Anulare act. Sentința nr. 6467/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6467/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 41049/212/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Dosar nr._
Sentința civilă nr 6467/2015
Ședința publică de la 3 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C.-D. I.
GREFIER L. A.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamant C. L.
și pe pârât A. B. ROMANIA SA, având ca obiect anulare act.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în sedinta publica din data de 13.05.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face corp comun cu prezenta, pentru când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera a dispus amânarea pronunțării la data de 25.05.2015 si respectiv 3 iunie 2015 .
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, reclamantul CORNĂȚEL L. a chemat în judecată pârâta A. B. ROMÂNIA SA, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța:
- constatarea nulității absolute a contractului de credit nr._ din data de 13.06.2008;
- constatarea ca art.5.8. "Comision de Risc" ( 0,4%/an) din contractul de credit nr._ este abuziva si atrage nulitatea acesteia;
- constatarea nulității absolute a art. 5.7 "comision de conversie" din contractul de credit nr._;
- constatarea nulității absolute a art.5.3 "comision de administrare" din contractul de credit nr._;
- constatarea nulității absolute a art.5.4 "comision pentru modificarea scadențarului de plata "din contractul de credit nr._ ;
- constatarea nulității absolute a art. 5.5 "comision de rambursare anticipata "din contractul de credit nr._.
În motivarea cererii reclamantul a arătat în esență următoarele:
- in anul 2008 a incheiat un contract de credit de nevoi personale cu nr._ din data de 13.06.2008, pe care l-a respectat in mod corect pana la data prezentei acțiuni, achitând toate ratele ce îi reveneau.In anul 2010, după al doilea semestru, i s-a schimbat contractul de credit din dobânda valabila pe toata perioada de creditare, asa cum reiese din contract cu dobânda de 7,75% pe an si o marja de 2,5% pe an, cu o rata lunara de 151 Euro iar apoi de 154 Euro, ea fiind in scădere pe toata perioada contractuala . dobânda de 13,3820 % pe an si o dobânda fixa, 130,44 rata fixa pe toata perioada contractuala făra acordul sau, fara sa fie informat, fara sa fi semnat vreun act adițional. Parata A. B. România SA in urma revizuirii produsului existent, prin actele adiționale comunicate, incepand cu data de 19.09.2010 si pana in prezent, contravin dispozițiilor legale, deoarece nu exista un act adițional/proces verbal incheiat intre acesta si parata, din care sa reiasă ca este de acord cu valoarea dobânzii de 8,989% pe an si EURIBOR GM de 1,011%pe an.Astfel, parata a incalcat termenii din contract si legea 449/2003 art 11 alin 4, precum si dispozițiile OUG 174/2008 art 1 alin 4 pct 4, iar prin reclamatia inregistrata la A. B. sub nr 3575/25.03.2014, a solicitat paratei aplicarea prevedrilor OUG 50/2010 (art 37 si 38).Suma de 881 Euro rezultata din recalcularea dobânzii, conform elementelor menționate, nu este corecta deoarece trebuia calculata conform marjei de 2,5% pe an, asa cum este in contractul de credit nr._ si art 37 lit a din OUG 50/2010.Atat actul adițional din data de 19.09.2010, cat si actul adițional din 19.03.2014 la contractul de credit nr._ din 13.06.2008, pe care i l-a comunicat parata, nu îi sunt opozabile, deoarece acestea nu au fost negociate, ci i s-a impus o marja fixa de dobânda 8.989% pe an incepand cu 19.09.2010, marja de dobânda contractuala fiind de 2,5% pe an, asa cum este prevăzuta in art 5.1 si este fixa.Prin reclamația adresată băncii nr 3575/25.03.2014, a solicitat anularea celor doua acte adiționale si restituirea sumelor stabilite prin recalcularea dobânzii si aplicarea in mod corect a dispozițiilor OUG 50/2010 (art. 3 lit a);
- atâta timp cat riscul contractului este acoperit prin constituirea unei garanții reale ce poate fi suplimentată in anumite condiții stabilite prin contract, cat si prin încheierea unei polițe de asigurare cesionata in favoarea băncii, este evident ca prin introducerea comisionului de risc, fara reglementarea unei obligații corelative, se creează un dezechilibru intre contraprestatiile partilor, contrar bunei-credinte, situație ce contravine caracterului sinalagmatic al convenției de credit.Prin urmare, este abuziva clauza prin care se reglementează dreptul băncii de a percepe comisionul de risc, atâta timp cat funcția si destinația comisionului de risc nu au fost evidențiate in contract, orice consumator fiind . fata de banca si . de a negocia acest comision.Ori, potrivit dispozițiilor O.G. nr. 50/2010, noțiunea de comision de risc nu mai este prevăzuta, băncile având obligația legala de a le inlatura din contractele incheiate coroborate cu dispozițiile art. 4 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive incheiate intre comercianți si consumatori, clauza comerciala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau împreuna cu alte prevederi din contract, creează in detrimentul consumatorului si contrar cerințelor bunei-credinte un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile pârtilor contractante, iar in condițiile in care apelanta nu justifica in ce măsura exista criterii obiective care stau la baza perceperii acestui comision, nefiind precizat riscul pentru a cărui acoperire este perceput, se produce un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile partilor contractului sinalagmatic. Impotriva riscului de neplata, parata a constituit garanții reale mobiliare, asigurandu-si mecanisme de protecție împotriva acestui risc, ceea ce demonstrează, odată in plus, ca acest comision de risc este abuziv si ca parata deține inca un instrument de asigurare împotriva riscului de neplata, prin garanțiile personale aduse de reclamant, iar art.5.2 din condițiile speciale ale contractului stipulează si comisioane de penalizare, in situația neplății la scadenta a ratelor lunare. Toate aceste garanții pe care le are banca împotriva riscului de neplata duc la concluzia ca, prevederile contractuale ce reglementează comisionul de risc constituie, in fapt, o clauza contractuala abuziva, lovita de nulitate absoluta,comisionul fiind perceput de banca pentru a-si acoperi propriul risc, dar impus, desi, suporta propriul risc, decurgând din deteriorarea cursului de schimb valutar si diminuarea veniturilor. Prin stabilirea in acest mod a clauzei privind comisionul de risc, parata a incalcat obligația de transparenta ce ii revenea, cu ocazia incheierii contractului de credit, iar sancțiunea aplicabila unei clauze abuzive este nulitatea absoluta, in acest sens se retine ca stipularea de clauze abuzive in contractele de consum se asociază ideii de rea-credinta, care trebuie sa fie calificata drept cauza ilicita, sancționată cu nulitatea absoluta.In ce privește noțiunea de „clauza abuziva", art. 3 din Directiva 93/13 atribuie acest caracter clauzelor contractuale care nu s-au negociat individual si, in contradicție cu exigenta de buna-credinta, provoacă un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile partilor care decurg din contract, in detrimentul consumatorului, contractul de credit fiind un contract de adeziune (clauze impuse) si nu negociat. In acest sens trebuie reținut ca in ambele reglementari, atat in dreptul intern, art. 4 alin. 1 din lege, cat si in legislația comunitara se pot distinge aceleași condiții care imprima unei clauze contractuale caracter abuziv.Mai mult, in sensul ort. 3 pct. 2 din Directiva 93/13/"CEE prin care se prevede, ca se considera întotdeauna, ca o clauza nu s-a negociat individual atunci cand a fost redactata in prealabil, iar, din acest motiv, consumatorul nu are posibilitatea de a influenta conținutul cauzei, in special in cazul contractelor de adeziune asa cum este si contractul de credit din cauza. Atâta timp cat riscul contractului este acoperit prin constituirea unei garanții reale, ce poate fi suplimentată in anumite condiții stabilite prin contract, cat si prin încheierea unei polițe de asigurare cesionata in favoarea băncii, este evident ca prin introducerea comisionului de risc, fara reglementarea unei obligații corelative, se creează un dezechilibru intre contraprestatiile partilor, contrar bunei-credinte, situație ce contravine caracterului sinalagmatic al convenției de credit. In conformitate cu dispozițiile art. 4 din Legea nr. 193/2000, privind clauzele abuzive încheiate intre comercianți si consumatori, clauza comerciala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau împreuna cu alte prevederi din contract, creează in detrimentul consumatorului si contrar cerințelor bunei-credinte un dezechilibru semnificativ intre drepturile sl obligațiile pârtilor contractante, iar in condițiile in care parata nu justifica in ce măsura exista criterii obiective, care stau la baza perceperii acestui comision, nefiind precizat riscul pentru a cărui acoperire este perceput, se produce un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile partilor contractului sinalagmatic;
- actul adițional din data de 19.09.2010, cat si actul adițional din 19.03.2014 la contractul de credit nr_ din 13.06.2008, pe care i l-a comunicat parata, nu îi sunt opozabile, deoarece acestea nu au fost negociate, ci i s-a impus o marja fixa de dobânda 8.989% pe an începând cu 19.09.2010, marja de dobânda contractuala fiind de 2,5% pe an, asa cum este prevăzuta In art 5.1 si este fixa. Art. 3 din Directiva 93/13 atribuie acest caracter clauzelor contractuale care nu s-au negociat individual si, in contradicție cu exigenta de buna-credinta, provoacă un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile partilor care decurg din contract, in detrimentul consumatorului.In acest sens se retine ca in ambele reglementari, atat In dreptul intern, art. 4 alin. 1 din lege, cat si In legislația comunitara se pot distinge aceleași condiții care imprima unei clauze contractuale caracter abuziv.De asemenea, alin. 3 al art. 4 din lege instituie o prezumție relativa a caracterului abuziv al clauzelor in cazul contractelor prestabilite ce conțin clauze standard, preformulate, prezumție ce poate fi înlăturata doar prin dovada scrisa, făcuta de profesionist, a caracterului negociat al contractului ori a unor clauze ale acestuia.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.192 si următoarele Cod Procedura Civila, Legea 193/2000, Directiva 93/13/CEE, art.4 alin.(2).
În dovedirea cererii a depus la dosarul cauzei în copie înscrisuri.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiinii arătand următoarele:
- in data de 13.06.2008 intre A. B. România SA - Sucursala Constanta in calitate de creditor si Comatei L. in calitate de împrumutat si garant real a fost încheiat Contractul de facilitate de credit si garanție reala mobiliara nr._/13.06.2008, prin care Banca acorda imprumutatului o facilitate de credit in valoare de 8.755 EUR având ca obiect acoperirea unor nevoi personale pe o perioada de 120 de luni. In urma apariției Ordonanței de urgenta nr. 50/2010, Banca a trebuit sa dea eficienta acestui act normativ in forma sa initiala, situație in care Banca trebuia sa se conformeze acestuia, sens in sare a comunicat clientului sau adresa nr._/30.08.2010, prin care i se aducea la cunoștința reclamantului ca, odata cu apariția actului normativ îi va pune la dispoziție un act adițional la contractul de credit. a conformat acestor prevederi legale si i-a comunicat reclamantului adresa nr._/30.08.2010, prin care l-a informat in legătura cu semnarea actului adițional, aducandu-i la cunoștința principalele modificări aduse contractului de credit, printre care si eliminarea comisionului de rambursare anticipata pentru creditele cu dobanda variabila si raportarea dobânzilor creditului la un indice de referința independent (EURIBOR/LIBOR/Dobanda de referința BNR), precum și eliminarea comisionului de risc.Prin aceasta notificare, reclamantul a fost informat in legătura cu faptul ca nesemnarea actului adițional va fi considerata acceptare tacita.Aceasta precizare vine in consonanta cu dispozițiile art. 95 alin. 5 din O.U.G. nr. 50/2010 (in forma anterioara Legii nr. 288/2010), conform cărora „Nesemnarea de către consumator a actelor adiționale prevăzute ia alin. (2) este considerata acceptare tacita".In consecința, in speța a intervenit acceptarea tacita a actului adițional. Dupa primirea notificării, reclamantul nu a semnat actul adițional dar nici nu a refuzat in mod explicit semnarea acestuia (neavand practic nicio reacție).Si in situația in care ar fi existat obiecții din partea reclamantului, singurul caz in care acceptarea tacita nu ar fi operat era cel prevăzut de art. 95 alin. 4 din O.U.G. nr. 50/2010 (in forma anterioara Legii nr. 288/2010). Daca reclamantul dorea sa nu i se mai aplice prevederile actului adițional intocmit de banca, avea la indemana posibilitatea prevăzuta de art. II alin. 2 din Legea nr. 288/2010 pentru aprobarea O.U.G. nr. 50/2010 de a notifica banca in termen de 60 de zile de la . Legii (respectiv in intervalul 02.01._11). Reclamantul nu a uzat de aceasta posibilitate, asa incat nu poare pretinde ca actul adițional la contractul de credit nu ar fi intrat in vigoare prin acceptare tacita, acesta producandu-si efectele in conformitate cu termenii in care a fost formulat, asa cum prevede art. II alin. 2 din Legea nr. 288/2010. Astfel, se poale observa ca Banca a dat eficienta prevedeiior OUG nr.50/2010, aducând contractul de credit incheiat cu reclamantul din prezenta cauza in consonanta cu dispozițiile acestui act normativ;
-comisionul de risc constituie un element al prețului contractului si, in contract, prevederea perceperii sale a fost clara si fara echivoc, fiind insusita de reclamant prin semnarea contractului si a planului de rambursare care face parte integranta din contract, devenind potrivii art.969 cod civil lege intre parti.Acest comision a fost incasat pana in data de 20.06.2010 motivat de faptul ca, ulterior, prin efectul OUG nr.50/2010 acesta a fost eliminat prin aplicarea actului adițional, acceptat tacit de client, astfel incat comisionul de risc nu a mai fost perceput de către Banca, contrar susținerilor reclamantului;
-potrivit art. 5.7 „comisionul de conversie a creditului dintr-o valuta in alta, reprezentând 2% din soldul creditului, perceput de Banca in cazul in care împrumutatul solicita conversia creditului dintr-o valuta in alta, dar nu mai puțin de 10 EUR in echivalent in LEI. Clientul va suporta riscul de schimb valutar care poate apărea din conversia creditului (inclusiv costurile aferente amendării garanțiilor).Conversia creditului se face in baza unei cereri scrise si numai la libera si unica apreciere a Băncii, condiționat de obligația clientului de a semna actele adiționale aferente contractului de credit si contractelor de garanție, inclusiv amendarea inregistrarilor garanțiilor aferente in registrele publice" .Relevant este insa faptul ca acest comision este permis de OUG nr.50/2010 conform 36, astfel incat el se regăsește in actul adițional acceptat tacit de către clientul bancii;
- comisionul de administrare este legal conform art. 36 din OUG nr.50/2010;
- având in vedere ca, potrivit clauzei 5.4 perceperea comisionului pentru modificarea scadențarului de plata se poate face doar in anumite cazuri, pe cale de consecința nu se poate invoca perceperea sa in condițiile in care acele cazuri nu si-au gasit aplicabilitatea in decursul derulării contractului, aspect ce evoca inca odată netemeinicia susținerilor reclamantului, care nu aveam cum sa fie prejudiciat de inserarea acestei clauze in contract.Susținerile reclamantului suntcu atat mai neîntemeiate cu cat acest comision este permis de prevederile art. 36 din OUG nr.5072G10, astfel incat el se regăsește transpus in actul aditional acceptat tacit de către clientul Băncii;
- în privința comisionului de rambursare anticipata, se menționează in mod expres in contract ca acest comision se percepe „in cazul rambursării anticipate".Mai mult decât atat conform actului adițional incheiat la contractul de credit in baza OUG nr.50/2010, acest comision a fost eliminat;
- toate clauzele privind comisioanele de care am făcut mai sus vorbire le apreciem ca nu pot fi considerate abuzive din perspectiva dispoziției art. 4 din Legea nr.193/2000.
În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând înscrisurile administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamantul a încheiat cu pârâta contractul de facilitate de credit si garanție reala mobiliara nr._/13.06.2008 având ca obiect acordarea unui împrumut în valoare 8755 euro pe o perioadă de 120 luni, dobânda fiind variabilă, calculată în funcție de dobanda de baza și de marja băncii.
Potrivit art. 5.3, 5.4, 5.5, 5,7, 5.8 din contract:
“5.3.Împrumutatul va plați Băncii, un comision de administrare reprezentând 3 % din valoarea creditului, inclusiv pentru suma majorata in cazul exercitării opțiunii de suplimentare de către împrumutat. Ca urmare a cererii împrumutatului, Banca a finanțat prezentul comision. Comisionul de administrare este inclus in rata lunara, având ca scop acoperiea cheltuielilor Băncii pentru administrarea si monitorizarea Facilitații. Comisionul este inclus in valoarea Facilitații si se rambursează de către împrumutat odată cu rambursarea Facilitații. In eventualitatea rambursării anticipate a creditului împrumutatul se obliga sa plătească comisionul de administrare la valoarea creditului rămas de rambursat
5.4 Comision pentru modificarea Scadentarului de Plata reprezentând (i) 15 EUR - echivalent in valuta creditului, in cazul in care Împrumutatul solicita modificarea datei scadentei (ii) 1% din suma creditului rămasa de rambursat, dar nu mai puțin de echivalentul in LEI a 10 EUR in cazul in care Impumutatul solicita modificarea cuantumului ratei lunare sau a perioadei de rambursare.
In cazul in care Scadentarul de Plata se modifica ca urmare a exercitării opțiunii de reincarcare de către împrumutat, prezentul comision se aplica la valoarea reincarcata si nu la întreaga valoare a creditului rămas de rambursat.
Prezentul comision nu se aplica in cazul in care Scadentarul de Plata se modifica ca urmare a rambursării anticipate a Facilitații, situație in care se plătește numai comisionul de rambursare anticipata;
5.5.Comision de Rambursarea anticipata:
In cazul rambursării anticipate, împrumutatul va plați Băncii un comision de rambursare anticipata, dupa cum
urmează:
4 % (nu mai puțin de 10 EUR in echivalent LEI) din suma rambursata anticipat, in cazul in care rambursarea este efectuata in perioada primilor 4 ani de la semnarea prezentei Facilitați;
2 % (nu mai puțin de 10 EUR in echivalent LEI) din suma rambursata anticipat, in cazul in care rambursarea este efectuata in următorii ani, pana la sfârșitul perioadei de rambursare.
Banca isi rezerva dreptul de a modifica valoarea acestui comision, caz in care împrumutatul va fi informat corespunzător, conform dispozițiilor prezentului contract;
5.7. Comision de conversie a creditului dintr-o valuta in alta, reprezentând 2 % din soldul creditului, perceput de Banca in cazul in care împrumutatul solicita conversia creditului dintr-o valuta in alta, dar nu mai puțin de 10 EUR in echivalent LEI. Clientul va suporta riscul de schimb valutar care poate apărea din conversia creditului, (inclusiv costurile aferente amendării garanțiilor).
Conversia creditului se face in baza unei cereri scrise si numai la libera si unica apreciere a Băncii, condiționat de obligația Clientului de a semna actele adiționale aferente contractului de credit si contractelor de garanți^ inclusiv amendarea înregistrărilor garanțiilor aferente in registrele publice.
5.8. Comision de risc se aplica lunar*, la soldul creditului rămas de rambursat si este inclus in rata lunara.
In prezent, Comisionul de risc aplicabil prezentei Facilitați este de 0.4 %. Banca isi rezerva dreptul de a modifica cuantumul acestui comision in cazul in care ca urmare a efectuării propriei analize in baza normelor interne, Banca apreciază ca împrumutatul se incadreaza . de risc decât cea avuta in vedere la semnarea prezentei Facilitați.
*In stabilirea termenului de o luna Banca considera intervalul dintre data primei trageri si data primei scadente o luna calendaristica chiar daca intervalul menționat este mai mic de 30 de zile calendaristice.”
Prin adresa nr.3202/19.03.2014 parata a informat reclamantul ca a procedat la revizuirea modalității de calcul a dobânzii începând cu data de 19.09.2010, stabilind o dobânda de 8,989 % p.a., suma de 881 euro fiind pusa la dispoziția reclamantului in contul deschis la parata.
Prin adresa nr._/30.08.2010 parata a informat reclamantul cu privire la semnarea actului adițional in temeiul OUG nr. 50/2010.
Potrivit art. 948 cod civil din 1864“ Condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt:
1. capacitatea de a contracta;
2. consimtamantul valabil al partii ce se obliga;
3. un obiect determinat;
4. o cauza licita. „
Instanța nu reține existența unui caz de nulitate absolută prin raportare la disp.art. 948 cod civil în ce privește contractul de facilitate de credit si garanție reala mobiliara nr._/13.06.2008.
În ce privește caracterul abuziv al clauzelor 5.3, 5.4, 5.5, 5.7 și 5.8 din contractul de facilitate de credit si garanție reala mobiliara nr._/13.06.2008, instanța reține următoarele:
În drept potrivit art. 1 din Legea nr. 193/2000: “(1) Orice contract încheiat între profesioniști și consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înțelegerea cărora nu sunt necesare cunoștințe de specialitate.
(2) În caz de dubiu asupra interpretării unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului.
(3) Se interzice profesioniștilor stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.”
Iar potrivit art. 4 din Legea nr. 193/2000. „ (1) O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
(2) O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv.
(3) Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidențiază că acesta a fost prestabilit unilateral de profesionist. Dacă un profesionist pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.
(4) Lista cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezenta lege redă, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive.
(5) Fără a încălca prevederile prezentei legi, natura abuzivă a unei clauze contractuale se evaluează în funcție de:
a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul încheierii acestuia;
b) toți factorii care au determinat încheierea contractului;
c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.
(6) Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț și de plată, pe de o parte, nici cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil.”
Potrivit art.1 alin.1 lit.a) din Anexa la Legea nr. 193/2000:
„ (1) Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:
a) dau dreptul profesionistului de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare își rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către consumator ori datorată acestuia din urmă sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fără o notificare prealabilă, dacă există o motivație întemeiată, în condițiile în care profesionistul este obligat să informeze cât mai curând posibil despre aceasta celelalte părți contractante și acestea din urmă au libertatea de a rezilia imediat contractul.
Prevederile acestei litere nu se opun, de asemenea, clauzelor prin care profesionistul își rezervă dreptul de a modifica unilateral clauzele unui contract cu durată nedeterminată, în condițiile în care profesionistul are obligația de a-l informa pe consumator, printr-o notificare prealabilă transmisă în termen rezonabil, pentru ca acesta din urmă să aibă libertatea de a rezilia contractul;
………… „
Instanța reține că reclamantul la data încheierii contractului de credit nr._/13.06.2008 și a exprimat consimțământul în mod liber și neviciat, acesta acceptând cu ocazia semnării contractului costuri adiționale precum comisionul de administrare indicat la clauza 5.3, comisionul pentru modificarea scadențarului de plată indicat la clauza 5.4, comisionul de rambursare anticipată indicat la clauza 5.5, comisionul de conversie indicat la clauza 5.7 și comisionul de risc indicat la clauza 5.8. .
În condițiile în care aceste comisioane nu au fost stabilite în sarcina reclamantului de către pârâta prin modificarea unilaterală a clauzelor contractului, clauzele referitoare la comisioane fiind asumate de către reclamant cu ocazia semnării contractului de credit, acesta având o imagine de ansamblu a costurilor împrumutului solicitat, instanța constată că nu au caracter abuziv clauzele 5.3, 5.4, 5.5, 5.7 și 5.8 din contractul de credit nr._/13.06.2008.
Pentru aceste motive, instanța va respinge acțiunea având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de credit nr._/13.06.2008 și constatarea nulității absolute a art.5.8, 5.7, 5.3,5.4 și 5.5 din contractul de credit nr._/13.06.2008, ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de către reclamantul CORNĂȚEL L., domiciliat in CONSTANTA, ., .. 4, ap. 33 CNP_1 în contradictoriu cu A. B. ROMANIA SA, cu sediul in sector 1, București, CALEA DOROBANTILOR, nr. 237 B având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de credit nr._/13.06.2008 și constatarea nulității absolute a art.5.8, 5.7, 5.3,5.4 și 5.5 din contractul de credit nr._/13.06.2008, ca fiind neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C.-D. I. L. A. M.
RED.JUD.C.D.I./2EX/05.10.2015
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Pretenţii. Sentința nr. 7084/2015. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
