Anulare act. Sentința nr. 7685/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7685/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 25-06-2015 în dosarul nr. 2944/212/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr. 2._
Sentința civila nr. 7685/2015
Ședința publică din data de 25.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte: Minaev I.
Grefier: I. M.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe reclamanții E. M. și E. T. și pe pârâții M. G. și N. M., având ca obiect constatare nulitate absolută acte juridice.
Dezbaterile asupra excepției necompetenței materiale a Judecătoriei C. au avut loc în ședința publica din data de 11.06.2015, fiind consemnate în cuprinsul încheierii de ședință întocmite la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a hotărât amânarea pronunțării pentru data 25.06.2015, cu aplicarea art. 396 alin. 2 Cod procedură civilă, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 22.01.2015, sub nr. 2._, reclamanții E. M. și E. T. au solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâții M. G. și N. M., să constate nulitatea absolută a hotărârii adunării generale a asociaților STECO MUNDIAL S.R.L. nr. 1/06.07.2009 și a contractului de cesiune părți sociale din data de 06.07.2009, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, învederând că aceste acte juridice, în care figurează ca semnatari, nu au fost semnate de aceștia, lipsind astfel consimțământul lor cu privire la încheierea actelor, acest viciu al celor 2 acte juridice fiind sancționat cu nulitatea absolută.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 948 cod civil din 1864.
În probațiune, a fost solicitată încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, a probei cu expertiza grafoscopică, subsidiar verificării de scripte, precum și a probei cu interogatoriul pârâților, fiind depuse în acest sens, alăturat cererii introductive, înscrisuri.
De asemenea, reclamanții au solicitat ca judecarea cauzei să se desfășoare în absența lor.
Cererea a fost legal timbrată, la dosar fiind depusă dovada de achitare a taxei judiciare de timbru datorate, în cuantum de 40 de lei, stabilită în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Pârâții nu au formulat întâmpinare în cauză.
La termenul de judecată din data de 11.06.2015, instanța a pus în discuția părților excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C., invocată din oficiu, reținând cauza spre soluționare asupra excepției astfel invocate.
Analizând actele și lucrările dosarului, asupra excepției necompetenței materiale, reține următoarele:
În fapt, prin hotărârea adunării generale nr. 1/06.07.2009 a STECO MUNDIAL S.R.L. (filele 8-9), reclamanții, în calitate de asociați, au hotărât vânzarea părților sociale pe care le dețineau la aceasta societate către pârâții M. G. și N. M..
Prin contractul de cesiune a părților sociale din data de 06.07.2009 (filele 5-7), reclamanții, în calitate de asociați, în temeiul hotărârii adunării generale nr. 1/06.07.2009 a STECO MUNDIAL S.R.L., le-au vândut pârâților părțile sociale pe care le dețineau la STECO MUNDIAL S.R.L., cu sediul social în municipiul C., jud. C., în schimbul sumei de 200 de lei.
În drept, în conformitate cu prevederile art. 248 Cod procedură civilă, instanța urmează a analiza, cu prioritate, excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C., întrucât, în caz de admitere a acesteia, cercetarea pe fond a procesului nu mai poate fi realizată de această instanță.
Potrivit art. 129 alin. 2 pct. 2 Cod procedură civilă, competența materială, stabilită prin raportare la criteriul obiectului cererii de chemare în judecată, este exclusivă și, în consecință, de ordine publică. În aceste condiții, excepția de necompetență materială poate fi invocată, în condițiile art. 130 alin. 2 din același act normativ, de părți ori de către judecător până la primul termen de judecată, inclusiv, la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe. Instanța constată că, în cauză, excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C. a fost invocată din oficiu, la primul termen de judecată, deci în termenul imperativ prevăzut în art. 130 alin. 2.
În consonanță cu prevederile art. 95 pct. 1 și 4 din același act normativ, tribunalele au competență materială generală de judecată în primă instanță, soluționând toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe, precum și cererile care sunt date în mod expres de lege în competența lor.
În conformitate cu prevederile art. 63 din Legea nr. 31/1990 a societăților, cererile și căile de atac prevăzute de prezenta lege, de competența instanțelor judecătorești, se soluționează de tribunalul în a cărui circumscripție își are societatea sediul principal.
În acord cu dispozițiile art. 132 alin. 2 și alin. 3 din același act normativ, hotărârile adunării generale (a societății pe acțiuni) contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței, iar când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, cererea putând fi formulată de orice persoană interesată.
În concordanță cu prevederile art. 196, dispozițiile prevăzute pentru societățile pe acțiuni, în ce privește dreptul de a ataca hotărârile adunării generale, se aplică și societăților cu răspundere limitată, termenul de 15 zile prevăzut la art. 132 alin. 2 urmând să curgă de la data la care asociatul a luat cunoștință de hotărârea adunării generale pe care o atacă.
Având în vedere că obiectul prezentei cauze îl constituie anularea hotărârii generale a asociaților unei societății cu răspundere limitată, față de dispozițiile art. 196 din Legea nr. 31/1990, în referire la art. 132 și art. 63 din același act normativ, și având în vedere că sediul societății este situat în circumscripția Tribunalului C., instanța apreciază că acestuia din urmă, prin raportare la obiectul litigiului, îi revine competența materială de soluționare în prima instanță a prezentei cauze, motiv pentru care excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C., invocată din oficiu, urmează să fie admisă, iar cauza urmează să fie declinată spre soluționare Tribunalului C. – Secția a II-a Civilă, în acest sens, instanța reținând că al doilea capăt de cerere, având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de cesiune a părților sociale din data de 06.07.2009, este tot în competența materială de primă instanță a tribunalului, cu motivarea că acesta are caracter accesoriu față de primul capăt de cerere, întrucât în cuprinsul contractului a cărui anulare este solicitată, la articolul 4 (fila 6), s-a menționat că încheierea acestuia s-a realizat în baza hotărârii adunării generale a asociaților care face obiect al judecății în cadrul capătului de cerere principal, astfel că, indiferent de motivele proprii de nulitate ale contractului de vânzare-cumpărare a părților sociale, soluția ce urmează a se pronunța cu privire la acesta este dependentă de soluția ce urmează a se pronunța cu privire la capătul de cerere principal, vizând constatarea nulității absolute a hotărârii adunării generale.
De asemenea, având în vedere că motivul de nulitate absolută invocat cu privire la cele 2 acte juridice pretins a fi încheiate în aceeași zi îl constituie lipsa consimțământului reclamanților, derivând din nesemnarea de către aceștia a celor 2 acte juridice în litigiu, instanța apreciază că, și prin raportare la prevederile art. 99 alin. 2 Cod procedură civilă, având în vedere că temeiul de fapt calificat juridic (cauza) invocat în fundamentarea celor 2 capete de cerere este același, se impune soluționarea acestora, în mod unitar, de către tribunal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C., invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei având ca obiect anulare acte juridice, formulată de reclamanții E. M. domiciliat in București, .. 25-27, ., sector 1 și E. T., domiciliat in București, .. 25-27, ., în contradictoriu cu pârâții M. G. cu ultimul domiciliu cunoscut in CONSTANTA, .. 141 și N. M., CONSTANTA, .. 9, ., . în favoarea Tribunalului C. – Secția a II-a Civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 25.06.2015.
Președinte Grefier
Minaev I. M. I.
Red. Jud.M.I./24.07.2015 /4.ex.
ROMÂNIA Judecătoria C. Sediul :C., . | |
Emisă la 28.07.2015 | Dosar nr._ Obiectul cauzei: constatare nulitate absoluta Reclamant: E. M. ș.a. Pârât: M. G. ș.a. |
În răspuns vă rugăm să menționati numărul dosarului și termenul de judecată |
Către
Tribunalul Constanta - sectia a II a Civila
Va înaintam alăturat dosarul civil nr._ întrucât prin sentința civila nr.7685 /25.06.2015 s-a dispus declinarea cauzei, instanței dumneavoastră, spre competenta soluționare.
Dosarul cuprinde file.
Președinte Grefier
Minaev I. M. I.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6871/2015.... | Autorizare desfiinţare lucrări (legea 50/1991). Sentința nr.... → |
|---|
