Contestaţie la executare. Sentința nr. 1013/2015. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 1013/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 28678/212/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

SECTIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

C., .; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_

Dosar civil nr. 28._

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1013

Ședinta Publică din Data de 04 Februarie 2015

Instanța constituită din:

Președinte: Judecător C. I.

Grefier: L. B.

Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare, cerere formulată de contestatorul-debitor C. R.(CNP_), cu domiciliul în Oraș O., ., J. C., și cu domiciliul procesual ales la S.C.A. S., P., Mojzi din C., ..5, J. C., în contradictoriu cu intimata-creditoare C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J_, având CUI_, cu sediul în București, . 401A, Sector 6, prinDIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI C., cu sediul în Mun. C., ..n., J. C..

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 12.01.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 alin.1 Cod proc. civilă, potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat pronunțarea succesiv pentru datele 27.01.2015, 02.02.2015 și 04.02.2015 când, după ce a deliberat în secret, conform art.395 Cod proc. civilă, a adoptat următoarea hotărâre:

INSTANȚA

Deliberând, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 05.09.2014, sub număr de dosar 28._, contestatorul debitorC. R.a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata creditoare C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri C.:

  1. în principal, să constate inexistența caracterului de titlu executoriu al procesului verbal de constatare a contravențiilor . nr._/26.07.2011, cu următoarele consecințe:

- în temeiul dispozițiilor art.711 alin.3 C.proc.civ., anularea Încheierii nr._/17.07.2014 pronunțate de Judecătoria C. în dosarul civil nr._/212/2014

- în temeiul dispozițiilor art.719 alin.1 C.proc.civ., anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr.1534/2014 instrumentat de B.E.J. N. M. A.

- în temeiul art.719 alin.1 C.proc.civ., anularea executării pornite de B.E.J. N. M. A. în dosarul de executare în dosarul de executare nr.1534/2014

  1. în secundar, să constate că suma datorată de de contestatorul debitor cu titlu de cheltuieli de executare este semnificativ mai mică (preluat idem, n.n.) decât cea care face obiectul executări silite și, pe cale de consecință, să dispună anularea parțială a tuturor actelor de executare în ceea ce privește sumele nedatorate
  2. cu obligarea intimatei creditoare la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de cu prezenta cerere.

În motivarea cererii, s-au invocat următoarele argumente:

(1). Inexistența caracterului de titlu executoriu în ceea ce privește procesul verbal de contravenție . nr._/26.07.2011 și implicit a faptului că executarea silită a fost pornită în temeiul unui înscris căruia legea nu-i recunoaște un astfel de caracter.

(1.1). La data de 02.09.2014, a recepționat din partea organului de executare silită Somația FN/29.08.2014 și înștiințarea FN/29.08.2014, ambele emise în dosarul de executare nr.1534/2014 – înscrisuri conform cărora executorul judecătoresc a demarat procedura execuțională în considerarea cererii de executare silită cu care a fost învestit de așa-zisa creditoare, în temeiul așa-zisului titlu executoriu Proces verbal de Constatare a Contravenției . nr._/26.07.2011.

(1.2). Prin cererea privind începerea executării silite, intimata creditoare urmărește executarea contestatorului debitor pentru suma de 28,00 euro reprezentând tarif de despăgubire stabilit conform art.8 alin.3 din O.G. nr.15/2002, cu modificările și completările ulterioare. Prezumata obligație a contestatorului de a achita această sumă nu este cuprinsă în procesul verbal de contravenție ci în cuprinsul înștiințării de plată care nu constituie titlu executoriu și nu face parte integrantă din procesul verbal de contravenție. În acest sens, art.25 alin.3 din O.G. nr.2/2001 este mai presus de orice interpretare în sensul că avem de a face cu două înscrisuri distincte: procesul verbal și înștiințarea de plată, aceasta din urmă, după cum spune legiuitorul fiind emisă numai în anumite situații, procesul verbal putând subzista și în lipsa unei eventuale astfel de înștiințări.

(1.3). D. fiind faptul că în cuprinsul titlului executoriu nu a fost precizat cuantumul creanței (contravaloarea tarifului) și văzând prevederile art.662 alin.1 și alin.2 C.proc.civ., rezultă cu suficiență că încuviințarea executării dispuse de Judecătoria C. s-a făcut în mod cu totul eronat, judecătorul învestit cu soluționarea unei atare cereri de încuviințare a executării fiind ținut să constatate că o astfel de executare nu poate începe atât timp cât prezumata creditoare nu se află în posesia unui înscris căruia legea să-i recunoască caracterul de titlu executoriu.

(1.4). Simpla mențiune prezentă în procesul verbal, conform căreia PVCC neatacat în termen de 15 zile de la data comunicării, devine potrivit legii, titlu executoriu fără investire sau altă formalitate și cu privire la obligația de plată a contravalorii tarifului de despăgubire, în condițiile în care nu se specifică suma presupus datorată, nu poate fi de natură a atrage după sine concluzia că procesul verbal ar dobândi caracter de titlu executoriu putând face astfel obiectul unei cereri de începere a executării silite.

(2). Suma datorată de contestator cu titlul cheltuieli de executare este semnificativ mai mică (preluat idem, n.n.) decât cea care face obiectul executării silite și pe cale de consecință se impune anularea parțială a tuturor actelor de executare în ceea ce privește sumele nedatorate.

(2.1.). Conform Încheierii nr.1534/29.08.2014, executorul judecătoresc a stabilit că debitorul contestator ar datora creditoarei intimate suma totală de 456,92 lei, cu titlul cheltuieli de executare, în următoarea componență:

- 20,00 lei taxă judiciară de timbru aferentă cererii de încuviințare a executării silite

- 15,32 lei cu titlul onorariu executor judecătoresc

- 374,70 lei cu titlul cheltuieli cu efectuarea altor acte de executare (copii documente, emitere adrese poprire, întocmire adrese, cheltuieli poștale, cheltuieli efectuate anterior, alte cheltuieli necesare desfășurării executării silite)

- 49,60 lei cheltuieli transport.

În lumina dispozițiilor art.669 alin.3 C.proc.civ., sumele datorate cu titlul cheltuieli de executare sunt următoarele:

- 20,00 lei taxă judiciară de timbru aferentă cererii de încuviințare a executării silite

- 15,42 lei cu titlul onorariu executor judecătoresc

- suma reprezentând cheltuielile efective angajate de executorul judecătoresc cu demersurile efectuate, în mod evident cu mult sub suma de 421,60 lei apreciată în mod cu totul abuziv și nelegal de către executorul judecătoresc ca fiind datorată de contestator.

(2.2.). Suma de 421,60 lei nu este datorată având în vedere că Anexa nr.1 la Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești a fost abrogată expres prin Hotărârea UNEJ nr.1/2013, publicată în Monitorul Oficial nr.374/25.06.2014, aspect despre care se pare că executorul judecătoresc nu are cunoștință din moment ce a considerat că aceste sume i-ar fi imputabile contestatorului.

(2.3.). În ceea ce privește suma de 124,00 lei apreciată de executorul judecătoresc ca datorată cu titlul cheltuieli efectuate anterior, urmează a se constata caracterul cel puțin abuziv al acesteia, dispozițiile procedurale făcând vorbire despre sumele datorate de debitor după data învestirii organului de executare și nicidecum pentru vreo cheltuială ce s-ar fi efectuat anterior acestui moment.

În drept, contestatorul debitor a invocat art.622 alin.1, art.632, art.638 alin.1, art.662 alin.1 și alin.2, art.669 alin.3 din Codul de Procedură Civilă; art.23 alin.1, art.25 alin.3 și art.42 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor; art.8 alin.3 din O.G. nr.15/2002, cu modificările și completările ulterioare privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

În susținerea cecerii, contestatorul debitor a depus la dosarul cauzei înscrisuri componente ale dosarului de executare (filele nr.8 – 14, din dosar).

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 46,00 lei, conform art.10 alin.2 din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, la dosarul cauzei fiind depusă chitanța ./Data CT XWM_/19.09.2014 (fila nr.49).

Prin rezoluție, instanța a pus în vedere intimatei creditoare să depună întâmpinare, în condițiile prevăzute de art.201 alin.1 C.proc.civ., sub sancțiunea prevăzută de art.208 alin.2 C.proc.civ..

La data de 29.10.2014, prin serviciul registratură al instanței, intimata creditoare a depus întâmpinare, precizându-și poziția procesuală față de acțiunea formulată în sensul respingerii acesteia ca neîntemeiată, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată, în măsura în care acestea vor fi dovedite.

În motivarea în fapt a întâmpinării, intimata creditoare a invocat următoarele argumente:

(1). În prezenta cauza sunt aplicabile prevederile art.712 alin.2 C.proc.civ., potrivit căruia în contestația la executare se pot invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu doar dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac. Însă, împotriva Procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/26.07.2011, debitorul avea posibilitatea și dreptul de a formula plângere contravențională în termenul legal de 15 zile de la comunicarea procesului verbal, comunicare care a avut loc în data de 09.08.2011.

(2). Nu pot fi reținute susținerile contestatorului în sensul că tariful de despăgubire în valoare de 28,00 de euro nu ar fi datorat pentru că nu este înscris în procesul verbal de contravenție, ci în înștiințarea de plată care nu ar constitui titlu executoriu – față de prevederile art.25 alin.3 și urm. din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Coroborând acest articol cu urmatoarele, rezultă în mod evident că înștiințarea de plată este parte integrantă din procesul verbal, are aceeași valoare juridică, neputându-i-se aplica alte reglementări decât cele aplicabile procesului verbal.

(3). Mai mult, în cuprinsul procesului verbal este stipulat clar ca PVCC neatacat în termen de 15 zile de la data comunicării, devine potrivit legii, titlu executoriu fără învestire sau altă formalitate și cu privire la obligația de plată a contravalorii tarifului de despăgubire.

Este eronat a se susține că procesul verbal de contravenție și instiințarea de plată să fie privite ca două documente diferite, ele fiind complementare, constituind un tot unitar, căruia i se aplica întocmai prevederile O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit carora procesul verbal neatacat în termenul prevăzut de lege (…) constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate, înștiințarea de plată constituind o clarificare a sumelor datorate, a modului de plată, a conturilor în care se va efectua plata, informații care, potrivit prevederilor legale, nu puteau fi înscrise în altă parte decât în inștiințarea de plată.

De asemenea, și în ultimul alineat al procesului verbal este prevăzut faptul că procesul verbal de constatare a contravenției neatacat în termen de 15 zile de la data comunicării, constituie, potrivit legii, titlu executoriu fără învestire sau altă formalitate din punct de vedere al amenzii și al obligației de plată a contravalorii tarifului de despăgubire.

Coroborând dispozițiile legale menționate, rezultă fără niciun dubiu ca procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, neatacat în condițiile legii, constituie titlu executoriu atât pentru amenda contravențională, cât și pentru eventualele despăgubiri, chiar dacă cuantumul acestora este individualizat doar în inștiințarea de plată.

Obligatia propriu-zisă de plată este stabilita prin procesul verbal, iar înstiințarea de plată face parte integrantă din acesta, astfel că cele două documente constituie un corp comun și au împreună valoare de titlu executoriu potrivit legii.

(4). Referitor la cuantumul cheltuielilor de executare, se impune a constata că, asa cum reiese din încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită în dosarul nr.1534/2014 al B. N. M. A., suma stabilită ca și onorariu și cheltuieli de executare se încadreaza în plafonul maximal impus de lege. Indiferent de valoarea debitului pe care îl are de recuperat, executorul judecatoresc, în principiu, efectuează aceleași cheltuieli de executare cu formarea dosarului, încuviințarea executării, încheierile pe care le stabilește, taxele poștale, somațiile, adresele pe care le emite, etc.. De asemenea, responsabilitatea sumelor reprezentând cheltuieli de executare revine în exclusivitate executorului judecătoresc, însă sumele menționate în încheierea B. N. M. A. se încadrează în limitele legale.

În drept, prin întâmpinare, intimata creditoare a invocat O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Prin rezoluție, instanța a dispus atașarea dosarului dosarului de executare nr.1534/2014 întocmit de B.E.J. N. M. A..

La data de 18.09.2014, B.E.J. N. M. A. a depus la dosarul cauzei copia certificată pentru conformitate cu originalul a dosarului de executare nr. 1534/2014 (atașat la dosarul cauzei, filele nr.22 – 47).

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând înscrisurile aflate la dosar, instanța reține următoarele:

I. Asupra contestației la executare:

1. În drept: Obiectul contestației și Efectele soluționării contestației

Art.711 alin.1 C.proc.civ.:

(1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.

Art.719 alin.1 C.proc.civ.:

(1) Dacă admite contestația la executare, instanța, ținând seama de obiectul acesteia, după caz, va îndrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori încetarea executării înseși, va anula ori lămuri titlul executoriu.

2. În drept: Temeiul executării silite

Art.632 C.proc.civ.:

(1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.

(2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.

Art.37 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor:

Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art.31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.

Art.II din Legea nr.144 din 23 iulie 2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România

Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.

3. În speță – asupra capătului de cerere principal:

Cu titlu preliminar, instanța reține că art.712 alin.2 C.proc.civ. invocat de intimata creditoare nu poate fi apreciat aplicabil speței atâta timp cât contestatorul înțelege să critice tocmai puterea executorie a titlului pus în executare. În plus, tot preliminar trebuie precizat că intimata creditoare solicită a fi respinsă cererea privind suspendarea executării silite, deși o asfel de cerere nu a fost formulată în cauză.

Din art.25 alin.3 O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor rezultă că, în cazul aplicării sancțiunii amenzii contravenționale cu sau fără obligarea contravenientului la despăgubiri, acestuia îi va fi comunicată înștiințarea de plată, care va cuprinde mențiunea cu privire la obligativitatea achitării în termen de 15 zile a amenzii, respectiv a despăgubirii, la instituțiile abilitate să le încaseze, în caz contrar urmând a se trece la executarea silită. Contrar susținerilor contestatorului, din textul menționat rezultă că înștiințarea de plată este parte integrantă din procesul verbal de contravenție, a cărei rațiune vizează clarificarea sumelor datorate, modalitatea în care poate fi executată plata, contul în care trebuie virată suma și creditorul îndreptățit a o încasa. Sub acest aspect, argumentele intimatei creditoare vor fi reținute ca întemeiate, ele fiind argumentate în drept interpretarea teleologică a art.25 alin.3 și urm. din O.G. nr.2/2001. Procesul verbal de contravenție și înștiințarea de plată sunt complementare, formând un tot unitar căruia i se aplică art.37 din același act normativ. Pe de altă parte, față de art.16 și de art.17 ale ordonanței în discuție, care enumeră elementele constitutive ale procesului verbal de contravenție, clarificarea aspectelor referitoare la suma datorată, plată, cont, creditor îndreptățit să încaseze suma nu puteau fi înscrise în altă parte decât într-o inștiințare de plată.

De reținut este că, astfel cum arată și intimata creditoare, și în ultimul alineat al procesului verbal de contravenție se face mențiune expresă că actul sancționator neatacat în termen de 15 zile de la data comunicării, constituie, potrivit legii, titlu executoriu atât pentru amenda contravențională, cât și pentru tariful de despăgubire.

Interpretarea dată de contestatorul debitor în referire la inexistența caracterului de titlu executoriu al procesului verbal de contravenție este una formalistă, care se abate de la finalitatea textelor incidente din O.G. nr.2/2001.

Contestatorul nu face nicio trimitere la faptul că nu a contestat actul sancționator.

Suma de 28 de euro reprezintă tariful de despăgubire prevăzut de art.8 alin.3 din O.G. nr.15/2002.

Sancțiunea complementară aplicată contravenientului era în vigoare la momentul săvârșirii contravenției prevăzute de art.8 alin.1 din O.G. nr.15/2002, însă la data formulării cererii de executare silită (05.09.2014) era abrogată prin art.I pct.2 din Legea nr.144/2012. Regimul juridic al sancțiunilor aplicate anterior intrării în vigoare a legii menționate este reglementat de art.II din acest din urmă act normativ care prevede în mod expres că se anulează doar tarifele de despăgubire prevăzute de O.G. nr15/2002 care au fost aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art.II din Legea nr.144 din 23.07.2012 condiționează deci soluția anulării tarifului de despăgubire de îndeplinirea cumulativă a două exigențe, și anume:

  1. tariful de despăgubire să fi fost aplicat petentului până la data intrării în vigoare a legii nr.144/23.07.2012;
  2. tariful de despăgubire să fi fost contestat în instanță până la data intrării în vigoare a legiinr.144/23.07.2012.

Analizând cele două condiții prevăzute de art.II din Legea nr.144 din 23.07.2012 cu aplicare la speța dedusă judecății, instanța constată că acestea nu sunt îndeplinite, astfel cum se deduce din datele comparative ce succed:

  1. 26.07.2011 – data aplicării tarifului de despăgubire;
  2. 27.07.2012 – data intrării în vigoare a Legii nr. 144 din_ ;
  3. contestatorul debitor nu face dovada că ar fi atacat în instanță tariful de despăgubire.

În aceste condiții, Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._/26.07.2011 constituie titlu executoriu pentru suma de 28,00 euro reprezentând tarif de despăgubire prevăzut la data încheierii procesului verbal de un text legal în vigoare, respectiv de art.8 alin.3 din O.G. nr.15/2002.

4. În speță – soluția instanței asupra capătului de cerere principal:

Având în vedere argumentele expuse, rezultă cu suficiență că încuviințarea executării dispuse de Judecătoria C. s-a făcut în respectarea dispozițiilor art.665 rap. la art.632 C.proc.civ., coroborate cu art.37 din O.G. nr.2/2001, atâta timp cât intimata creditoare se află în posesia unui înscris căruia legea îi recunoaște caracterul de titlu executoriu.

Având un titlu executoriu, intimata creditoare C.N.A.D.N.R. S.A. era îndreptățită la primirea plății reprezentând tariful de despăgubire stabilit prin Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._/26.07.2011.

Astfel fiind, instanța va respinge capătul de cerere principal cu consecințele solicitate de contestatorul debitor.

5. În speță – asupra cheltuielilor de executare:

Conform Încheierii nr.1534/29.08.2014, executorul judecătoresc a stabilit că debitorul contestator datorează creditoarei intimate suma totală de 456,92 lei, cu titlul cheltuieli de executare, în următoarea componență:

- 20,00 lei taxă judiciară de timbru aferentă cererii de încuviințare a executării silite

- 15,32 lei cu titlul onorariu executor judecătoresc

- 374,70 lei cu titlul cheltuieli cu efectuarea altor acte de executare (copii documente, emitere adrese poprire, întocmire adrese, cheltuieli poștale, cheltuieli efectuate anterior, alte cheltuieli necesare desfășurării executării silite)

- 49,60 lei cheltuieli transport.

În lumina dispozițiilor art.669 alin.3 C.proc.civ., sumele datorate cu titlul cheltuieli de executare sunt următoarele: taxele de timbru necesare declanșării executării silite; onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii; onorariul avocatului în faza de executare silită; onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului; cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită; cheltuielile de transport; alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite.

Anexa nr.1 la Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești a fost abrogată expres prin Hotărârea UNEJ nr.1/2013, publicată în Monitorul Oficial nr.374/25.06.2014. Prin urmare, de la data de 25.06.2014, pentru instrumentarea unui dosar de executare silită executorul judecătoresc nu mai poate uza de lista cu sumele maxime prevăzute în anexă, cheltuielile de executare pretinse trebuind să fie dovedite.

Creditoarea intimată a formulat cererea de începere a executării silite la data de 07.07.2014, dată de la care executorul judecătoresc era îndatorat a încadra în categoria cheltuielilor de executare silită numai sumele de bani dovedite ca fiind efectuate în scopul executării silite, iar nu cele prezumate a fi suportate (fila nr.23, din dosar).

Analizând dosarul de executare, instanța apreciază că sunt dovedită efectuarea unor cheltuieli de executarea în cuantum de 72,52 lei, în următoarea componență:

- 20,00 lei taxă judiciară de timbru aferentă cererii de încuviințare a executării silite – fila nr.29, din dosar

- 15,32 lei cu TVA inclus, cu titlul onorariu executor judecătoresc – 10% din creanță, conform Ordin nr.2250/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești

- 37,20 lei cu titlul cheltuieli poștale – în acest sens, dovezile de comunicare.

Având în vedere raționamentul expus, instanța nu poate primi susținerea contestatorului că, de fapt, nu datorează 421,60 lei. Scăzând din totalul cheltuielilor stabilit de executorul judecătoresc suma dovedită, rezultă că debitorul nu datorează 384,40 lei.

Este pe deplin întemeiată însă critica pe care contestatorul o formulează în referire la suma de 124,00 lei apreciată de executorul judecătoresc ca datorată cu titlul cheltuieli efectuate anterior, având în vedere că dispozițiile procedurale cuprinse în art.669 alin.2 fac trimitere la cheltuielile ocazionate de efectuarea executării, cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar.

6. În speță – soluția asupra cheltuielilor de executare:

Față de împrejurarea că din dosarul de executare nu rezultă că totalul sumei pretinse cu titlul cheltuieli de executare este dovedit, instanța:

  1. va anula în parte Încheierea nr.1534/29.08.2014 privind stabilirea cheltuielilor de executare în dosarul de executare nr.1534/2014 instrumentat de B.E.J. N. M. A.
  2. va anula în parte executarea care face obiectul dosarului de executare anterior menționat, respectiv pentru suma de 384,40 lei executată cu titlul cheltuieli de executare.

II. Asupra cheltuielilor de judecată:

1. În drept:

Art.452 C.proc.civ.: Dovada cheltuielilor de judecată

Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

Art.453 C.proc.civ.: Acordarea cheltuielilor de judecată

(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.

2. În speță:

Prin cererea de chemare în judecată, contestatorul debitor a solicitat instanței obligarea intimatei creditoare la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, pe parcursul judecății atașând la dosarul cauzei, în probațiunea acestui capăt de cerere chitanța ./Data CT XWM_/19.09.2014 aferentă taxei judiciare de timbru (fila nr.49, din dosar).

Prin întâmpinare, intimata creditoare a solicitat obligarea contestatorului debitor la plata cheltuielilor de judecată, însă nu a depus la dosarul cauzei dovada că ar fi efectuat vreo cheltuială ocazionată de prezentuil litigiu.

3. Soluția instanței:

Având în vedere cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimata creditoare, în temeiul dispozițiile art.453 rap. la art.452 C.proc.civ., instanța o va respinge ca neîntemeiată.

Având în vedere cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de contestatorul debitor raportată la soluția dispusă în cauză, în temeiul dispozițiile art.453 rap. la art.45 alin.1 lit.(f) din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, instanța o va respinge ca neîntemeiată.

Pentru recuperarea sumei achitate cu titlul taxă judiciară de timbru, contestatorul debitor are însă deschisă calea în drept prevăzută de art.45 alin.1 lit.f din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

III. Instanța din oficiu:

Reținând dispozițiile legale ce succed:

- art.466 alin.1 C.proc.civ. coroborate cu art.650 alin.3 C.proc.civ. și cu art.471 alin.1 C.proc.civ.,

- art.719 alin.4 C.proc.civ.,

- prezenta hotărâre este supusă numai apelului la Tribunal, în mod separat, în termen de 10 de zile, de la comunicare, cererea de apel depunându-se, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria C. (instanța a cărei hotărâre se atacă).

- prezenta hotărâre, rămasă definitivă, va fi comunicată, din oficiu și de îndată, și B.E.J. N. M. A..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată având ca obiect contestație la executare – acțiune formulată de către contestatorul debitor C. R., (CNP_), cu domiciliul în Oraș O., ., J. C., și cu domiciliul procesual ales la S.C.A. S., P., Mojzi din C., ..5, J. C., în contradictoriu cu intimata creditoare C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J_, având CUI_, cu sediul în București, . 401A, Sector 6, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri C., cu sediul în Mun. C., ..n., J. C..

Pe cale de consecință,

  1. anulează în parte Încheierea nr.1534/29.08.2014 privind stabilirea cheltuielilor de executare în dosarul de executare nr.1534/2014 instrumentat de B.E.J. N. M. A.
  2. anulează în parte executarea care face obiectul dosarului de executare anterior menționat, respectiv pentru suma de 384,40 lei executată cu titlul cheltuieli de executare.

Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere formulat de intimata creditoare privind obligarea contestatorului debitor la plata cheltuielilor de judecată.

Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere formulat de contestatorul debitor privind obligarea intimatei creditoare la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.

Pentru recuperarea sumei achitate cu titlul taxă judiciară de timbru, contestatorul debitor are deschisă calea în drept prevăzută de art.45 alin.1 lit.f din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Cu drept de apel la Tribunal, în termen de 10 de zile, de la comunicare, conform art.650 alin.3 C.proc.civ..

Apelul se depune la Judecătoria C., sub sancțiunea nulității,conform art.471 alin.1 C.proc.civ..

Prezenta hotărâre se comunică din oficiu și de îndată ce va rămâne definitivă, către B.E.J. N. M. A., conform art.719 alin.4 C.proc.civ..

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.02.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Judecător C. I. L. B.

Red. Jud. C.I. / ­­04.02.2015;

Tehnored. Grf. L.B. / ­­05.02.2015/ 5 exp.

Comunicat 3 exp.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 1013/2015. Judecătoria CONSTANŢA