Contestaţie la executare. Sentința nr. 885/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 885/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 885/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 885
Ședința publică din data de 03.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D.-A. S.
Grefier M. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestator M. C. PRIN PRIMAR și pe intimat A. J. A FINANTELOR PUBLICE C., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 13.01.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării la data de 20.01.2015, 27.01.2015 și la data de astăzi când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra contestației la executare de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 23.04.2014, sub numărul de dosar_, contestatorul M. C. prin PRIMAR a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr._/13/_ /_, respectiv: somația nr._/25.03.2014, titlul executoriu nr._/25.03.2014 și anularea executării silite înseși. Totodată, a solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că prin titlul executoriu nr._/25.03.2014 intimata a stabilit un debit în sumă de_ lei în sarcina sa, reținând că nu a dus la îndeplinire dispozițiile cuprinse în Sentința civilă nr. 4925/08.09.2003 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr. 5994/2003. A învederat că prin această sentință a fost obligat pârâtul-debitor Consiliul Local C. la plata în favoarea statutului a unei amenzi civile în cuantum de 500.000 lei (50 Ron) pe zi de întârziere, începând cu data pronunțării hotărârii și până la data executării obligației de atribuire în compensare către reclamantul Amet Magit a suprafeței de 1750 mp, conform Sentinței civile nr._/20.12._ a Judecătoriei C. și a Deciziei nr. 1596/1997 a Tribunalului C. și s-a respins cererea în contradictoriu cu M. C. ca nefondată.
Contestatorul a menționat că Potrivit Sentinței civile nr._/20.12._ a Judecătoriei C. și a Deciziei nr. 1596/1997 a Tribunalului C. s-a dispus obligarea Consiliului Local C. de a atribui în compensare numitului Amet Magit un teren echivalent valoric fostei proprietăți a reclamantului, în suprafață de 1750 mp. A afirmat contestatorul că, în sensul aducerii la îndeplinire a acestei hotărâri judecătorești, prin H.V.L.M. 468/24.09.2007 a procedat la atribuirea în compensare cu echivalarea valorică către Amet Magit a două suprafețe de teren, respectiv: o suprafață de 450 mp situată în zona Bana N. – Energia, lot 17 (evaluată la suma de 54.000 euro) și o suprafață de 450 mp situată în zona Bana N. – Energia, lot 22 (evaluată la suma de_ euro). Deopotrivă, potrivit proceselor verbale din data de 18.01.2008 a fost efectuată și punerea în posesie a reclamantului asupra acestor suprafețe de teren. A susținut astfel, că încă din data de 24.09.2007 și-a îndeplinit obligația stabilită prin titlul executoriu.
Contestatorul a alegat că nu are calitatea de debitor față de obligația stabilită prin Sentința civilă nr. 4925/08.09.2003 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr. 5994/2003. această chestiune reiese cu evidență din dispozitivul hotărârii, unde se precizează clar că persoana obligată este Consiliul Local C., fiind respinsă acțiunea în contradictoriu cu M. C.. În atare condiții, executarea silită pornită împotriva sa are un caracter nelegal.
Totodată, a afirmat că încă din 24.09.2007 a dus la îndeplinire dispozițiile titlului executoriu și că eventualele amenzi civile datorate nu s-ar putea calcula decât pentru perioada 08.09._07, dar și în privința acestora operează prescripția dreptului de a cere executarea silită, neputând fi solicitate de presupusul creditor decât pentru o perioadă d e5 ani anterioară datei de 25.03.2014, adică nu mai devreme de 25.03.2009, iar după această dată nu există niciun fel de amenzi civile care să poată fi percepute, având în vedere că la data de 25.03.2009 obligația fusese executată.
Cu privire la modalitatea de calcul al sumei de_ lei, contestatorul a susținut că este eronată, fiind calculată pentru un nr. de 1593 zile. A afirmat că în cauză este vorba despre o creanță născută anterior intrării în vigoare a Noului Cod de Procedură civilă, astfel că presupusul creditor trebuia să se raporteze la procedura de determinare prevăzută de disp. art. 580³ alin. (2) Cod procedură civilă de la 1865. Mai exact, s-ar fi impus ca acesta să se adreseze cu o cerere instanței de executare care să fixeze suma datorată cu titlu de amenzi civile, prin încheiere irevocabilă dată cu citarea părților. Astfel, contestatorul ar fi putut prezenta instanței situația de fapt, în sensul că obligația a fost executată și ar fi putut beneficia de anularea amenzii și nu s-ar mai fi ajuns la o executare silită nelegală, precum cea de față. Creditorul nici măcar nu indică care au fost temeiurile de drept în baza cărora a calculat suma cu titlu de presupus debit.
De asemenea, contestatorul a invocat nulitatea titlului executoriu pentru neindicarea motivelor de fapt și de drept care au stat la baza cuantimizării presupusului debit.
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile legale indicate în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
În susținerea cererii, contestatorul a anexat copii de pe următoarele înscrisuri: somația nr. 13/_ /_, titlul executoriu nr._/25.03.2014, Încheierea nr. 1925/08.09.2003 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr. 5994/2003, H.C.L.M. nr. 468/24.09.2007, referat privind atribuirea unui teren, în compensare, numitului Amet Magit nr._/17.09.2007, proces-verbal de predare-primire nr._/18.01.2008, proces-verbal de predare-primire nr._/18.01.2008.
► La data de 14.07.2014 intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. a depus întâmpinare (f.46-47), prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată. A arătat că a pornit executarea silită în vederea realizării sumei de_ lei, reprezentând amendă civilă stabilită prin Sentința civilă nr._/08.09.2003, pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr. 5994/2003. A învederat că amenda aplicată este de 50 lei/zi de întârziere, de la data de 08.09.2003 și până la îndeplinirea obligației de a face ( de atribuire în compensare a unei suprafețe de teren de 1750 mp, conform Sentinței civile nr._ din 10.12.1999 pronunțată de Judecătoria C..
A susținut intimata că contestatorul are calitatea de debitor în baza art. 20 din Legea nr. 215/2001, având în vedere că Consiliul Local C. nu are personalitate juridică și nici patrimoniu propriu.
De asemenea, a alegat că obligația de a face nu a fost îndeplinită nici până în prezent în totalitate. A arătat că, deși la data de 18.01.2008 Primăria Municipiului C. a acordat domnului Amet Magit două suprafețe de teren, prin Decizia civilă nr. 411/19.06.2012 dată în dosarul nr._/212/2009*, s-a stabilit că Primăria Municipiului C. urmează să mai restituie o diferență de teren de 850 mp, în vederea îndeplinirii în continuare a obligației de a face, contestatorul nefăcând dovada până în prezent a îndeplinirii acestei obligații. Astfel, contestatorul s-a aflat încontinuu în culpă, atât înainte de 18.01.2008, cât și după această dată, întrucât o deplină realizare a obligațiilor ce îi revin nu a avut loc.
Intimata a arătat că a calculat suma de_ lei prin referatul nr. 9090/17.03.2012 în perioada 08.09._08 (1593 zile x 50 lei =_ lei). Ulterior, întrucât obligația nu s-a realizat la 18.01.2008, a continuat calculul amenzii, întocmind referatul nr._/03.04.2014 pentru perioada 19.01._14, suma de_ lei, aceasta făcând obiectul unui alt titlu executoriu. A învederat că amenda urmează a fi calculată în continuare, până când organul de executare va intra în posesia dovezii de îndeplinire în totalitate a obligației.
Intimata a anexat la întâmpinare documentația ce a stat la baza emiterii titlului executoriu contestat.
► La data de 11.09.2014 contestatorul și-a completat acțiunea, solicitând și anularea referatelor întocmite de intimată nr._/17.03.2014 și nr._/01.04.2014.
În motivarea cererii completatoare, contestatorul a afirmat că, așa cum rezultă din economia reglementării art. 580³ C., creditorul obligației de a face este cel care sesizează instanța de executare pentru stabilirea sumei totale datorate de debitor statului cu titlu de amendă civilă și nicidecum statul român, prin organul fiscal. Până la momentul în care instanța de judecată stabilește cuantumul amenzii, statul român nu este titularul vreunui drept de creanță fiscală care să atragă un drept de a demara executarea silită pentru recuperarea sumei restante.
De asemenea, contestatorul a susținut că intimata nu deține un titlu executoriu-de creanță valabil din perspectiva normelor de drept fiscal. A arătat că actele prin care s-a individualizat creanța sunt hotărâri care, în realitate, nu individualizează creanța în sensul indicării modalității de calcul și cuantificării acesteia, astfel că obligația fiscală nu este certă și lichidă, nefiind astfel, susceptibilă de a fi pusă în executare silită. Actul de individualizare a creanței, în lipsa unei hotărâri judecătorești care să cuantifice creanța, trebuie să fie un act administrativ fiscal.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 25.03.2014 intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. a emis pe numele contestatorului MUNCIIPIUL C. somația nr. 13/_ /_ și titlul executoriu nr._, pentru suma de_,00 lei reprezentând venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate de către alte instituții de specialitate, în baza hotărârii judecătorești pronunțate în dosarul nr. 5994 în data de 08.09.2003.
Prin Sentința civilă nr._/08.09.2003 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr. 5994/2003, Consiliul Local C. a fost obligat să plătească în favoarea statului o amendă civilă de 500.000 lei (50 Ron) pe zi de întârziere, începând cu data pronunțării hotărârii și până la îndeplinirea obligației de atribuire în compensare către Amet Magit a suprafeței de 1750 mp, conform Sentinței civile nr. 1596/1997 a Tribunalului C..
Suma de_,00 lei pusă în executare de intimată a fost stabilită pentru perioada 08.09._08 (1593 zile x 50 lei), astfel cum rezultă din referatul nr._/17.03.2014 (f.62).
Analizând cu prioritate motivul de contestație cu privire la lipsa calității de debitor a contestatorului, instanța îl apreciază ca fiind neîntemeiat. Astfel, deși prin Sentința civilă nr._/08.09.2003 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr. 5994/2003, Consiliul Local C. a fost obligat să plătească în favoarea statului o amendă civilă de 500.000 lei (50 Ron) pe zi de întârziere, acesta nu are personalitate juridică și patrimoniu propriu.
Potrivit prevederilor art. 21 alin. 1 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001: „Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplina și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii”.
În speță, instanța apreciază că M. C. este entitatea juridică cu patrimoniu propriu împotriva căreia se pornește executarea silită, acesta fiind titularul conturilor deschise la trezorerie și la unitățile bancare.
În continuare instanța va analiza prescripția dreptului de a cere executarea silită.
Sub acest aspect, reține că amenda civilă aplicată are caracterul unei obligații fiscale, iar termenul de prescripție a executării este cel de 5 ani prevăzut de art. 131 alin. 1 din Codul de procedură fiscală („dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept„). Instanța reține că suma de_,00 lei pusă în executare de intimată a fost stabilită pentru perioada 08.09._08, astfel că termenul de prescripție a început să curgă de la data de 01.01.2009.
Calculând termenul de 5 ani în conformitate cu dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 3 Cod procedură civilă, constată că acesta s-a împlinit la data de 01.01.2014. Cum intimata a emis somația și titlul executoriu la data de 25.03.2014, instanța reține că în cauză a intervenit prescripția executării silite, aceste acte de executare fiind emise după împlinirea termenului de 5 ani, nefăcându-se în cauză dovada intervenirii vreunei cauze de suspendare sau de întrerupere a termenului.
Prin urmare, constatând prescrisă executarea silită, instanța reține dispozițiile art. 707 alin. (2) teza I, în conformitate cu care, prescripția stinge dreptul de a obține executarea silită și orice titlu executoriu își pierde puterea executorie, motiv pentru care instanța va admite contestația la executare și va anula somația nr. 13/_ /_ din data de 25.03.2014 și titlul executoriu nr._/25.03.2014 întocmite de intimată în cadrul dosarului de executare nr._/13/_ /_, precum și executarea silită efectuată în cadrul acestui dosar de executare.
Constatând prescris dreptul intimatei de a cere executarea silită, instanța nu va mai analiza celelalte motive de contestație, analiza acestora fiind de prisos.
Cu privire la cererea contestatoarei de anulare a referatelor nr._/17.02.2014 și nr._/03.04.2014, instanța o apreciază ca inadmisibilă. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 712 alin. (1) Cod procedură civilă, se poate face contestație la executare împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare.
Instanța apreciază că referatele nr._/17.02.2014 și nr._/03.04.2014 nu reprezintă acte de executare, fiind simple documente de calcul întocmite de intimată, fără putere executorie, motiv pentru care va respinge această cerere ca inadmisibilă.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, reținând că suspendarea executării aceasta produce efecte până la soluționarea contestației, precum și faptul că hotărârile instanței de executare sunt executorii de drept, instanța o va respinge ca rămasă fără obiect.
Constatând culpa procesuală a intimatei în declanșarea prezentului litigiu prin emiterea unui titlu executoriu pentru o creanță prescrisă, în temeiul art. 453 alin. (1) Cod procedură civilă instanța o va obliga să plătească contestatorului cheltuielile de judecată ocazionate de prezenta cauză, respectiv suma de 673,29 lei reprezentând onorariu de avocat, suportat conform facturii fiscale nr. 881/23.04.2014 și extrasului de cont din data de 10.05.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatorul M. C. prin PRIMAR, cu sediul în C., ., jud. C., în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., . A, jud. C..
Anulează somația nr. 13/_ /_ din data de 25.03.2014 și titlul executoriu nr._/25.03.2014 întocmite de intimată în cadrul dosarului de executare nr._/13/_ /_, precum și executarea silită efectuată în cadrul acestui dosar de executare.
Respinge ca inadmisibil capătul de cerere privind anularea referatelor nr._/17.02.2014 și nr._/03.04.2014.
Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Obligă intimata să plătească contestatorului suma de 673,29 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria C., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.02.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
D.-A. S. M. D.
Conform art. 426 alin. 4 C., pentru doamna grefier M. D., aflată în concediu prenatal, semnează doamna grefier-șef, V. G.
Redjud D.A.S./30.06.2015 /4 ex.
Tehn. Red. M.D./
Comunicat 2 ex în data de .
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 900/2015.... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
