul nr. 4603/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL NR. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4603
Ședința publică din data de 23 aprilie 2015
Instanța de judecată constituită din:
Președinte: C. D.
Grefier: S. P.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul G. G. în contradictoriu cu pârâta A. V. AG GERMANIA prin . DE asigurare – REASIGURARE SRL și cu intervenientul P. C. având ca obiect acțiune în răspundere delictuală.
Dezbaterile și susținerile părților asupra fondului au avut loc în cadrul ședinței de judecată din data de 3 aprilie 2015, fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a da posibilitate părților lipsă să depună concluzii scrise la dosar, a amânat pronunțarea la data de 9 aprilie 2015, când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 16 aprilie 2015, când, având nevoie în continuare ed timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a deliberat următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 21.07.2014, sub nr._, reclamantul G. G. a chemat în judecată pe pârâta A. V. AG GERMANIA prin . DE ASIGURARE – REASIGURARE SRL și pe intervenientul P. C., solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de_ lei, cu titlu de despăgubiri, a penalităților de întârziere în cuantum de 0,2%, începând cu data de 27.07.2012, data refuzului la plată, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, la data de 06.06.2012, pe raza localității Lumina, a avut loc un eveniment rutier în care a fost implicat autoturismul P. cu nr. de înmatriculare ERZ-634-A, asigurat pentru răspundere civilă obligatorie la pârâtă, cu polița de asigurare ./_, valabilă la momentul evenimentului rutier, și autoturismul Seat Toledo înmatriculat sub nr. CT-_, proprietatea reclamantului.
A mai arătat reclamantul că evenimentul rutier s-a produs din culpa exclusivă a numitului P. C., care conducea autoturismul înmatriculat sub nr. ERZ-634-A, care pe fondul nerespectării regulilor privind prioritatea de trecere, intenționând să vireze la stânga, nu a acordat prioritate de trecere, intrând în coliziune cu autoturismul reclamantului, care se deplasa regulamentar pe banda 1 de circulație.
Reclamantul a precizat că a solicitat societăți pârâte, prin corespondentul de carte verde, Avus International – Broker de Asigurare-Reasigurare SRL, să fie despăgubiri, sens în care a fost deschis dosarul de daună nr. RO-1178/12-ST, însă, prin adresa fără număr din data de 27.07.2012, acesta i-a adus la cunoștință că desfășoară investigații cu privire la cauzele și împrejurările în care s-a produs evenimentul rutier, respectiv că cererea de despăgubire nu poate fi primită pozitiv.
A precizat reclamantul că suma de_ lei a fost determinată conform calculului emis de ..
În drept, și-a întemeiat cererea pe Legea nr. 136/1995, Normele aprobate prin Ordinul CSA nr. 14/2011, art. 1357 Cod Civil.
În susținere, a solicitat proba cu înscrisuri, proba testimonială, interogatoriul intervenientului forțat, expertiză tehnică auto.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de 5169 lei, conform dovezii de plată aflate la fila 25 din dosar, reclamantul precizând că solicită penalități în cuantum de_,4 lei, conform adresei depuse la dosar la data de 04.08.2014.
Pârâta A. V. AG GERMANIA prin mandatar . DE ASIGURARE – REASIGURARE SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâta a arătat că, în cadrul dosarului de daună, s-a efectuat o expertiză pentru stabilirea dinamicii producerii accidentului, lucrarea fiind efectuată de către expertul judiciar V. Lauric, care a constatat că „urmele de laterala stânga, respectiv dreapta, de la caroseriile celor două autovehicule, care nu se coroborează reciproc din punct de vedere configurativ și nici coloristic, nu confirmă modul de producere a daunei indicat de către cei doi conducători auto. Avariile celor două autovehicule s-au produs în alte circumstanțe” .
Pârâta a arătat că acesta este motivul pentru care a respins la plata cererea de despăgubire formulată de către reclamant, motiv pentru care trebuie respinsă și cererea privind obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere.
În drept, a invocat art. 205 C.proc.civ.
În susținere, a solicitat proba cu înscrisuri, expertiza tehnică auto.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, proba cu expertiza tehnică auto, proba cu interogatoriul pârâtei și a intervenientului forțat, respectiv a constatat că reclamantul este decăzut din dreptul de a propune proba testimonială, conform art. 254 C.proc.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 06.06.2012, conform declarațiilor date de către intervenientul forțat, P. C., și de către reclamant, G. G. (filele 33-36), intervenientul, care conducea un autoturism marca VW Passat cu nr. de înmatriculare ERZ-634-A, asigurat pentru răspundere civilă obligatorie la pârâtă, cu polița de asigurare ./_, ar fi încercat să iasă din parcare fără să se asigure, în localitatea Lumina, . care a acroșat autoturismul marca Seat Toledo înmatriculat sub nr. CT-_, proprietatea reclamantului, care conducea regulamentar pe .> Conform constatărilor efectuate de către expertul desemnat de către pârâtă, V. Lauric, urmele de laterala stânga, respectiv dreapta, de la caroseriile celor două autovehicule, care nu se coroborează reciproc din punct de vedere configurativ și nici coloristic, nu confirmă modul de producere a daunei indicat de către cei doi conducători auto. Avariile celor două autovehicule s-au produs în alte circumstanțe.
Conform raportului de expertiză judiciară efectuat în cauză de către expertul O. P. (filele 137-151), cauza care a condus la avarierea autoturismului reclamantului a fost generată de neadaptarea vitezei de deplasare la condițiile de drum, respectiv intersecția unui drum local cu un drum național, unde trebuia să oprească pentru acordarea de prioritate și în condițiile în care dorea efectuarea unui viraj la dreapta, expertul apreciind că autoturismul condus de către reclamant conducea cu o viteză mai mare de 75-80 km/oră, respectiv că analiza complementarității biunivoce a avariilor înregistrate la cele două autoturisme nu corespunde dinamicii declarate, între acestea nu există corespondență de formă, înălțime și dinamică de producere.
Față de aceste aspecte, instanța urmează a analiza dacă sunt îndeplinite în cauză cerințele legale pentru angajarea răspunderii civile delictuale a intervenientului forțat, reglementate de art. 1349 din Noul cod civil aplicabil raporturilor juridice din speță, în conformitate cu care orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, în timp ce art. 1357 Cod Civil stabilește că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului răspunzând pentru cea mai ușoară culpă.
Din aceste dispoziții legale rezultă este necesar să fie îndeplinite mai multe condiții, pentru atragerea răspunderii civile delictuale, respectiv: să fi fost comisă o faptă ilicită, să fi fost cauzat un prejudiciu, să existe legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu, iar fapta ilicită să fi fost comisă cu cea mai ușoară culpă.
Expertul a mai apreciat că nu poate reține încălcări de reguli de circulație de către intervenientul forțat, întrucât nu se cunoaște locul și dinamica de producere a avariilor constatate.
Prima condiție pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie presupune comiterea unei fapte ilicite, care constă în acțiunea ori inacțiunea prin care, încălcându-se normele de drept obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv sau chiar interesului ce aparține unei persoane.
În cauza de față, fapta ilicită imputată este reprezentată de încălcarea de către intervenient a dispozițiilor art. 54 alin.1 din OUG nr.195/2002, potrivit cărora: „conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcției de mers, de ieșire dintr-un rând de vehicule staționate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o altă bandă de circulație sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze o întoarcere ori să meargă cu spatele este obligat să semnalizeze din timp și să se asigure că o poate face fără să perturbe circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic”.
Cu privire la această faptă, față de concluziile expertizei tehnică extrajudiciară, efectuată de către expertul tehnic judiciar V. F. Lauric (filele 39-43) și ale expertizei tehnice judiciare efectuate de către expertul tehnic judiciar O. P., care au apreciat, în egală măsură, că nu există corespondență de formă, înălțime și dinamică de producere cu privire la avariile suferite de către cele două autoturisme, fapt de natură a ne conduce la concluzia că dinamica producerii accidentului este diferită de cea prezentată de către cei doi șoferi auto, instanța apreciază că nu s-a dovedit că avariile produse la autoturismul reclamantului sunt cauzate de o faptă ilicită săvârșită de către intervenientul forțat.
În consecință, nu sunt întrunite condițiile legale pentru atragerea răspunderii civile delictuale a intervenientului forțat.
Instanța va mai avea în vedere că, potrivit art. 1 din Normele aprobate prin Ordin nr. 14/2011, „(1) în conformitate cu prevederile art. 49 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare, asigurătorii care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă a vehiculelor pe teritoriul României acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule, de care asigurații răspund delictual față de terțe persoane”.
Art. 49 din Legea 136/1995 - Asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule(…).
Art. 50 din Legea 136/1995 - Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri.
Art. 51 din Legea 136/1995 - Despăgubirile, astfel cum sunt prevăzute la art. 49 și 50, se acordă și în cazul în care cel care conducea vehiculul, răspunzător de producerea accidentului, este o altă persoană decât asiguratul.
De asemenea, potrivit art. 26 lit. b din Normele aprobate prin Ordin 14/2011, (1) asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretențiilor formulate în cererea de despăgubire, dovedite prin orice mijloc de probă. Fără a se depăși limitele de despăgubire prevăzute în contractul de asigurare RCA, în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a poliței de asigurare RCA, se acordă despăgubiri, în formă bănească, pentru: b) pagube materiale.
Raportat la textele de lege enunțate și ca urmare a reținerii împrejurării că nu se angaja răspunderea civilă delictuală a intervenientului forțat, instanța constată că cererea formulată de către reclamant nu este întemeiată, motiv pentru care o va respinge.
În temeiul dispozițiilor art. 453 C.proc.civ., constatând că reclamantul a pierdut procesul, instanța va admite cererea pârâtei de obligare a acestuia la plata cheltuielilor de judecată, care se ridică la suma de 6500 lei, din care 6000 lei reprezintă onorariul de avocat, dovedit prin factura nr. 57/01.09.2014 și extrasul de cont din data de 08.09.2014, respectiv suma de 500 lei reprezintă onorariu expert, achitată prin ordinul de plată din data de 18.11.2014, aflat la fila 120 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul G. G., CNP_,cu domiciliul în C., ., ., ., cu domiciliul ales la SCA S., P., Mojzi din C., .. 5, județul C., în contradictoriu cu pârâta A. V. AG GERMANIA prin . DE ASIGURARE – REASIGURARE SRL, cu sediul în București, ., ., .-20, sector 4 și cu intervenientul P. C., cu domiciliul în Lumina, ., județul C., având ca obiect acțiune în răspundere delictuală, ca neîntemeiată.
Obligă reclamantul să plătească pârâtei suma de 6500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se putea depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. D. S. P.
Red. și tehnored. Jud. CD
Ex. 5/14.08.2015
| ← Accesiune. Sentința nr. 4590/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6563/2015.... → |
|---|
