Fond funciar. Sentința nr. 7543/2015. Judecătoria CONSTANŢA

Comentarii

0

Sentința nr. 7543/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 7543/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar nr._

Sentința civila nr. 7543/2015

Ședința publica din 23.06.2015

PREȘEDINTE P. R. I.

Grefier O. L.

Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect revizuire fond funciar, cerere formulată de revizuienții C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C., cu sediul în C., Bvd. Tomis nr.51, județ C., B. M., cu domiciliul în C., ..7, județ C. și B. A., cu domiciliul în C., ..7, județ C. în contradictoriu cu intimații R. Z., cu domiciliul în București, Calea Moșilor nr.231, ., sector 2, C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII NR.18/1991 C., cu sediul în C., Bvd. Tomis nr.51, județ C., TAPEȘ A., cu domciliul în C., Bvd. Tomis nr.215, ., etaj 3, apt.49, județ C., C. T., cu domiciliul procesual ales la C.. Av. C. A. din C., . nr.59, ., apt.25, județ C., B. L., cu domiciliul procesual ales la C.. Av. C. A. din C., . nr.59, ., apt.25, județ C., O. F., cu domiciliul procesual ales la C.. Av. C. A. din C., . nr.59, ., apt.25, județ C., B. E., cu domiciliul în C., ., județ C., J. M.-D., cu domiciliul în C., . nr.14, județ C., P. L., cu domiciliul în București, . S., ., etaj 2, apt.15, sector 4, S. E., cu domiciliul în C., . nr.1, județ C., S. G., cu domiciliul în Basarabi, ., ., etaj 1, apt.25, județ C., S. E., cu domiciliul în C., . nr.1, județ C., S. I., cu domiciliul în C., cartier Palazu M., . nr.1, județ C., T. F.-V., cu domiciliul în sat Lumina, ., oraș O., județ C., T. P., cu domiciliul în C., ., ., apt.24, județ C., C. S., cu domiciliul în C., ., județ C..

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc in ședința publica din 22.05.2015, consemnate in încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța raportat la disp. art. 396 alin. 1 Cod procedura civila, a amânat pronunțarea la data de 29.05.2015, 05.06.2015, 12.06.2015, 19.06.2015 când,

I N S T A N ȚA,

Asupra cererilor de revizuire astfel cum au conexate, instanța reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._ la data de 06.07.2013 pe rolul Judecătoriei C. C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C., în raport de Adresa nr._/7.06.013 care i-a fost comunicată de către numitul A. G. și în considerarea înscrisurilor atașate acesteia, în temeiul art.322 pct. 5 C.pr.civ. a formulat cerere de revizuire a Sentinței civile nr._/02.12.2008 pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul civil nr._ rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1015/30.10.2009 pronunțată de Tribunalul C. în același dosar ca, solicitând prin hotărârea care se va pronunța să se admită cererea de revizuire, cu consecința schimbării sentinței atacate în sensul respingerii ca neîntemeiată a cererii formulate de intimata reclamantă R. Z..

Revizuenta a afirmat că prin cererea care a format obiectul Dosarului nr._ reclamanta R. Z. a învestit Judecătoria C. cu cererea având ca obiect constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate nr._/1579/16.05.2002, nr._/1575/16.05.2002, nr._/1576/16.05.2002, nr._/1578/16.05.2002, respectiv obligarea deținătorilor acestor titluri la lăsarea în deplină proprietate și posesie a terenurilor ce au constituit obiectul titlurilor de proprietate menționate.

În cadrul acestui dosar prin Sentința civilă nr._/02.12.2008 Judecătoria C. a admis în parte cererea formulată constatând nulitatea absolută a titlurilor arătate, soluție rămasă irevocabilă prin Dec civ nr. 1015/30.10.2009 a Tribunalului C. care a respins recursurile formulate împotriva hotărârii de primă instanță.

În continuare a arătat că în cursul anului 2002, prin mai multe contracte de vânzare cumpărare numitul A. G. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenurilor ce au constituit obiectul titlurilor de proprietate anulate potrivit Hotărârii atacate. Astfel, numitul A. G. a formulat plângere penală la P. Judecătoriei C. pentru a se efectua cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual de către primarul T. D. care a emis Adresa nr. 2752/26.07.1999 și Adresa nr. 3641/15.05.2000, cât și pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu de către același primar care a înregistrat fără drept o schiță topografică care se referea la un teren aflat pe U.A.T. C. și nu pe U.A.T. M. K..

A susținut revizuenta că plângerea astfel formulată a făcut obiectul Dosarului penal nr._/P/2011 al Parchetului Judecătoriei C., sens în car prin Rezoluția nr._ din 08.04.2013 procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul D. T. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual și abuz în serviciu întrucât în cauză a intervenit prescripția răspunderii penale, respectiv aceeași soluție s-a dispus și față de intimata R. Z. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la fals.

Revizuenta a invocat că înscrisul cu caracter nou de care se prevalează în prezenta cerere de revizuire este reprezentat de declarația dată de intimata R. Z. în fața organelor de cercetare penale, în cadrul Dosarului penal nr._/P/2011 al Parchetului Judecătoriei C., prin care a relatat următoarele: „[...] După aceea m-au îndrumat să cer repartizarea în fizic a terenului lui S.C. „Ceres" M. K., care, respectând indicațiile vremii ale Direcției Agricole - C., ca locatorii care nu locuiesc pe raza comunelor să primească teren cât mai departe de vatra satului, mi-au indicat solele A510 - 10 ha și A498 - 9 ha. Cu acest proces-verbal am fost îndrumată la O.C.A.O.T.A. pentru întocmirea schiței și măsurătoarea terenului. Era 25 sau în jur de, iulie 1999. Pe lângă funcționari (topografiști) O.C.A.O.T.A. și doi martori: G. V. -economist S.C. „Ceres" S.A. și P. C..S-a întocmit schița de către O.C.A.O.T.A. pe care am înregistrat-o la Primăria M. K. cu nr. 2751/26.07.1999, deoarece S.C. Ceres M. K. ținea din punct de vedere administrativ (avea sediul) de . terenuri pe o suprafață vastă, pe mai multe U.A.T.-uri”[sub revizuentei].

În drept, arată revizuenta că potrivit disp. art. 322 pct. 5 C.pr.civ., cererea de revizuire se poate formula dacă „după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților".

În practica judecătorească s-a reținut că cerința caracterului nou al înscrisului este îndeplinită și în cazul în care înscrisul a fost emis ulterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită dacă „se referă la situații atestate de alte înscrisuri preexistente" (A se vedea M. T., D. procesual civil, voi II, E.. Universul Juridic București 2008, p. 173).

A mai susținu revizuenta că în ceea ce privește caracterul determinant al înscrisului, arată revizuenta, chestiunea esențială dedusă judecății în prezentul litigiu a constat în apartenența terenurilor cuprinse în cadrul schiței topografice înregistrată la Primăria M. K. cu nr. 2751/26.07.1999. În acest sens sentința revizuită a pornit de la premisa factuală conform căreia, fiind în posesia Primăriei M. K., schița topografică menționată nu se poate referi decât terenurile predate Comisiei Locale M. K..

Ori, înscrisul nou pe care este bazată prezenta cerere de revizuire dovedește neechivoc faptul că persoana care a înregistrat această schiță la Primăria M. K. este chiar reclamanta Z. R.. Așadar, documentul prin care s-a justificat de către instanța temeinicia acțiunii (argumentându-se că acesteia i-ar fi trebuit atribuite terenurile din sola A510 și A498 de pe raza municipiului C.) reprezintă, de fapt, un înscris a cărui înscriere în registrele unității administrativ teritoriale M. K. e manopera exclusivă a reclamantei.

A afirmat revizuenta că înscrisul nou probează o împrejurare factuală ce putea fi presupusă, însă nu a fost niciodată dovedită de documentele existente la dosarul cauzei, anume că respectiva schiță topografică nici nu ar fi trebuit să fie înregistrată la C. L. M. K. tocmai pentru că terenurile din cuprinsul respectivei schițe se aflau pe raza teritorială a mun. C.. D. urmare, aceste terenuri nu ar fi putut în niciun mod să facă obiectul unor reconstituiri de fond funciar pe raza localității M. K..

În acest sens realitatea exhibată de înscrisul nou (declarația intimatei R. Z.) este în acord cu multiple înscrisuri preexistente, dintre care se remarcă Adresa nr. 4550/10.08.2011 a OCPI C., prin care aceasta declarase că nu își poate explica cum schița respectivă ajunsese în posesia Primăriei M. K..

În raport de precedente, în același sens se află și alte înscrisuri: (1) actele ce au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate care au fost anulate prin Hotărârea atacată; (2) Adresa nr. 1367/20.07.1999 (înscris reținut de instanța de fond în motivarea Hotărârii atacate), în cuprinsul acesteia se arată că doar „în principiu" ar putea să se întocmească documentația pentru eliberarea titlului de proprietate în sola A510 pentru cele 10 ha de teren și în sola A498 pentru 9 ha de teren; (3) procesul-verbal din data de 29.09.1999, încheiat între Primarul comunei M. K. (în calitate de președinte al Comisiei Locale M. K.) și directorul tehnic al . K. prin care sola A510 în suprafață de 128,90 ha a fost predată Comisiei Locale M. K.; (4) procesul-verbal din data de 19.01.2000, încheiat între Primarul mun. C. și administratorul . K., prin care sola A510 în suprafață de 15,23 ha a fost predată Comisiei Locale C. de aplicare a Legii nr. 18/1991 (acest aspect este confirmat și prin procesul-verbal de predare-primire nr._/23.03.2000); (5) tabelul nominal înregistrat sub nr. 3179/10.05.2001, în care R. Z. figurează înscrisă ca moștenitor ai autorilor B. I. și P. S. în cadrul parcelei A510 în suprafață totală de 128,96 ha situată pe teritoriul administrativ al Comunei M. K.; (6) procesele-verbale de punere în posesie semnate de C. L. M. K. și de reclamanta R. Z. însăși pe data de 17.02.2000, din care rezultă că reclamanta R. Z. a fost pusă în posesie pe o suprafață de teren de 18 ha situată în .) adresa nr. 328/21.03.2000 emisă de . K., adresa nr. R79644/19.06.2008 emisă de C. L. de aplicare a Legii nr. 18/1991 a mun. C. și adresa nr. 7441/16.06.2008 emisă de OCPI arată că există două parcele (sole) distincte care, deși poartă același nr. A510, sunt situate pe teritorii administrative diferite aparținând mun. C. și, respectiv comunei M. K.; (8) Decizia nr. 413/03.03.2003, irevocabilă, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în Dosarul nr. 314/2003; (9) procesele-verbale de punere în posesie din 2003 și 2005,"în care se fac mențiuni și cu privire la vecinătăți, rezultând din nou faptul că terenurile se regăseau în .>

Revizuenta a mai susținut că având în vedere faptul că raționamentul instanței este fundamentat tocmai pe Adresa nr. 2752/26.07.1999 potrivit căreia . Primar se adresează . K. arătând că este de acord cu punerea în posesie a reclamantei pe solele A510 și A498, conform schiței înregistrate sub nr. 2751/26.07.1999, rezultă că înscrisul nou are caracter determinant în privința soluției ce urmează a se pronunța (dacă instanța care a pronunțat sentința atacată ar fi cunoscut că înregistrarea schiței topografice menționate la C. L. M. K. este rezultatul activității proprii a reclamantei, ea ar fi pronunțat o soluție diferită).

Referitor la cerința legală ca înscrisul să nu fi putut fi înfățișat din cauza unei împrejurări mai presus de voința părții, înscrisul nou reprezintă o dezvăluire scrisă a părții potrivnice, realizată în fața organelor de cercetare penală, sens în care revizuenta nu avea nicio posibilitate obiectivă de a provoca o astfel de recunoaștere, survenirea ei constituind o circumstanță mai presus de voința noastră. În acest sens nici C. L. M. K. nu avea cunoștință de faptul că terenurile se aflau de fapt pe raza U.A.T. C., comisia însăși fiind indusă în eroare cu privire la amplasamentele terenului tocmai datorită manoperelor intimatei R. Z.. Acesta este și motivul pentru care procesul-verbal de punere în posesie semnat chiar de R. Z. a fost întocmit de C. L. M. K. și se referă la terenuri pe raza UAT M. K..

În probațiune a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus înscrisuri (f. 6-17).

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._/212/2013, la data de 10.07.2015 pe rolul Judecătoriei C., revizuentul B. E. în temeiul art. 322 pct. 5 C.pr.civ., a formulat cerere de revizuire a Sentinței civile nr._/02.12.2008 pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 1015/30.10.2009 solicitând schimbarea sentinței atacate cu consecința respingerii ca neîntemeiată a cererii formulate de intimata reclamantă R. Z..

Revizuentul a arătat că prin cererea ce a format obiectul Dosarului nr._ intimata Z. R. a învestit Judecătoria C. cu cererea având ca obiect constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate nr._/1579/16.05.2002, nr._/1575/16.05.2002, nr._/1576/16.05.2002,_/1578/16.05.2002, respectiv obligarea deținătorilor acestor titluri la lăsarea în deplină proprietate și posesie a terenurilor ce au constituit obiectul titlurilor de proprietate menționate.

În cadrul acestui dosar prin Sentința civilă nr._/02.12.2008 Judecătoria C. a admis în parte acțiunea constatând nulitatea absolută a titlurilor arătate, soluție rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1015/30.10.2009 a Tribunalului C. care a respins recursurile formulate împotriva hotărârii de primă instanță. În acest sens, în anul 2002 a avut loc vânzarea terenurilor dobândite prin titlurile de proprietate a căror anulare a constituit-o obiectul Dosarului nr._ .

În continuare revizuentul a arătat că prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1798/17.05.2002 de BNP Asociați I. M. și P. I.-G., rectificat prin încheierea de rectificare nr. 8083/10.07.2002 („CVC 8083/10.07.2002"), A. G. și A. E. au dobândit de la vânzătorul J. M.-I. (reprezentat prin mandatar A. E.) dreptul de proprietate asupra imobilului-teren intravilan agricol în suprafață de 4,5 ha, situat pe teritoriul cadastral al municipiului C., reprezentând . suprafață de 3,12 Ha, și ., în suprafață de 1,38 ha.

De asemenea, prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1799/17.05.2002 de BNP Asociați I. M. și P. I.-G. A. G. și A. E. au dobândit de la vânzătorii S. E., T. F.-V., S. E. și S. G. (toți reprezentați prin mandatar A. E.) dreptul de proprietate asupra imobilului-teren intravilan agricol în suprafață de 3 ha, situat pe teritoriul cadastral al municipiului C., reprezentând .>

În continuare prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1801/17.05.2002 de BNP Asociați I. M. și P. I.-G. A. G. și A. E. au dobândit de la vânzătorii B. E., O. F., C. T. și B. Erchian (toți reprezentați prin mandatar A. E.) dreptul de proprietate asupra imobilului-teren intravilan agricol în suprafață de 3 ha, situat pe teritoriul cadastral al municipiului C., reprezentând .>

A mai afirmat că prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1802/17.05.2002 de BNP Asociați I. M. și P. I.-G. A. G. și A. E. au dobândit de la vânzătoarea S. T. (reprezentată prin mandatar A. E.) dreptul de proprietate asupra imobilului-teren intravilan agricol în suprafață de 4,5 ha, situat pe teritoriul cadastral al municipiului C., reprezentând .>

Prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1807/17.05.2002 de BNP Asociați I. M. și P. I.-G. A. G. și A. E. au dobândit de la vânzătorul T. Valerie (reprezentat prin mandatar A. E.) dreptul de proprietate asupra imobilului-teren intravilan agricol în suprafață de 3 ha, situat pe teritoriul cadastral al municipiului C., reprezentând . continuare a susținut că dreptul de proprietate asupra Terenurilor a fost intabulat în registrele de carte funciară.

Revizuentul a mai afirmat că intimata Z. R. a promovat o succesiune de litigii cu privire la terenurile care au făcut obiectul contractelor menționate anterior, după cum urmează:

Astfel, în Dosarul nr. 2635/2000, inițial, intimata Z. R. a solicitat obligarea Comisiei Locale de aplicare a Legii nr. 18/1991 a comunei M. K. și a Comisiei Județene C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor la eliberarea titlului de proprietate prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 19 ha, conform propunerii Comisiei Locale M. K., validate de C. Județeană C.. În cadrul acestui litigiu, înregistrat sub numărul de Dosar 2635/2000 (devenit nr. 9183/2001), Judecătoria C. a admis în parte cererea reclamantei, obligând pârâta C. L. să completeze procesele-verbale de punere în posesie, în sensul stabilirii amplasamentelor individuale. Tribunalul C. a admis apoi apelul declarat de către reclamanta Z. R., obligând C. L. să completeze procesele verbale din data de 17.02.2000 pentru suprafața de teren din . expres indicate în cuprinsul deciziei, conform schiței înregistrate sub nr. 2751/26.07.1999 la Primarul comunei M. K..

De asemenea, în cadrul Dosarului civil nr._ reclamanta Z. R. a solicitat instanței constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate ale autorilor pârâților A., obligarea pârâților la lăsarea în deplină proprietate și posesie a Terenurilor ce au constituit obiectul titlurilor de proprietate mai sus menționate. În acest sens, prin Sentința civilă nr._/02.12.2008, Judecătoria C. a admis în parte această cererea, constatând nulitatea absolută a titlurilor de proprietate emise pe numele autorilor revizuenților din prezenta cauză.

În continuare, prin Decizia civilă nr. 1015/30.10.2009, Tribunalul C. a respins recursurile formulate împotriva hotărârii de primă instanță.

Arată revizuentul că A. G. în calitate de dobânditor al dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au constituit obiectul titlurilor de proprietate anulate a formulat plângere penală la P. Judecătoriei C..

Mai arată revizuentul că la data de 06.06.2013 i-au fost comunicate de către A. G. următoarele: Rezoluția nr._/P/2011 din 08.04.2013 și Rezoluția nr._/P/2010 din 08.04.2013 emise de P. de lângă Judecătoria C., declarația dată de reclamanta R. Z. în fața organelor de cercetare penală, precum și declarația dată de Primarul T. D. în Dosarul penal nr._/P/2011.

În continuare revizuentul a arătat că înscrisul nou pe car se fundamentează prezenta cerere de revizuire este reprezentat de declarația dată în fața organelor de cercetare penală de fostul primar al Comunei M. K., D. T., prin care a relatat următoarele: „[...] între Primăria corn. M. K. și Primăria municipiului C. nu a existat nici un Protocol de predare primire de terenuri agricole.[...] Referitor la plângerea formulată de domnul A. G. precizez că acesta este cumpărătorul drepturilor de împroprietărire viitoare ale numiților T., J. și alții care au domiciliul în C., aparținătorii acestora au deținut terenuri pe amplasamentul Primăriei C.. Cererile au fost formulate la C. de fond funciar C. și aceștia trebuia să fie împroprietăriți pe terenurile Comisiei funciare C. care nu au legătură cu C. funciară M. K., cu terenurile aflate în administrare și cu documentația întocmită în mod legal. Nu cunosc dacă și C. de fond funciar C. are pe terenurile sale solele A498. A510, iar dacă acestea există s-a făcut confuzie din punct de vedere al amplasamentelor, vinovați de eroarea respectivă sunt membrii Comisiei Primăriei C.”(subl. revizuentului)

Față de acestea, arată revizuentul că unul dintre considerentele principale care a stat la baza admiterii cererii reclamantei R. Z. și totodată la respingerea celor două excepții unite cu fondul cauzei a fost tocmai faptul că reclamanta ar fi fost îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pe sola A510 din Municipiului C. și nu din .>

Arată revizuentul că soluționarea cererii reclamantei R. Z. a depins în totalitate de un aspect de fapt, anume localizarea solei A510 asupra căreia comportă îndreptățirea la reconstituire a reclamantei.

Astfel, în pronunțarea hotărârii revizuite instanța și-a fundamentat raționamentul tocmai pe schița topografică înregistrată la primăria M. K. sub nr. 2751/26.07.1999 (care cuprinde un teren situate pe UAT C.) pe adresa nr. 2752/26.07.1999 emisă de Primarul comunei M. K. cât și expertiza extrajudiciară întocmită de expertul D. F.

În acest context, susține revizuentul, înscrisul nou contrazice concluziile factuale ale Hotărârii revizuite, sens în care evidențiază cu claritate faptul că terenurile ce intrau în administrarea Comisiei Locale M. K. erau cu totul distincte de cele aflate în administrarea Comisiei Locale C.. Astfel, concluzia acestui raționament este că aserțiunea conform căreia atât o persoană îndreptățită la restituire pe raza Municipiului C., cât și una de pe raza comunei M. K. ar putea avea dreptul la același amplasament e o „confuzie", rezultată în urma unei erori de fapt.

Față de acestea înscrisul nou probează o împrejurare factuală ce putea fi presupusă, însă nu a fost niciodată certificată de documentele existente la dosar, anume că manifestarea de voință a reprezentantului comunei M. K. nu a fost niciodată în sensul împroprietăririi reclamantei Z. | R. pe raza municipiului C.. La fel, înscrisul nou evidențiază faptul că unitatea administrativ-teritorială M. K. nu a avut niciodată în proprietate/administrare terenuri de pe raza Municipiului C.. D. urmare, terenurile a căror atribuire o solicită reclamanta Z. R. nu ar fi putut în niciun mod să facă obiectul unor reconstituiri de fond funciar din partea Comisiei Locale M. K..

În raport de argumentele expuse, revizuentul a susținut că înscrisul nou are un caracter determinant în privința soluției ce urmează a se pronunța.

Referitor la cerința legală ca înscrisul să nu fi putut fi înfățișat din cauza unei împrejurări mai presus de voința părții, înscrisul nou reprezintă o dezvăluire scrisă a primarului M. K., realizată în fața organelor de cercetare penală.

În dreptul administrativ român, actele administrative sunt guvernate de privilegiul prealabilului, însemnând aptitudinea acestor acte de a produce efecte juridice "fără a obține, în prealabil, autorizarea justiției în acest sens".

Acest privilegiu presupune obligația tuturor subiecților de drept, inclusiv a instanțelor de judecată, de a respecta eficacitatea actelor administrative până la intervenția unei cauze de ieșire în vigoare a acestora (revocare, anulare, etc.).

Astfel la data emiterii hotărârii de fond revizuite, Adresa nr. 2752/26.07.1999 a comunei M. K. reprezenta un act administrativ ce exprima manifestarea de voință a comunei M. K. în sensul punerii în posesie a reclamantei Z. R. pe un anume amplasament. Or, prin înscrisul nou, semnatarul respectivei adrese, primarul D. T., și-a dezavuat manifestarea de voință anterioară, arătând că acesta nu a dorit să atribuie reclamantei vreun amplasament pe raza Municipiului C..

În aceste condiții, arătat revizuentul, o astfel de împrejurare, anume posibilitatea repudierii de către un reprezentant al unui organ administrativ a unui act pe care îl semnase, nu poate fi prevăzută în mod legitim de o parte procesuală. Dimpotrivă, părțile procesuale, la fel ca și instanța de judecată, sunt ținute să se raporteze la actele administrative în forma în care acestea au fost emise, până la intervenția unei cauze de scoatere din vigoare. În acest sens a admite ipoteza contrară ar însemna a nega privilegiul prealabilului actelor administrative, și a cere unei părți procesuale ca, în momentul administrării probațiunii într-un dosar, să ceară tuturor instituțiilor publice relevante să precizeze dacă își mențin actele deja emise cu înrâurire pentru speță. Altfel spus, în speță, înscrisul nou nu are simplul rol de a clarifica o stare de fapt descrisă de un mijloc probator, ci, pur și simplu, dezavuează un act administrativ anterior.

În probațiune a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus înscrisuri (f. 11-40).

La data de 21.10.2013 intimata R. Z. formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

În motivarea în fapt a cererii, a arătat intimata că înscrisul pretins a fi nou nu exista la data pronunțării Sentinței civile nr._/02.12.2008, sens în care declarația numitului D. T. a fost dată la cel puțin doi ani de la data pronunțării sentinței.

În continuare a arătat intimata revizuirea este o cale de atac extraordinară de retractare și nu una de reformare, sens în care reformarea în calea de atac a revizuirii a hotărârii pronunțate este inadmisibilă, aspect consacrat de CEDO în cauza G. și alții împotriva României.

A mai arătat intimata că declarația numitului D. T. confirmă temeinicia și legalitatea tuturor hotărârilor pronunțate în prezenta cauză și în cauzele conexe.

În probațiune a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus înscrisuri (f. 13-42).

Prin Încheierea din data de 05.11.2013 a fost admisă excepția conexității și s-a dispus conexarea prezentului Dosar nr._/212/2013 la Dosarul nr._ (f. 46).

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._/212/2013, la data de 10.07.2015 pe rolul Judecătoriei C., revizuentul B. E. în temeiul art. 322 pct. 5 C.pr.civ., a formulat cerere de revizuire a Sentinței civile nr._/02.12.2008 pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 1015/30.10.2009 solicitând schimbarea sentinței atacate cu consecința respingerii ca neîntemeiată a cererii formulate de intimata reclamantă R. Z..

În prezenta cerere revizuentul a invocat că înscrisul cu caracter nou de care se prevalează în prezenta cerere de revizuire este reprezentat de declarația dată de intimata R. Z. în fața organelor de cercetare penale, în cadrul Dosarului penal nr._/P/2011 al Parchetului Judecătoriei C., prin care a relatat următoarele: „[...] După aceea m-au îndrumat să cer repartizarea în fizic a terenului lui S.C. „Ceres" M. K., care, respectând indicațiile vremii ale Direcției Agricole - C., ca locatorii care nu locuiesc pe raza comunelor să primească teren cât mai departe de vatra satului, mi-au indicat solele A510 - 10 ha și A498 - 9 ha. Cu acest proces-verbal am fost îndrumată la O.C.A.O.T.A. pentru întocmirea schiței și măsurătoarea terenului. Era 25 sau în jur de, iulie 1999. Pe lângă funcționari (topografiști) O.C.A.O.T.A. și doi martori: G. V. -economist S.C. „Ceres" S.A. și P. C..S-a întocmit schița de către O.C.A.O.T.A. pe care am înregistrat-o la Primăria M. K. cu nr. 2751/26.07.1999, deoarece S.C. Ceres M. K. ținea din punct de vedere administrativ (avea sediul) de . terenuri pe o suprafață vastă, pe mai multe U.A.T.-uri”[sub revizuentului].

În continuare instanța reține că motivele de fapt și drept dezvoltate în prezenta cerere de revizuire formulată în temeiul art. 322 pct. 5 C.pr.civ. sunt similare cu cele expuse de revizuent în cadrul cererii de revizuire care face obiectul Dosarului nr._/212/2013, conexat, de asemenea, la Dosarul nr._ .

În probațiune a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus înscrisuri (f. 13-42).

Prin Încheierea din data de 05.11.2013 a fost admisă excepția conexității și s-a dispus conexarea prezentului Dosar nr._/212/2013 la Dosarul nr._ (f. 104).

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._/212/2013, la data de 17.07.2015 pe rolul Judecătoriei C., revizuenta C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C. în temeiul art. 322 pct. 5 C.pr.civ., a formulat cerere de revizuire a Sentinței civile nr._/02.12.2008 pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 1015/30.10.2009 solicitând schimbarea sentinței atacate cu consecința respingerii ca neîntemeiată a cererii formulate de intimata reclamantă R. Z..

În continuare revizuenta a arătat că înscrisul nou pe care se fundamentează prezenta cerere de revizuire este reprezentat de declarația dată în fața organelor de cercetare penală de fostul primar al Comunei M. K., D. T., prin care a relatat următoarele: „ [...] între Primăria corn. M. K. și Primăria municipiului C. nu a existat nici un Protocol de predare primire de terenuri agricole.[...] Referitor la plângerea formulată de domnul A. G. precizez că acesta este cumpărătorul drepturilor de împroprietărire viitoare ale numiților T., J. și alții care au domiciliul în C., aparținătorii acestora au deținut terenuri pe amplasamentul Primăriei C.. Cererile au fost formulate la C. de fond funciar C. și aceștia trebuia să fie împroprietăriți pe terenurile Comisiei funciare C. care nu au legătură cu C. funciară M. K., cu terenurile aflate în administrare și cu documentația întocmită în mod legal. Nu cunosc dacă și C. de fond funciar C. are pe terenurile sale solele A498. A510, iar dacă acestea există s-a făcut confuzie din punct de vedere al amplasamentelor, vinovați de eroarea respectivă sunt membrii Comisiei Primăriei C.”(subl. revizuentei).

În continuare instanța reține că motivele de fapt și drept dezvoltate în prezenta cerere de revizuire formulată în temeiul art. 322 pct. 5 C.pr.civ. sunt similare cu cele expuse de revizuentă în cadrul cererii de revizuire care face obiectul Dosarului nr._/212/2013, la care instanța face trimitere.

În probațiune a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus înscrisuri (f. 6-27).

Prin Încheierea din data de 05.11.2013 a fost admisă excepția conexității și s-a dispus conexarea prezentului Dosar nr._/212/2013 la Dosarul nr._ (f. 136).

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._/212/2013, la data de 06.07.2013, pe rolul Judecătoriei C., C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C. a C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C., în raport de Adresa nr._/7.06.013 care i-a fost comunicată de către numitul A. G. și în considerarea înscrisurilor atașate acesteia, în temeiul art. 322 pct. 4 C.pr.civ. a formulat cerere de revizuire a sentinței civile nr._/02.12.2008 pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul civil nr._ rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1015/30.10.2009 pronunțată de Tribunalul C. în același dosar ca, solicitând prin hotărârea care se va pronunța să se admită cererea de revizuire, cu consecința schimbării sentinței atacate în sensul respingerii ca neîntemeiată a cererii formulate de intimata reclamantă R. Z..

Solicită a se constata îndeplinirea condițiilor cerute pentru admisibilitatea cererii de revizuire din perspectiva condițiilor cerute pentru admisibilitatea cererii de revizuire din perspectiva dispozițiilor art. 322 pct. 4 Cod procedură civilă.

Arată revizuenta că hotărârea revizuită a evocat fondul cauzei, respectiv Hotărârea revizuită s-a fundamentat pe înscrisuri al căror conținut nu corespunde cu realitatea, revenind instanței de revizuire obligația de a stabili dacă este real sau nu conținutul înscrisurilor determinante care au condus la stabilirea amplasamentului reconstituit în favoarea reclamantei.

În probațiune a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus înscrisuri (f. 6-18).

Prin Încheierea din data de 17.12.2013 a fost admisă excepția conexității și s-a dispus conexarea prezentului Dosar nr._/212/2013, la care se află conexat Dosarul nr._/212/2013, la Dosarul nr._ (f. 93).

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._/212/2013 la Judecătoria C. revizuentul B. E., în temeiul art.322 pct. 4 C.pr.civ. a formulat cerere de revizuire a Sentinței civile nr._/02.12.2008 pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul civil nr._, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1015/30.10.2009 pronunțată de Tribunalul C. în același dosar ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se admită cererea de revizuire, schimbarea sentinței atacate cu consecința respingerii ca neîntemeiată a cererii formulate de intimata reclamanta R. Z...

Prin Încheierea din 11.03.2014 revizuenții B. E. și B. L. au formulat precizări cu referire la cererea de revizuire, în sensul că cererile de revizuire împotriva Sentinței Civile nr._/02.12.2008 să fie analizate exclusiv prin raportare la dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, în ceea ce privește dispozițiile art. 322 pct. 4 Cod procedură civilă au arătat că înțeleg să renunțe la judecată.

La termenul din 29.09.2014 instanța a luat act de decesul revizuentului B. EUGHE și a dispus introducerea în cauză a moștenirilor acestuia, BLAT A. și B. M..

Prin Încheierea din data de 24.11.2015 pronunțată în Dosarul civil nr._ instanța a admis în principiu cererile de revizuire a Sentinței civile nr._/02.12.2008, pronunțate de Judecătoria C. în dosarul civil nr._, cereri formulate de revizuenta C. LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CONSTANTA și de revizuenții B. A. și B. M. (f. 75-81)

În prezenta cauză au fost încuviințată pentru părți proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei și proba cu interogatoriul intimaților R. Z., D. T. și D. F., sens în care a fost administrată proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei și proba cu interogatoriul intimatei R. Z..

Deliberând asupra cererilor de revizuire formulate în raport de Sentința nr._/02.12.2008 pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul civil nr._, astfel cum au fost conexate, din perspectiva ansamblului probatoriului administrat, instanța reține:

I. Asupra cererii de revizuire fundamentată pe motivul de revizuire reglementat de dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, formulată de revizuenții C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar C., B. M. și B. A., instanța o va respinge ca neîntemeiată pentru considerentele care succed.

În fapt, prin Sentința civilă nr._/02.12.2008 pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul civil nr._ a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes, a fost admisă în parte acțiunea formulata de reclamanta R. Z., în contradictoriu cu pârâții C. Locala de Aplicare a Legii nr.18/1991 C., C. Judeteana de Aplicare a Legii nr.18/1991 C., T. V., J. M.- D., Tapeș A., C. T., B. L., O. F., B. E., P. L., S. E., S. G., S. E. și S. I., și T. F. V., s-a constatat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr._/1575/16.05.2002, codul_, emis pe numele S. R. cu autor S. F., pentru suprafața de 3 ha teren situat în C., ., cu vecini N – S. V. G., E – H 519, S – Tapes S. T. și V – DN 2A, s-a constatat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr._/1576/16.05.2002, codul_, emis pe numele B. I., pentru suprafața de 3 ha teren situat în C., ., cu vecini N – Tapes T., E – H 519, S – T. V. și V – DN 2A, s-a constatat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr._/1577/16.05.2002, codul_, emis pe numele T. I. V., pentru suprafața de 3 ha teren situat în C., ., cu vecini N – B. I., E – H 519, S – De 512 și V – DN 2A, s-a constatat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr._/1578/16.05.2002, codul_, emis pe numele S. T., cu autor Tapes S. T., pentru suprafața de 4,5 ha teren situat în C., ., cu vecini N – S. F., E – H 519, S – B. I. și V – DN 2A, s-a constatat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr._/1579/16.05.2002, codul_, emis pe numele J. A., cu autor S. V. G., pentru suprafața de 5 ha teren situat în C., - ., în suprafață de 0,5 ha, cu vecini N – Chemal Amet Seitgean, E De, S – HCN 485 și V – HCN;- ., în suprafață de 3,12 ha, cu vecini N – Dc 504, E – De, S – S. F. și V – DN 2A și ./3, în suprafață de 1,38 ha, cu vecini N – Malamuceanu I.; E – De 497; S – Dc 504 și De 497, V – DN 2A, a fost respins capătul de cerere privind cererea reclamantei de a fi obligați pârâții să îi lase în deplină proprietate și posesie terenul pentru care s-a constat nulitatea absolută a titlurilor de proprietate de mai sus, ca neîntemeiat, respectiv s-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință civilă, Judecătoria C. în Dosarul civil nr._, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:

1.Cu privire la excepțiile invocate, instanța de fond a statuat:

„Reclamanta R. Z. este fiica defunctului B. I. și M., născută la data de 16.12.1949, în perioada de detenție a mamei sale, așa cum rezultă din Hotărârea nr. 2708/16.03.1994 emisă de C. Municipiului București pentru aplicarea D.L. nr. 118/1990, iar defunctul B. I. a deținut în proprietate suprafața de 8,50 ha pe raza . pentru care reclamanta a obținut calitatea de acționar la S.C. CERES S.A.-M. K., potrivit Dispoziției nr._/11.09.1997, conform disp. art. 36; 38; și art. 93 alin. 3-4 din Legea nr. 18/1991, și ulterior, respectiv în data de 17.02.2000, reclamanta în calitate de moștenitoare a defunctului B. I., a fost pusă în posesie prin procesul-verbal emis de C. L. M. K., asupra terenului în suprafață de 8,5 ha situat în . a se menționa vecinătățile terenului, parcelă ce se afla la acea dată pe teritoriul cadastral al localității M. K., jud. C..

Reclamanta, este de asemenea și moștenitoarea legală a defunctului P. A., decedat în data de 29.11.1994, în calitate de nepoată de soră predecedată, respectiv prin reprezentarea mamei sale B. M. (decedată la data de 02.02.1988), așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 470/28.03.1995 emis de fostul notariat de Stat al Sectorului 3 București.

În timpul vieții, autorul reclamantei, P. A., a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile pe care le-a deținut în proprietate anterior anului 1990, acesta devenind acționar la S.C. CERES S.A. – M. K., cu suprafața de 10 ha teren și ulterior locator cu suprafața de 9,5 ha teren la aceeași societate agricolă, în temeiul art. 36; art. 38 și art. 93 alin. 3-4 din Legea nr. 18/1991 (calitatea de acționar, fiind transformată în cea de locator – proprietar), potrivit Deciziei nr._/07.07.1995 emisă de C. Județeană C..

După decesul autorului P. A., reclamanta moștenește dreptul acestuia de a primi acțiuni în valoare de 2.045.000 lei, reprezentând 10 ha teren în echivalent, ulterior reclamanta exprimându-și opțiunea de a deveni locator (proprietar) pentru terenul ce a aparținut autorului său P. A. și pentru care obține punerea în posesie în . privire la suprafața de 9,5 ha teren, parcelă situată pe teritoriul cadastral al comunei M. K. potrivit procesului-verbal de punere în posesie emis în data de 17.02.2000 de C. L. M. K., dar care proces-verbal, ca și în cazul procesului-verbal emis pentru suprafața de 8,5 ha teren situat tot în . pe urma autorului B. I., nu prevede decât numărul parcelar, lipsind delimitarea prin stabilirea vecinătăților și numărul de lot.

Astfel, reclamantei, deși i se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 18 ha teren, în . teritoriul cadastral al comunei M. K. (suprafața de 8,5 ha după autorul B. I. și suprafața de 9,5 ha după autorul P. A.), nu i se delimitează în mod legal această suprafață de teren și nu i se emit titluri de proprietate (decât mult mai târziu, respectiv în data de 03.01.2006).

Pentru a clarifica această situație incertă și pentru a i se emite titlul de proprietate, reclamanta formulează în contradictoriu cu pârâții C. L. de fond funciar M. K. și C. Județeană de fond funciar C., o cerere de chemare în judecată ce a formulat obiectul dos. civil. nr. 2635/2000 al Judecătoriei C., având ca obiect obligarea pârâtelor de a emite titlul de proprietate pentru suprafața de 18 ha teren de pe urma celor doi autori menționați mai sus, în . ce a fost predată de S.C. CERES S.A. – M. K. prin procesul-verbal de predare – primire nr. 3729/29.09.1999, către . pe care a fost pusă în posesie în data de 17.02.2000 (conform celor două procese-verbale de punere în posesie menționate), ținându-se cont de planșa cadastrală înregistrată la Primăria comunei M. K. sub nr. 2751/26.07.1999.

Prin Sentința civilă nr._/25.10.2000 pronunțată în dosarul civil nr. 2635/2000 de Judecătoria C., a fost admisă în parte acțiunea reclamantei și pârâta C. Județeană C. a fost obligată să elibereze reclamantei titlul de proprietate fără a se stabili însă vecinătățile terenului reconstituit, prin aceeași sentință fiind respinsă cererea reclamantei privind obligarea pârâtei comisia județeană la plata daunelor cominatorii și a fost respinsă și cererea de intervenție formulată de O.C.O.T.A – C..

Prin Decizia civilă nr. 975/04.04.2001 pronunțată de instanța de apel – Tribunalul C. în dosarul civil nr. 420/2001, au fost admise apelurile declarate de apelanta – reclamantă R. Z. și O.C.O.T.A – C., a fost desființată sentința menționată mai sus și cauza a fost trimisă spre rejudecare.

În rejudecare, în dos. nr. R 9183/2001, Judecătoria C. a pronunțat Sentința civilă nr._/19.11.2001 prin care a admis în parte acțiunea reclamantei R. Z., a obligat pe pârâta C. L. M. K. să completeze procesele-verbale de punere în posesie în sensul stabilirii amplasamentelor individuale, C. Județeană C. a fost obligată să emită titlurile de proprietate de pe urma autorilor B. I. și P. A. conform propunerii comisiei locale, iar cererea reclamantei privind obligarea pârâtei comisia județeană la plata daunelor cominatorii a fost respinsă, fiind respinsă și cererea de intervenție formulată de O.C.O.T.A - C..

În recurs, potrivit deciziei nr. 413/03.03.2003 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul civil nr. 314/2003, instanță investită cu soluționarea recursului ca urmare a admiterii cererii de strămutare formulată de reclamanta R. Z., a fost casată decizia dată în apel și a fost menținută sentința nr._/19.11.2001 pronunțată de Judecătoria C. în cel de al doilea ciclu procesual, reținându-se în speță, că . cadrul căreia a fost pusă în posesie reclamanta se află pe raza comunei M. K., iar pentru parcelele A 510 și A 498 situate pe teritoriul orașului C., și care se învecinează între ele, au fost „deja eliberate titluri de proprietate unor terțe persoane (…) titluri a căror valabilitate” nu s-a discutat în litigiul menționat.

Astfel, reclamanta, nu și-a rezolvat nici la data promovării acțiunii prezente incertitudinea cu privire la situarea terenului său (cele 18 ha) și cu privire la obținerea unui titlu legal de proprietate, dar a aflat că, această controversată parcelă A 510 ce a fost predată de S.C. CERES S.A. M. K. atât .,90 ha) prin procesul-verbal nr. 3729/24.04.1999, cât și Municipiul C. (15,23 ha) prin procesul-verbal nr._/23.03.2000 și procesul-verbal nr. 3083/19.01.2000 încheiat între S.C. CERES M. K. S.A. și Primăria Mun. C., a fost retrocedată unor terți și că au fost emise cele cinci titluri de proprietate contestate în prezenta cauză, titluri a căror valabilitate este incertă.

Astfel, interesul reclamantei și calitatea procesual activă a acesteia, sunt strâns legate în cauză, reclamanta considerându-se îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pe aceleași amplasamente pentru care au fost emise și titlurile de proprietate contestate, respectiv . A 489, parcele pe care susține că are un drept de reconstituire preferabil, criticile privind legalitatea titlurilor de proprietate în litigiu vizând tocmai aceste amplasamente cât și corecta aplicare a legilor funciare la data emiterii acestor titluri, iar cererea reclamantei în revendicare privește în parte, aceleași motive, sens în care instanța constată că reclamanta are atât interes în promovarea acțiunii cât și calitate procesuală activă, urmând ca instanța să respingă aceste excepții ca neîntemeiate, iar pe fond urmează să se verifice atât legalitatea titlurilor de proprietate cât și condițiile (admisibilitatea) cererii de revendicare.

2. Asupra fondul cauzei deduse judecății, instanța a statuat:

“Așa cum s-a menționat mai sus, ca urmare a desființării S.C. CERES M. K. S.A. și a transformării calității de acționar în cea de locator a persoanelor ce li s-a stabilit această calitate, această societate a procedat la predarea unor suprafețe de teren către . . O. și către orașul Năvodari, precum și către Mun. C..

Prin procesul-verbal nr. 3083/19.01.2000 încheiat între Primarul Mun. C. – M. G. și T. N. – administrator la S.C. CERES S.A. M. K., a fost predată către Primăria Municipiului C., suprafața de 36,10 ha, respectiv sola A 498 în suprafață de 20,87 ha și sola A 510 în suprafață de 15,23 ha, iar ulterior a fost emis și procesul-verbal nr._/23.03.2000, și cu nr. de înregistrare la Primăria Mun. C. 1198/31.03.2000 (încheiat între aceleași persoane) prin care au fost predate aceleași parcele, cu același suprafețe și în plus au mai fost predate și alte sole, respectiv A 446; A 444; A 478 în suprafață totală de 94,5 ha teren, solele A 510 și A 498, având aceeași suprafață.

Potrivit adresei nr. 445/08.02.1999 emisă de C. Județeană C. către C. L. M. K., la cererea reclamantei R. Z., se solicita acestei comisii locale, împreună cu delegații OCAOTA și conducerea . K., să se stabilească solele pe care vor fi amplasați locatorii și apoi să se treacă la punerea în posesie și la întocmirea documentației în vederea emiterii titlurilor de proprietate.

Prin adresa nr. 2752/26.07.1999 emisă de . . comunică acordul acestei autorități administrativ-teritoriale privind punerea în posesie conf. Legii nr. 18/1991 și Legii nr. 16/1994, art. 25 a moștenitoarei Z. R. cu următoarele suprafețe:- „10 ha de pe urma defunctului P. A. în sola A 510, conform schiței”;- „9 ha, de pe urma defunctului B. I., in sola A 498, conform schiței”, schița de care se făcea vorbire fiind anexată la fila 187, vol. II, și din care rezultă că amplasamentul avut în vedere era pentru sola A 498/2 de 9 ha, învecinată cu: proprietăți particulare Palazu M. și A 498/3, cu DN 378; E - CC 500 și CC 501, iar sola A 510 (de 17 ha) era lotizată în A 510/2 cu suprafața de 7 ha și A 510/1, cu suprafața de 10 ha, având vecini în N-NE Lacul Siutghiol și S-DN 378, iar la E și V cu drumuri de exploatare.

Potrivit adresei nr._/21.02.2000 emisă de C. L. C. către Primăria . L. de Fond Funciar, această instituție comunica faptul că suprafața de teren aferentă solei A 510 care a predat-o S.C CERES S.A. M. K., Comisiei Locale C., conform „procesului-verbal de predare-primire nr. 3083/19.01.2000 nu poate fi operantă datorită faptului că această solă A/ 510 a fost predată Comisiei Locale M. K. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 în luna septembrie 1999 cu procesul-verbal nr. 3729/29.09.1999”, considerând astfel „că procesul-verbal nr. 3083/19.01.2000 este nul, iar obligația de punere în posesie a locatorilor pentru sola A 510, revine Comisiei Locale M. K.”.

Din aceste înscrisuri, coroborate cu toate celelalte probe administrate în cauză, inclusiv raportul de expertiză extrajudiciară întocmit în cauză de expert D. F. și planurile parcelare depuse de părți, instanța reține că . află în vecinătatea parcelei A 510 și că la momentul la care se aflau în administrarea . SA erau situate pe teritoriul comunei M. K., iar după predarea acestora către Primăria Mun. C. (sola A 498 de 20,87 ha și sola A 510 de 15,23 ha) prin procesele-verbale menționate mai sus, cât și predarea aceleiași sole A 510 de 128,90 ha către Primăria . procesul-verbal de predare-primire nr. 3729/09.09.1999, această solă – A 510 – care a avut la început o suprafață compactă, a fost predată la două comisii diferite fără o lotizare corespunzătoare, ceea ce a condus la situația actuală, respectiv terenul pe care a fost pusă în posesie reclamanta conf. proceselor-verbale din 17.02.2000, . vecini: N-drum de exploatare limitrof lacului Siutghiol; E- drum de exploatare; S-drum național DN 378 și V-drum de exploatare să fie retrocedat și de către C. L. C. prin titlurile de proprietate contestate în cauză, altor persoane.

Astfel, C. L. C., în baza procesului-verbal nr. 3083/19.01.2000, încheiat între M. G.-Primarul Mun. C. și între T. N. – administrator la . în prezența numitei Pețeanu C.-sef serviciu fond funciar din cadrul OCAOTA -C., cu ocazia predării-primirii suprafeței de 36,10 ha de la . C. L. a Mun. C., în parcele cadastrale – Sola A 498 – 20,87 ha și sola A 510 de 15,23 ha, proces-verbal pe care îl declarase nul prin adresa nr._/21.02.2000 menționată mai sus, procedează totuși la emiterea Titlurilor de proprietate cu număr consecutiv:

1. - nr._/1575/16.05.2002 – emis pe numele numitei S. R., cu autor S. F. pentru suprafața reconstituită de 3 ha teren situat în . cu vecini: N-S. V. G.; E- H 519; S-Tapeș S. T. și V- DN 2A (fila 137, vol. II);

2. – nr._/1576/16.05.2002 – emis pe numele B. I. pentru suprafața reconstituită de 3 ha teren situat în ., cu vecini: N-Tapeș T.; E-H 519; S-T. V. și V-DN 2 A (fila 130, vol. II);

3. - nr._/1577/16.05.2002 – emis pe numele T. I. V. pentru suprafața reconstituită de 3 ha teren situat în ., cu vecini: N-B. I.; E-H 519; S-De 512 și V-DN 2 A (fila 161, vol. II);

4. - nr._/1578/16.05.2002 – emis pe numele S. T. cu autor Tapeș S. T., pentru suprafața reconstituită de 4,5 ha teren situat în ., cu vecini: N-S. F.; E-H 519; S-B. I. și V-DN 2 A (fila 118, vol. II);

5. - nr._/1579/16.05.2002 – emis pe numele J. A., cu autor S. V. G., pentru suprafața reconstituită de 5 ha teren situat în . de 5.000 m.p.; . în suprafață de 3,1200 ha cu vecini: N-Dc 504; E-De; S-S. F. și V-DN 2 A și . în suprafață de 1,3800 ha, cu vecini: N-Malamuceanu I.; E-De 497; S-Dc 504 și De 497 și V-DN 2A (fila 150, vol. II).

S-a reținut faptul că pentru toate titlurile de proprietate menționate mai sus există o singură persoană care ridică (primește) și semnează de primire aceste titluri de proprietate, respectiv mandatara cu procură specială – A. E. care semnează și procesele-verbale de punere în posesie (și delimitare a amplasamentului) persoană care este împuternicită și să îndeplinească toate demersurile necesare în vederea înstrăinării suprafețelor de teren în litigiu către A. G., terenul fiind înstrăinat încă înainte de a se cunoaște că se va emite titlul de proprietate și unde va fi amplasat terenul, respectiv din 2001, precum și să îndeplinească și să semneze în fața notarului formalitățile necesare pentru perfectarea contractului de vânzare-cumpărare.

1. Astfel, Titlul de proprietate nr._/1575/16.05.2002 emis pe numele S. R. de pe urma defunctului S. F. (soțul acesteia), este emis în anul 2002 pe numele lui S. R. deși aceasta era decedată încă din data de 25.09.1995, iar la dosarul de reconstituire era depus certificatul suplimentar de moștenitor nr. 373/03.10.2001 (de completare a certificatului de moștenitor nr. 190/20.05.1998) emis de BNP „C. Budei”, acesta purtând chiar viza Primăriei Mun. C. – Direcția Patrimoniu, certificat în care erau trecuți moștenitorii acestei defuncte, dar cu toate acestea titlul de proprietate a fost emis pe numele unei persoane fără capacitate de folosință (decedată).

Prin procura specială autentificată sub nr. 3853/12.10.2001 la BNP „I. M. și P. I. G.”, numiții S. E., T. F.-V., S. E. și S. G. (moștenitorii defunctei S. R.), au împuternicit pe mandatara A. E. „să asiste autoritatea de stat abilitată de lege la punerea în posesie a terenului în suprafață de 3 ha, să ridice titlul de proprietate și să împlinească toate demersurile necesare în vederea înstrăinării terenului către A. G.” (probabil soțul mandatarei), motivat de faptul că prin „actul de cesiune acțiuni” autentificat sub nr. 2211/03.10.2001 la BNP „M. M.” s-ar fi încasat prețul pentru suprafața indicată, mandatara fiind împuternicită să îndeplinească toate actele și formalitățile necesare, semnând în locul mandatarilor, această procură revocând procura autentificată sub nr. 2210/03.10.2001 la BNP „M. M.”, procură prin care aceeași mandanți – moștenitorii defunctei S. R., îl împuterniceau pe numitul A. G. să înstrăineze terenul în suprafață de 3 ha pentru care dețineau acțiuni la . SA, teren pe care nici nu-l obținuseră în natură și care nici nu era identificat ca amplasament și să obțină titlu de proprietate.

Din dosarul de reconstituire depus de pârâta C. L. C. lipsește decizia (dispoziția) dată de comisia județeană prin care numita S. R. a fost validată în calitate de acționar la . I.A.S. M. K. în anul 1991, așa cum ar fi fost legal, lipsind și cererea prin care numita S. R. (sau moștenitorii acesteia) ar fi optat în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a Legii nr. 16/1994 – art. 25 (termen prelungit până la data de 01.10.1994 – prin Legea nr. 58/1995) pentru calitatea de locator, precum lipsește și contractul de arendare locațiune care trebuia încheiat obligatoriu în această situație, conf. art. 7 (2) din Legea nr. 16/1994 perioada minimă de locațiune fiind de 5 ani inițial (ulterior lăsată la latitudinea părților contractante - art. I pct. 9 din Legea nr. 65/1998), iar până la expirarea perioadei de arendare, comisia locală ar fi avut obligația să emită titlurile de proprietate, punerea în posesie a persoanelor îndreptățite urmând a se efectua în sole compacte, stabilite pe ferme și localități.

În cauză nu numai că nu s-a respectat această procedură (pentru nici unul din titlurile contestate), dar lipsește cu desăvârșire documentația care ar fi trebuit să stea la baza emiterii titlului de proprietate, având în vedere că pentru punerea în posesie a persoanelor îndreptățite pe terenurile ce au aparținut . M. K., trebuiau îndeplinite cerințele tranzitorii emiterii titlului de proprietate menționate mai sus, cerințe neîndeplinite în speță.

Mai mult, se poate observa cu ușurință din probele coroborate, administrate în cauză, că o singură persoană interesată de obținerea terenurilor în litigiu, pe un amplasament superior ca valoare – lângă Lacul Siutghiol, la ., cu deschidere la DN 2A – respectiv numitul A. G. (prin mandatara A. E.) care a avut atât calitate de fost mandatar cât și de cumpărător ulterior, a facilitat cu concursul pârâtelor C. L. C. și C. Județeană C., obținerea titlurilor de proprietate pentru sola A 510 (și parțial sola A 498) ca și în cazul titlului de proprietate emis pe numele defunctei S. R. (la aprox. 7 ani după decesul acesteia), deși potrivit disp. art. 1308 pct. 2 C. civ. (Art. 1308. - Sub pedeapsa de nulitate, nu se pot face adjudecatari nici direct, nici prin persoane interpuse: (…) 2. mandatarii, ai averii ce sunt însărcinați sa vândă), A. G. în calitate de mandatar conf. procurii speciale inițial dată de moștenitorii defunctei S. R., autentificată sub nr. 2210/03.10.2001 la BNP „M. M.” și ulterior prin persoana interpusă A. E., nici nu ar fi avut dreptul să cumpere terenul în litigiu.

Pentru toate aceste motive, instanța a constatat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr._/1575/16.05.2002 emis pe numele S. R., având în vedere totodată și prev. art. III alin. 1 lit. „a” pct. (ii) din Legea nr. 169/1997.

2. Cu privire la Titlul de proprietate nr._/1576/16.05.2002 emis pe numele B. I. pentru suprafața de 3 ha teren situat în . cu vecinii menționați mai sus instanța reține:

B. I. a decedat la data de 20.03.1998, anterior emiterii titlului de proprietate pe numele său, iar C. L. C. cunoștea acest fapt la data emiterii titlului de proprietate pe numele unei persoane fără capacitate de folosință (decedat), în dosarul înaintat de această pârâta instanței fiind (ca și în cazul defunctei S. R.) depusă procura specială autentificată sub nr. 3939/22.10.2001 la BNP Asociați „I. M. și P. I. G.”, dată de moștenitorii defunctului B. I., numitei A. E. (mandatară) pentru a obține punerea lor în posesie, titlul de proprietate (etc.), de a înstrăina terenul în suprafață de 3 ha către numitul A. G. și de a perfecta contractul de vânzare-cumpărare conform cu dosarul atașat în copie certificată conținând actele prealabile emiterii titlurilor de proprietate, dosar înaintat de comisia locală.

Nici în acest caz nu există Dispoziție de validare a numitului B. I. în calitate de acționar la . SA și nici cerere formulată în baza disp. art. 25 din Legea nr. 16/1994 pentru primirea calității de locator, lipsind și orice contract de arendă încheiat în acest sens.

Din copia Registrului agricol depusă de C. L. C. la cererea instanței, rezultă că numitul B. I. nu a figurat înscris cu vreo suprafață de teren proprietatea sa, la nr. 220 (anii 1948-1951) figurând o altă persoană cu numele de „Sachir I.”, iar din probele administrate nu rezultă nici că numitul B. I. ar fi predat suprafața de 3 ha la CAP sau că ar fi fost preluată în orice mod în perioada de referință 1945-1990.

Și în acest caz, singura persoană interesată de obținerea amplasamentului superior ca valoare este numitul A. G. prin persoana interpusă-mandatara A. E., motivele fiind aceleași ca cele expuse mai sus, prin emiterea titlului de proprietate urmărindu-se eludarea prevederilor imperative ale Legii nr. 18/1991 cu concursul pârâtelor comisiile de fond funciar, în scopuri obscure, ca cele menționate mai sus.

Pentru aceste motive, având în vedere că în cauză au fost eludate prevederile Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, văzând și prev. art. III alin. 1 lit. „a”. pct. (ii) și (iii) din Legea nr. 169/1997, instanța va constata și nulitatea absolută a acestui titlu de proprietate emis pe numele B. I..

3.Cu privire la Titlul de proprietate nr._/1577/16.05.2002 emis pe numele T. I. V. pentru suprafața de 3 ha teren situat în . cu vecinătățile menționate mai sus, instanța retine:

Numitul T. I. V. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3 ha teren în baza Legii nr. 18/1991, teren ce poartă mențiunea pe cererea de reconstituire că ar fi fost „predat la Canal” (fila 163, vol. II) și în acest caz existând o procură specială autentificată sub nr. 2155/26.09.2001 la BNP „M. M.” prin care T. I. Valerie îl împuternicește pe numitul A. G. (mandatar) să administreze terenul în suprafață de 3 ha deținut la . ridice banii și dividendele ce i s-ar cuveni și să solicite eliberarea titlului de proprietate și punerea în posesie, precum există și o procură specială autentificată sub nr. 3848/11.10.2001 la BNP „Asociați I. M. și P. I. Gabirel” prin care este împuternicită ulterior numita A. E. să îndeplinească toate demersurile necesare în vederea punerii în posesie, să ridice titlul de proprietate și să îndeplinească demersurile necesare în vederea înstrăinării suprafeței de 3 ha teren către numitul A. G., fostul mandatar, fiind revocată de asemenea procura anterioară dată numitului A. G..

Și în acest caz, lipsesc din dosarul de reconstituire Dispoziția de validare a pârâtului T. I. V. în calitate de acționar la . K., cererea acestuia privind opțiunea de a-și transfera calitatea de acționar în cea de locator potrivit disp. art. 25 din Legea nr. 16/1994, contractele de locațiune (arendare) încheiate cu . persoana care are interesul să obțină (prin intermediul persoanei interpuse A. E.) cu concursul pârâtelor comisiile de fond funciar și ale pârâtului T. V., un amplasament superior ca valoare este tot A. G. (beneficiarul final al acestor amplasamente).

Având în vedere motivele expuse mai sus, titlul de proprietate fiind emis unei persoane care nu era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pe acele amplasamente, având în vedere și prev. art. III alin. 1 lit. „a”. pct. (ii) și (iii) din Legea nr. 169/1997, precum având în vedere că în cauză s-a urmărit și eludarea prev. Legii nr. 18/1991, instanța va constata nulitatea absolută a acestui titlu de proprietate.

4. Cu privire la Titlul de proprietate nr._/1578/16.05.2002 emis pe numele S. T. cu autor Tapeș S. T. pentru suprafața de 4,5 ha teren situat în . cu vecinătățile menționate mai sus, lipsesc din dosarul de reconstituire Dispoziția de validare a pârâtului T. I. V. în calitate de acționar la . K., cererea acestuia privind opțiunea de a-și transfera calitatea de acționar în cea de locator potrivit disp. art. 25 din Legea nr. 16/1994, contractele de locațiune (arendare) încheiate cu . reține:

Pe numele S. T. (decedată în anul 2004, conf. actului de deces nr. 431/05.02.2004, în C.) s-a emis titlul de proprietate menționat, de pe urma defunctului Tapeș T. (fostul soț al numitei S. T., cu numele din prima căsătorie – R. T., ulterior Tapeș și devenită S. după încheierea celei de a doua căsătorii), titlul de proprietate fiind obținut și ridicat tot de mandatara A. E. conf. procurii speciale autentificată sub nr. 3811/11.10.2001 la BNP Asociați „I. M. și P. I. G.”, dată de numita S. T. pentru ca mandatara „să asiste autoritatea de Stat abilitată de lege la punerea în posesie a suprafeței de 4,5 ha, să ridice titlul de proprietate și să îndeplinească toate demersurile necesare în vederea înstrăinării suprafeței de 4,5 ha tot către A. G.” de la care „a încasat prin actul de cesiune acțiuni” autentificat sub nr. 2176/29.09.2001 la BNP „M. M.”, prețul pentru suprafața indicată (…) prin această procură fiind revocată procura autentificată sub nr. 2177/29.09.2001 la BNP „M. M.”.

În dosarul de reconstituire aferent acestui titlu de proprietate și înaintat în copie de comisia locală C. există o cerere de reconstituire formulată de S. T. și declarațiile olografe date de martorii Gorbon G. și S. C. din care reiese că numitul Tapeș T. a fost refugiat din Basarabia și că ar fi fost împroprietărit cu suprafața de 5 ha teren în anul 1945 din moșia „Zosiman”, dar nu rezultă unde era amplasat acel teren. De asemenea lipsește din actele prealabile emiterii titlului de proprietate Dispoziția de validare a numitei S. T. în calitate de acționar la . I.A.S M. K.), cererea de opțiune pentru a transforma calitatea de acționar în cea de locator și contractele de arendă (locațiune) încheiate ulterior cu . și actul de împroprietărire al autorului Tapeș T. (vechiul titlu de proprietate), iar procesul-verbal de punere în posesie și titlul de proprietate au fost ridicate și semnate tot de mandatara A. E. scopul fiind același cu cel prezentat mai sus.

Pentru aceste considerente, titlul de proprietate fiind emis unei persoane care nu era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pe acele amplasamente, având în vedere și prev. art. III alin. 1 lit. „a”. pct. (ii) și (iii) din Legea nr. 169/1997, instanța va constata nulitatea absolută a acestui titlu de proprietate.

5. Cu privire la Titlul de proprietate nr._/1579/16.05.2002 emis pe numele J. A. cu autor S. V. G., instanța retine:

Acest titlu de proprietate a fost emis pe numele J. A. pentru suprafața de 5 ha teren, de pe urma autorului S. V. G. având următoarea localizare: . în suprafață de 5000 m.p., . în suprafață de 3,1200 ha și . în suprafață de 1,38 ha, fiind emis și procesul-verbal de punere în posesie nr. 5 din 03.04.2002 proces-verbal care are alte suprafețe înscrise pentru parcelele A 510/5 și A 498/2/3 decât cele înscrise în titlul de proprietate emis ulterior, și anume: . are suprafața de 1,73 ha și ./3 are suprafața de 2,77 ha, or neconcordanța dintre procesul-verbal de punere în posesie și titlul de proprietate emis ulterior conf. art. 27 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 și Regulamentul de aplicare (H.G. nr. 1172/2001) duce ea însăși la nulitatea mențiunilor din titlul de proprietate ce nu corespund actelor prealabile emiterii acestora.

De asemenea, din dosarul de reconstituire lipsește decizia (dispoziția) dată de comisia județeană prin care numita J. A. a fost validată în calitate de acționar la . I.A.S. M. K. în anul 1991, așa cum ar fi fost legal, lipsind și cererea prin care numita J. A. (sau moștenitorii acesteia) ar fi optat în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a Legii nr. 16/1994 – art. 25 (termen prelungit până la data de 01.10.1994 – prin Legea nr. 58/1995) pentru calitatea de locator, precum lipsește și contractul de arendare (locațiune) care trebuia încheiat obligatoriu în această situație, conf. art. 7 (2) din Legea nr. 16/1994 perioada minimă de locațiune fiind de 5 ani inițial (ulterior lăsată la latitudinea părților contractante - art. I pct. 9 din Legea nr. 65/1998), iar până la expirarea perioadei de arendare, comisia locală ar fi avut obligația să emită titlurile de proprietate, punerea în posesie a persoanelor îndreptățite urmând a se efectua în sole compacte, stabilite pe ferme și localități.

La fel ca și în cazul numitei S. R. și B. I. și în această situație, titlul de proprietate a fost emis pe numele unei persoane lipsită de capacitate de folosință la data emiterii actului, numita J. A. fiind decedată încă de la data de 10.01.1998, potrivit certificatului de moștenitor nr. 243/07.12.2001 emis de BNP „E. T.”, moștenitor fiind fiul său, pârâtul J. M. D..

Din dosarul de reconstituire anexat în copie de comisia locală, rezultă că numita J. A. a fost fiica lui P. N. și P. E. (sau A.), căsătorindu-se cu numitul J. I., fiul lui J. I. și J. M., iar numitul S. V. G. (autorul după care i s-a reconstituit dreptul de proprietate) a fost fiul lui S. V. și S. C., fiind născut în 15.08.1857 și decedat în 10.12.1959 în loc. Saraiu, Hârșova, din aceste acte de stare civilă nereieșind vreun grad de rudenie între J. A. și def. S. V. G. și nici că ar fi vorba de o moștenire prin retransmitere sau testamentară.

De asemenea terenul pe care se susține că l-a deținut autorul S. V. G. conform registrului agricol nu rezultă unde era amplasat înainte de preluare și nici nu există un act de proprietate anterior, care să fi aparținut acestui proprietar.

Și în acest caz, numitul J. M.-D. a împuternicit pe numita A. E., conform procurii autentificate sub nr. 725/27.02.2002 la BNP Asociați „I. M. și P. I. G.” să îl reprezinte la C. locală C. și la C. județeană C. pentru obținerea, punerea în posesie și ridicarea titlului de proprietate pentru terenul în suprafață de 4,5 ha și ulterior să-l vândă tot către numitul A. G., acesta fiind beneficiarul final al terenului de 4,5 ha pe care nu se stabilise exact amplasamentul la data emiterii acestei procuri.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere că prin emiterea titlului de proprietate pe numele J. A. cu autor S. V. G. s-a urmărit eludarea Legii nr. 18/1991, titlul de proprietate fiind emis unei persoane care nu era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pe acele amplasamente, având în vedere și prev. art. III alin. 1 lit. „a”. pct. (ii) și (iii) din Legea nr. 169/1997, instanța va constata nulitatea absolută și a Titlului de proprietate emis pe numele J. A. cu autor S. V. G..

Cu privire la capătul de cerere privind revendicarea terenului ca urmare a constatării nulității absolute a celor cinci titluri de proprietate contestate, instanța reține:

Acțiunea în revendicare, este acea acțiune reală prin care proprietarul neposesor, cere restituirea bunului său de la posesorul neproprietar, acțiunea în revendicare putând fi exercitată numai de către titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat, reclamantul putând fi numai proprietarul exclusiv al acestui bun.

Sarcina probei revine reclamantului, potrivit art. 1169 Cod civil, după care pârâtul se va apăra prin dovada contrară, potrivit regulii „exceptione reus fit actor” sau „onus probandi incumbit eius qui dicit”.

În cauză, reclamanta deține două titluri de proprietate, respectiv Titlul de proprietate nr. 2683/03.01.2006 emis de pe urma defunctului B. I., pentru suprafața de 8,5 ha teren situat în . 101, ., cu vecini N – De 510/12, E – m. P. S., S – DE 511/1 și V – DE 474 (fila 391, vol. II) și Titlul de proprietate nr. 2682/03.01.2006 emis de pe urma defunctei P. S., pentru suprafața de 9,5 ha teren situat în . 101, ., cu vecini N – De 510/12, E – m. I. I., S – DE 511/1 și V – m. B. I. (fila 390, vol. II).

Aceste titluri de proprietate nu au fost contestate în cauză și nici nu s-a solicitat modificarea lor cu privire la amplasamentul terenului retrocedat reclamantei, în contradictoriu și cu C. L. de fond funciar M. K., rezultând astfel, că terenurile pentru care s-au emis titlurile de proprietate, situate pe raza localității M. K., sunt în proprietatea reclamantei, aceasta având deja emise două titluri de proprietate, iar terenul revendicat în cauză nu este același ca și amplasament declarat, cu cel pentru care s-a constat nulitatea absolută a titlurilor de proprietate, fiind situat conform actelor de proprietate pe raza . nu în Mun. C.. O atare revendicare s-ar putea pune în discuție numai după ce reclamanta ar verifica amplasamentul terenului pentru care i s-au emis cele două titluri de proprietate și eventual după ce ar obține o desființare/rectificare/modificare a titlurilor sale, în situația în care amplasamentul retrocedat nu ar fi cel la care ar avea dreptul conform Legii nr. 18/1991 rep.

Pentru aceste considerente, având în vedere existența celor două titluri de proprietate menționate, emise în favoarea reclamantei, pentru terenul în suprafață totală de 18 ha situat în . de aceasta, reținând și că reclamanta nu este încă titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat, lipsind un titlu de proprietate emis exact pentru terenul în litigiu, instanța va respinge capătul de cerere privind cererea reclamantei de a fi obligați pârâții să îi lase în deplină proprietate și posesie terenul pentru care s-a constat nulitatea absolută a titlurilor de proprietate de mai sus, ca neîntemeiat.”

În raport de Sentința nr._/02.08.2008 pronunțată de Judecătoria C. au formulat recurs recurenții C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C., C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C., J. M. – D. și R. Z., sens în care prin Decizia civilă nr. 1015 din data de 10.10.2009, Tribunalul C. a respins recursurile promovate fiind menținută integral Sentința civilă nr._/02.08.2008.

Cu referire la recursul declarat de către recurenta C. L. pentru Aplicarea Legii nr.18/1991 C., revizuentă în prezenta cauză, Tribunalul C. a formulat în mod determinant considerentele care succed:

„Prin sentința civilă nr._/19.11.2001 s-a admis în parte acțiunea reclamantei R. Z., a fost obligată pârâta C. L. M. K. să completeze procesele-verbale de punere în posesie în sensul stabilirii amplasamentelor individuale, C. Județeană C. a fost obligată să emită titlurile de proprietate de pe urma autorilor B. I. și P. A. conform propunerii comisiei locale, iar cererea reclamantei privind obligarea pârâtei C. Județeană, la plata daunelor cominatorii, a fost respinsă, fiind respinsă și cererea de intervenție formulată de O.C.O.T.A - C..

În recurs, potrivit deciziei nr. 413/03.03.2003 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul civil nr. 314/2003, instanță investită cu soluționarea recursului ca urmare a admiterii cererii de strămutare formulată de reclamanta R. Z., a fost casată decizia dată în apel și a fost menținută sentința nr._/19.11.2001 pronunțată de Judecătoria C. în cel de al doilea ciclu procesual, reținându-se în speță, că . cadrul căreia a fost pusă în posesie reclamanta se află pe raza comunei M. K., iar pentru parcelele A 510 și A 498 situate pe teritoriul orașului C., și care se învecinează între ele, au fost „deja eliberate titluri de proprietate unor terțe persoane (…) titluri a căror valabilitate” nu s-a discutat în litigiul menționat.

Astfel cum corect a reținut instanța de fond, reclamanta nu și-a rezolvat, nici la data promovării acțiunii prezente, incertitudinea cu privire la situarea terenului la care este îndreptățită,cele 18 ha și cu privire la obținerea unui titlu legal de proprietate, dar a aflat că . a fost predată de S.C. CERES S.A. M. K. atât către .,90 ha), prin procesul-verbal nr. 3729/24.04.1999 cât și către Municipiul C. (15,23 ha) prin procesul-verbal nr._/23.03.2000 și procesul-verbal nr. 3083/19.01.2000 încheiat între S.C. CERES M. K. S.A. și Primăria Mun. C., a fost retrocedată unor terți și că au fost emise cele cinci titluri de proprietate contestate în prezenta cauză, titluri a căror valabilitate este incertă.

Din această perspectivă interesul reclamantei este legitim juridic, născut și actual, personal și direct cum judicios s-a concluzionat prin sentința civilă recurată.

Faptul că în cursul judecății cauzei în fond i s-a adus la cunoștință reclamantei că s-au emis titluri de proprietate pentru terenuri situate pe teritoriul administrativ al comunei M. K., nu poate fundamenta lipsa interesului acesteia în promovarea prezentei acțiuni, întrucât reclamanta se consideră îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pe aceleași amplasamente pentru care au fost emise și titlurile de proprietate contestate, respectiv . A 489, parcele pe care susține că are un drept de reconstituire preferabil, derivat tocmai din adresa nr.2752/08.02.1999 emisă de . care aceasta comunică către S.C. CERES SA acordul său privind reconstituirea în favoarea reclamantei a dreptului de proprietate „cu următoarele suprafețe: 10 ha de pe urma defunctului P. A. în sola A510, conform schiței și 9 ha, de pe urma defunctului B. I., în sola A498, conform schiței”.

Motivele de recurs care vizează absența unei cereri de reconstituire adresată de către reclamanta R. Z. către C. L. pentru Aplicarea Legii nr.18/1991 C. exced cadrul litigios, întrucât nu se dispută îndreptățirea acesteia la reconstituire, ci amplasamentul pe care urmează a se efectua această măsură.

Terenul înscris ca fiind sola A510 pe care a fost pusă în posesia reclamanta conform cu procesul-verbal din data de 17.02.2000 este unul și același cu terenul având identificarea cadastrală . teritoriul administrativ al Municipiului C. și care formează obiectul schiței topografice înregistrată sub nr. 2751/27.06.1999 la Primăria comunei M. K., având următoarele vecinătăți: la nord - drum de exploatare limitrof lacului Siutghiol, la est – drum de exploatare, la sud drum național DN 378, la vest – drum de exploatare, aspecte care rezultă din raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de către domnul expert D. F..

Avându-se în vedere succesiunea actelor, care au determinat predarea terenului situat în incinta solei A510 de la S.C. CERES SA către Municipiul C. și actele viitoare emise de către C. L. pentru Aplicarea Legii nr.18/1991 C., orice aserțiune referitoare la imposibilitatea Comisiei L. pentru Aplicarea Legii nr.18/1991 a comunei M. K. de a reconstitui dreptul de proprietate pe un teritoriu care nu îi aparține, rămâne în sfera afirmațiilor lipsite de suport.

Împrejurarea că reclamanta nu a formulat o cerere de anulare a titlurilor de proprietate emise în favoarea sa și care i-au fost aduse la cunoștință în cursul prezentului proces, nu poate influența decisiv existența sau inexistența interesului acesteia în promovarea prezentei acțiuni.

Aspectele referitoare la amplasamentul terenurilor litigioase a fost corect stabilit de către instanța de fond care a avut în vedere conținutul procesului-verbal nr.3083/19.01.2000 încheiat între Primarul Municipiului C. și reprezentantul S.C. CERES SA, al adresei nr._/21.02.2000 emisă de către C. L. pentru Aplicarea Legii nr.18/1991 C. cât și adresa nr. 2752/26.07.1999 emisă de către .>

Astfel, prin procesul-verbal nr. 3083/19.01.2000 încheiat între Primarul Mun. C., M. G. și T. N., administrator la S.C. CERES S.A. M. K., a fost predată către Primăria Municipiului C., suprafața de 36,10 ha, respectiv sola A 498 în suprafață de 20,87 ha și sola A 510 în suprafață de 15,23 ha, iar ulterior a fost emis și procesul-verbal nr._/23.03.2000, și cu nr. de înregistrare la Primăria Mun. C. 1198/31.03.2000 (încheiat între aceleași persoane) prin care au fost predate aceleași parcele, cu același suprafețe și în plus au mai fost predate și alte sole, respectiv A 446; A 444; A 478 în suprafață totală de 94,5 ha teren, solele A 510 și A 498, având aceeași suprafață.

Ulterior, procedându-se la verificarea terenurilor înscrise în procesul-verbal nr.3083/19.01.2000, C. L. pentru Aplicarea Legii nr.18/1991 C., prin adresa nr._/21.02.2000, această instituție comunica către C. L. pentru Aplicarea Legii nr.18/1991 a comunei M. K., faptul că suprafața de teren aferentă solei A 510, pe care a predat-o S.C CERES S.A. M. K., Comisiei Locale C., conform „procesului-verbal de predare-primire nr. 3083/19.01.2000 nu poate fi operantă datorită faptului că această solă A/ 510 a fost predată Comisiei Locale M. K. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 în luna septembrie 1999 cu procesul-verbal nr. 3729/29.09.1999”, considerând astfel „că procesul-verbal nr. 3083/19.01.2000 este nul, iar obligația de punere în posesie a locatorilor pentru sola A 510, revine Comisiei Locale M. K.”.

Așadar regimul juridic și amplasamentul terenurilor litigioase a fost corect determinat de către instanța de fond, care în mod judicios a acordat prevalență raportului de expertiză întocmit de către domnul expert D. F. […]”.

În drept, potrivit dispozițiilor relevante și incidente ale art.322 pct.5 C.proc.civ., „revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: […] 5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților […]”.

În continuare instanța constată că înscrisurile pe care se fundamentează cererile de revizuire conexate sunt reprezentate de două declarații date în fața organelor de urmărire penală de către intimata R. Z. (la data de 22.02.2013 – fila 13-16 Dosar nr._, Vol. I)) și intimatul D. T. (la data de 14.02.2013 – f. 19-24 Dosar nr._/212/2015, dosar conexat).

În acest sens, înscrisul reprezentant de declarație intimatei R. Z., în raport de care se solicită incidența motivului de revizuire reglementat de dispozițiile art. 322 pct. 5 din C.proc.civ., are următorul conținut relevant de care se prevalează revizuenții:

„[...] După aceea m-au îndrumat să cer repartizarea în fizic a terenului lui S.C. „Ceres" M. K., care, respectând indicațiile vremii ale Direcției Agricole - C., ca locatorii care nu locuiesc pe raza comunelor să primească teren cât mai departe de vatra satului, mi-au indicat solele A510 - 10 ha și A498 - 9 ha. Cu acest proces-verbal am fost îndrumată la O.C.A.O.T.A. pentru întocmirea schiței și măsurătoarea terenului. Era 25 sau în jur de, iulie 1999. Pe lângă funcționari (topografiști) O.C.A.O.T.A. și doi martori: G. V. -economist S.C. „Ceres" S.A. și P. C..S-a întocmit schița de către O.C.A.O.T.A. pe care am înregistrat-o la Primăria M. K. cu nr. 2751/26.07.1999, deoarece S.C. Ceres M. K. ținea din punct de vedere administrativ (avea sediul) de . terenuri pe o suprafață vastă, pe mai multe U.A.T.-uri”

În continuare înscrisul reprezentant de declarație intimatului D. T., fost primar al comunei M. K., în raport de care se solicită incidența motivului de revizuire reglementat de dispozițiile art. 322 pct. 5 din C.proc.civ., are următorul conținut relevant de care se prevalează revizuenții:

’’[...] între Primăria corn. M. K. și Primăria municipiului C. nu a existat nici un Protocol de predare primire de terenuri agricole.[...] Referitor la plângerea formulată de domnul A. G. precizez că acesta este cumpărătorul drepturilor de împroprietărire viitoare ale numiților T., J. și alții care au domiciliul în C., aparținătorii acestora au deținut terenuri pe amplasamentul Primăriei C.. Cererile au fost formulate la C. de fond funciar C. și aceștia trebuia să fie împroprietăriți pe terenurile Comisiei funciare C. care nu au legătură cu C. funciară M. K., cu terenurile aflate în administrare și cu documentația întocmită în mod legal. Nu cunosc dacă și C. de fond funciar C. are pe terenurile sale solele A498. A510, iar dacă acestea există s-a făcut confuzie din punct de vedere al amplasamentelor, vinovați de eroarea respectivă sunt membrii Comisiei Primăriei C.”

În raport de Încheierea din data de 24.11.2014 prin care instanța a procedat la analizarea admisibilității în principiu a cererilor de revizuire fundamentate pe motivul de revizuire reglementat de dispozițiile art. 322 pct. 5 din C. proc. civ, astfel cum au fost conexate, sens în care au fost admise în principiu, în continuare instanța va analiza exclusiv caracterul determinant/hotărâtor al înscrisurilor invocate, respectiv aptitudinea acestor înscrisuri, dacă ar fi fost cunoscute de către instanță, de a determina o soluție diferită de cea pronunțată prin hotărârea obiect al revizuirii, Sentința civilă nr._/02.12.2008 pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul civil nr._ .

Cu referire la caracterul determinant/hotărâtor al celor două înscrisuri menționate, de care de prevalează revizuenții în fundamentarea cererilor de revizuire conexate și întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ, revizuenții au susținut, în esență, că raționamentul instanței este fundamentat pe Adresa nr. 2752/26.07.1999 potrivit căreia . Primar se adresează S.C. Ceres SA M. K. arătând că este de acord cu punerea în posesie a reclamantei pe solele A510 și A498, conform schiței înregistrate sub nr. 2751/26.07.1999, astfel înscrisurile având caracter determinant în privința soluției pronunțate prin hotărârea revizuită.

În același sens, au invocat revizuenții, că la pronunțarea hotărârii revizuite instanța și-a fundamentat raționamentul pe schița topografică înregistrată la primăria M. K. sub nr. 2751/26.07.1999 și pe Adresa nr. 2752/26.07.1999 emisă de Primarul comunei M. K. cât și expertiza extrajudiciară întocmită de expertul D. F., sens în care, susțin revizuenții, înscrisurile noi contrazic concluziile factuale ale hotărârii revizuite, astfel rezultând cu claritate faptul că terenurile ce intrau în administrarea Comisiei Locale M. K. erau cu totul distincte de cele aflate în administrarea Comisiei Locale C..

Au mai invocat revizuenții, în esență, că în ceea ce privește caracterul determinant al înscrisurilor exhibate, chestiunea esențială dedusă judecății a constat în apartenența terenurilor cuprinse în cadrul schiței topografice înregistrată la Primăria M. K. cu nr. 2751/26.07.1999, sens în care sentința revizuită a pornit de la premisa factuală conform căreia, fiind în posesia Primăriei M. K., schița topografică menționată nu se poate referi decât la terenurile predate Comisiei Locale M. K..

Au mai invocat, în esență, că înscrisul nou pe care este fundamentată prezenta cerere de revizuire probează neechivoc faptul că persoana care a înregistrat această schiță la Primăria M. K. este chiar reclamanta Z. R., sens în care înscrisul prin care s-a justificat de către instanța temeinicia acțiunii reprezintă, de fapt, un înscris a cărui înscriere în registrele unității administrativ teritoriale M. K. este manopera exclusivă a reclamantei.

A afirmat revizuienta că înscrisul nou probează o împrejurare factuală ce putea fi presupusă, însă nu a fost niciodată dovedită de documentele existente la dosarul cauzei, anume că respectiva schiță topografică nici nu ar fi trebuit să fie înregistrată la C. L. M. K. tocmai pentru că terenurile din cuprinsul respectivei schițe se aflau pe raza teritorială a mun. C..

Față de precedentele, în raport de elementele factuale concrete și efective pe care le relevă conținutul înscrisului reprezentat de declarația intimatei R. Z., instanța constată că acestea nu au incidență determinantă și esențială asupra situația de fapt reținute de instanță și stabilită cu autoritate de lucru judecat prin Sentința civilă nr._/02.12.2008 pronunțată în Dosarul nr._ de Judecătoria C., sentință rămasă definitivă și irevocabilă, care face obiectul cererilor de revizuire conexate. De altfel chiar asumând caracterul veridic al conținutului înscrisului reprezentat de declarația intimatei R. Z. –înregistrarea schiței realizate de reprezentanții O.C.A.O.T.A. de către intimata R. Z. la Primăria M. K. sub nr. 2751/26.07.1999- instanța constată lipsa aptitudinii acesteia de a infirma situația factuală reținută și expusă în hotărârea revizuită, în contextul în care raționamentul judiciar care a generat situația de fapt reținută s-a fundamentat în mod determinant pe un ansamblu probatoriu, în cadrul căruia teza probatorie esențială a fost reprezentată chiar de apartenența terenurilor cuprinse în cadrul schiței topografice înregistrată la Primăria M. K. sub nr. 2751/26.07.1999, element factual esențial care fost confirmat în mod irevocabil prin Decizia civilă nr.1015/2009, pronunțată de Tribunalul C. prin care a fost menținută integral Sentința nr._/02.08.2008, obiect al revizuirii, prin care a fost stabilit amplasamentul terenului la care era îndreptățită intimata R. Z., respectiv 10 ha de pe urma defunctului P. A. în sola A 510, conform schiței; 9 ha, de pe urma defunctului B. I., in sola A 498, conform schiței, schiță din care rezultă că amplasamentul avut în vedere era pentru sola A 498/2 de 9 ha, învecinată cu: proprietăți particulare Palazu M. și A 498/3, cu DN 378; E - CC 500 și CC 501, iar sola A 510 (de 17 ha) era lotizată în A 510/2 cu suprafața de 7 ha și A 510/1, cu suprafața de 10 ha, având vecini în N-NE Lacul Siutghiol și S-DN 378, iar la E și V cu drumuri de exploatare.

De altfel, nulitatea celor cinci titluri de proprietate constatată prin Sentința civilă nr._/02.12.2008 pronunțată în Dosarul nr._ de Judecătoria C., hotărâre care face obiectul revizuirii, a fost generată în mod determinant de atitudinea revizuentei C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C. care, deși prin Adresa nr._/21.02.2000 emisă către Primăria Comunei M. K. – C. L. de Fond Funciar comunică faptul că suprafața de teren aferentă solei A 510 pe care a predat-o S.C CERES S.A. M. K. Comisiei Locale C., conform procesului-verbal de predare-primire nr.3083/19.01.2000, nu poate fi operantă datorită faptului că această solă A 510 a fost predată Comisiei Locale M. K. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, în luna septembrie 1999 cu procesul-verbal nr. 3729/29.09.1999”, considerând astfel „că procesul-verbal nr. 3083/19.01.2000 este nul, iar obligația de punere în posesie a locatorilor pentru sola A 510, revine Comisiei Locale M. K.”, în baza aceluiași proces-verbal nr. 3083/19.01.2000 procedează la emiterea titlurilor de proprietate pe amplasamentul menționat, ansamblu de circumstanțe care îi sunt imputabile exclusiv revizuentei.

În acest sens schița realizată de reprezentanții O.C.A.O.T.A. și înregistrată de intimată la Primăria M. K. cu nr. 2751/26.07.1999 nu are valență probatorie determinantă prin ea însăși, în ipoteza asumării veridicității conținutului acesteia, aceasta fiind în corelație și interdependență cu ansamblul materialului probator reprezentat inclusiv, cu titlu exemplificativ, de procesul-verbal de punere în posesie din data de 17.02.2000, raportul de expertiză extrajudiciară al expertului D. F., precum și procesul-verbal nr. 3083/19.01.2000 încheiat între Primarul municipiului C. și reprezentantul S.C. Ceres M. K., material probator care a fundamentat raționamentul judiciar care a determinat pronunțarea Sentinței civile nr._/02.12.2008 în Dosarul nr._ de Judecătoria C., sentință rămasă definitivă și irevocabilă, prin Decizia civilă nr.1015/2009, pronunțată de Tribunal C., prin care a fost menținută integral hotărârea revizuită.

Față de argumentele dezvoltate de revizuenți referitor la motivul de revizuire reglementat de art. 322 pct. 5 din C. instanța constată că procedurile interne ale Primăriei M. K., metodologia aferentă de înregistrare a schițelor topografice, contradicțiile evidente existente între cele două comisii cu privire la amplasarea respectivelor sole, nu sunt opozabile intimatei R. Z., care prin înregistrarea schiței realizate de reprezentanții O.C.A.O.T.A. la Primăria M. K. sub nr. 2751/26.07.1999 nu poate determina existența unui element factual care să aibă aptitudinea prin el însuși de a invalida raționamentul judiciar care a generat situația factuală reținută și expusă în hotărârea revizuită, sens în care înscrisul invocat și reprezentat de declarația intimatei R. Z. nu este susceptibil prin el însuși de a determina o altă soluție în cauza în care a fost pronunțată sentința a cărei revizuire se solicită, respectiv prin incidența directă asupra situației factuale reținute.

Astfel, instanța statuează că elementul factual de care se prevalează revizuenții, respectiv faptul comisiv al înregistrării schiței realizate de reprezentanții O.C.A.O.T.A. de către intimata R. Z. la Primăria M. K. sub nr. 2751/26.07.1999, element factual relevat de înscrisul reprezentat de declarația intimatei R. Z., nu are caracterul determinant de a modifica prin el însuși soluția pronunțată în cadrul hotărârii revizuite, în condițiile în care înscrisul are chiar valențe confirmative pentru situația factuală reținută de instanță în hotărârea revizuită și nu caracter de invalidare a acesteia.

Față de acestea, în considerarea motivului de revizuite dedus judecății, astfel cum a fost acesta dezvoltat de revizuenți, nu există nicio presupunere temeinică și rezonabilă în sensul în care instanța care a pronunțat hotărârea revizuită, dacă ar fi cunoscut că înregistrarea schiței topografice menționate la C. L. M. K. este rezultatul activității intimatei R. Z., aceasta ar fi pronunțat o soluție diferită, în sensul în care situația factuală reținută de instanța ar fi fost modificată prin incidența determinantă a elementelor factuale relevate de înscrisul menționat.

În raport de elementele factuale concrete și efective pe care le relevă conținutul înscrisului reprezentat de declarația intimatului T. D., fost primar al comunei M. K., instanța constată că acestea nu au incidență determinantă și esențială asupra situației de fapt reținute de instanță și stabilită cu autoritate de lucru judecat prin Sentința civilă nr._/02.12.2008 pronunțată în Dosarul nr._ de Judecătoria C., sentință rămasă definitivă și irevocabilă, care face obiectul cererilor de revizuire conexate.

Astfel, elementele factuale relevate de declarația intimatului T. D., fost primar al comunei M. K., au caracter preponderent generic și speculativ, nefiind susceptibile de a infirma în mod determinant situația factuală reținută și expusă în considerentele hotărârii revizuite și implicit raționamentul judiciar fundamentat pe un probatoriu complex. În aceste condiții, simplele alegații și supoziții existente în cadrul înscrisului reprezentat de declarația intimatului T. D., fost primar al comunei M. K., nu se pot constitui în veritabile elemente factuale esențiale și determinante, prin ele însele, de natură a invalida situația factuală stabilită în cadrul hotărârii revizuite și, corelativ, să determine pronunțarea unei alte soluții în cauză.

În aceste condiții, elementele factuale relevate de declarația intimatului T. D., respectiv apartenența diferită a terenurilor care intrau în administrarea Comisiei locale M. K. față de cele aflate în administrarea Comisiei locale C., nu reprezintă elemente factuale determinante și esențiale în raport de situația factuală stabilită în hotărârea revizuită, ci au valență preponderent confirmativă, în condițiile care elemente factuale relevate de aceasta au fost integral evaluate în hotărârea revizuită, prin prisma probatoriului administrat, sens în care s-a statuat în mod expres asupra acestora prin hotărârea supusă revizuirii.

În raport de ansamblul considerentelor expuse cu referire la motivul de revizuire reglementat de art. 322 pct. 5 C. 1865, fundamentat pe cele două înscrisuri reprezentate de declarațiile intimaților R. Z. și D. T., instanța reține că revizuirea este o cale de atac extraordinară, care repune în discuție o hotărâre ale cărei efecte au intrat în autoritatea lucrului judecat, astfel că rediscutarea unei situații tranșate definitiv de către instanță trebuie să se fundamenteze pe un probatoriu adecvat, care să beneficieze de aptitudinea ca prin el însuși să determine modificarea situației factuale reținute de instanța care a pronunțat hotărârea supusă revizuirii.

Față de precedentele considerente teoretice se reține că revizuirea nu se poate întemeia pe reconsiderarea probelor, dându-li-se acestora o interpretare contrarie celei din hotărârea supusă revizuirii, respectiv revizuirea pe acest temei nu poate avea drept scop completarea materialul probator de către revizuent care apoi, pe temeiul situației de fapt ce ar rezulta din acesta, să conducă la reluarea judecății după retractare.

Aplicând precedentele considerente la speța dedusă judecății, instanța constată că în mod concret și efectiv prin modalitatea de dezvoltare a motivului de revizuire fundamentat pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. revizuenții tind la o reevaluare și reinterpretare a probatoriului în cadrul căii extraordinare de atac a revizuirii, în condițiile în care elementele factuale pe care le relevă înscrisurile exhibate în cadrul revizuirii au făcut obiectul judecății în cadrul căii ordinare de a atac a recursului, care a tranșat în mod definitiv și irevocabil aceste chestiuni litigioase, sens în care prin Decizia Civilă nr. 1015/30.10.2009 pronunțată de Tribunalul C. s-au respins ca nefondate recursurile promovate împotriva Sentinței civile nr._/02.12.2008 pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul nr._, inclusiv recursul promovat de revizuenta C. L. de Fond Funciar C..

II. Asupra cererii de revizuire fundamentată pe motivul de revizuire reglementat de dispozițiile art. 322 pct. 4 teza a II-a, formulată de revizuenta C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar C., instanța o va respinge ca neîntemeiată pentru considerentele care succed.

În drept, conform dispozițiilor relevante și incidentele ale art. 322 pct. 4 “dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății ori dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență în acea cauză’’.

Față de acestea, instanța constată că în prezenta cauză este incident motivul de revizuire stipulat de dispozițiile art. 322 pct. 4 teza a II-a care constă în hotărârea care a fost dată în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății.

Din interpretarea textului legal menționat, rezultă că, pentru a fi admisa revizuirea, înscrisul trebuie sa fi fost determinant pentru hotărârea pronunțată, în sensul că în lipsa acestuia, soluția ar fi fost diferită. În acest sens dovada falsului se face printr-o hotărâre judecătorească, nefiind suficientă doar afirmația în acest sens a revizuentului. În sensul pct.4 al art. 322 Cod pr. civila, înscrisul este fals, nu numai atunci când falsul este stabilit prin hotărâre de condamnare pentru comiterea unei infracțiuni, ci și atunci când prin operațiunea de alterare a realității nu s-a comis o infracțiune. În acest context sunt vizate situațiile în care acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare sau nu mai poate fi exercitata, pentru unul din cazurile prevăzute de art. 10 Cod pr. Penala (actual art. 16 din Noul cod de procedură penală). Astfel, dacă falsul nu mai poate fi stabilit în cadrul procesului penal, instanța sesizată cu cererea de revizuire va stabili dacă înscrisul are sau nu conținut real, precum și motivele pentru care nu s-a aflat de alterarea adevărului prin înscris până la introducerea cererii de revizuire.

În continuare instanța reține că sintagma "înscris declarat fals în cursul judecății" are în vedere ipoteza în care falsul este stabilit de o alta instanță decât cea de revizuire, respectiv sintagma "înscris declarat fals in urma judecății" vizează situația în care falsul este constatat de instanța de revizuire.

Sub acest aspect, prin Decizia Curții Constituționale nr. 66/2008 s-a stabilit că art. I pct.55 din Legea nr.219/2005 privind aprobarea O.U.G. nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea codului de procedură civilă, prin care s-au eliminat din cuprinsul art.322 pct.4 C. proc.civ. dispozițiile „în cazul în care, în ambele situații constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat și cel învinuit de săvârșirea infracțiunii”, sunt neconstituționale. În acest sens s-a stabilit că eliminarea acestui text prin dispozițiile legale care formează obiectul excepției de neconstituționalitate, face imposibilă revenirea la soluția anterioară, preconizată în doctrină și validată de instanțele judecătorești, întrucât nu se poate accepta ca o normă de procedură judiciară abolită expres de legiuitor să producă în continuare efecte prin voința judecătorului chemat să aplice legea. În acest context textul care a fost declarat neconstituțional nu a fost reexaminat de puterea legislativa, în acest sens Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, în considerentele Deciziei nr.8/2010 pronunțată într-un recurs in interesul legii precizează că „neexercitarea de către Parlament a prerogativei de a reexamina textul de lege, considerat neconstituțional, nu poate conduce univoc la soluția de suplinire a acestei puteri esențiale în cadrul statului de drept și la emiterea în numele ei, de către o altă autoritate, a unei dispoziții de abrogare, un asemenea procedeu fiind inadmisibil și în raport cu prevederea înscrisă în art.64 alin.3 din Legea nr. 24/2000 – republicată ,prin care s-a stabilit ,cu valoare de neînlăturat pentru tehnica legislativă că „nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial”.

Față de precedentele considerente instanța constată că în prezentat cauză dispozițiile incidentele sunt cele în vigoare în prezent, respectiv art.322 pct.4 C. proc. civ cu următorul conținut normativ „un judecător, martor sau expert care a luat parte la judecată să fi fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății ori dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență în acea cauză”.

Astfel față de considerentele expuse, atâta vreme cât puterea legislativă nu a reexaminat textul de lege în sensul dispozițiilor Deciziei Curții Constituționale nr. 66/2008, nu rezultă că instanța trebuie să se pronunțe pe cale incidentală cu privire la săvârșirea infracțiunii, în codul de procedură civilă neexistând o asemenea reglementare legală.

Într-adevăr deși cercetarea pe care incidentală a falsului în cadrul procedurii revizuirii fundamentate pe motivul reglementat de art. 322 pct. 4 teza a II-a nu este reglementat expres de dispozițiile legale ale Codului de procedură civilă, sens în care procedura incidentală menționată nu are un conținut perfect accesibil și previzibil, instanța va formula considerente asupra cercetării falsului afirmat pe cale incidentală.

În fapt, în prezenta cauză instanța constată că s-a formulat plângere penală la P. de pe lângă Judecătoria C. pentru a se efectua cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual față de intimatul T. D., care în calitate de primar al comunei M. K. a emis Adresa nr. 2752/26.07.1999 și Adresa nr. 3641/15.05.2000, sens în care plângerea formulată a făcut obiectul Dosarului penal nr._/P/2011, în care prin Rezoluția nr._ din 08.04.2013 (fila 9 Dosar nr._/212/2013) procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul T. D. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual, abuz în serviciu și uz de fals, prev. de art. 246, art. 289 și art. 291 C. pen, întrucât în cauză a intervenit prescripția răspunderii penale în conformitate cu art. 10 alin. 1 lit. g din C. proc. pen cu referire la art. 122 lit. d C. pen.

În continuare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals a fost formulată plângere penală împotriva expertului D. F. care a efectuat expertiza extrajudiciară la solicitarea intimatei R. Z. în cadrul Dosarului civil nr._ al Judecătoriei C., în care s-a pronunțat Sentința civilă nr._/02.12.2008, obiect al revizuirii, sens în care plângerea astfel formulată a făcut obiectul Dosarului penal nr. 20.697/P/2010 în care prin Rezoluția 20.697 din data de 08.04.2013 (fila 12 din Dosarul nr._/212/2013) procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de expertul judiciar D. F. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 alin. 1 C. pen, având în vedere că în cauză a operat prescripția răspunderii penale conformitate cu art. 10 alin. 1 lit. g din C. proc. pen cu referire la art. 122 lit. d C. pen.

Față de precedentele, instanța constată că prin cererea de revizuire fundamentată pe motivul de revizuire reglementat de dispozițiile art. 322 pct. 4 teza a II-a C. proc. civ revizuenta C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C. (f. 2-5, Dosar civil nr._/212/_) dezvoltă argumente referitoare la caracterul nereal (fals) al conținutului înscrisurilor reprezentate de Schița topografică nr. 2751/25.07.1999, Adresa nr. 2752/26.07.1999 și Adresa nr. 3641/15.05.2000, emise de primarul comunei M. K., respectiv față de raportul de expertiză extrajudiciară efectuat de expertul D. F., înscrisuri care au fundamentat raționamentul judiciar care a determinat pronunțarea Sentinței civile nr._/02.12.2008, obiect al revizuirii, conform revizuentei.

Într-adevăr, deși revizuenta afirmă caracterul nereal (fals) al conținutului înscrisurilor reprezentate de Schița topografică nr. 2751/25.07.1999, Adresa nr. 2752/26.07.1999 și Adresa nr. 3641/15.05.2000, emise de primarul comunei M. K., respectiv față de raportul de expertiză extrajudiciară efectuat de expertul D. F., în mod concret și efectiv revizuenta tinde la reevaluarea aportului probator al acestor înscrisuri în cadrul ansamblului probatoriu care a fundamentat raționamentul judiciar existent în cadrul Sentinței civile nr._/02.12.2008, sens în care revizuenta indicând elementele (înscrisuri) care atestă caracterului nereal al conținutului înscrisurilor vizează în mod exclusiv valența probatorie a acestora și nu incidența conținutului nereal al acestor înscrisuri în raport de situația factuală stabilită prin hotărârea revizuită.

În acest context, constatând că modalitatea în care afirmă revizuenta caracterul nereal (fals) al înscrisurilor deunțate, respectiv neconformitatea elementelor factuale relevată de conținutul înscrisurilor menționate, tinde exclusiv la reevaluarea/reconsiderarea aportului probator al acestor înscrisuri în cadru ansamblului probatoriu, respectiv la acordarea de eficiență probatorie în cadrul raționamentului judiciar, instanță reține că acest tip de analiză a făcut obiectul judecății în cadrul căii ordinare de atac a recursului, promovat inclusiv de către revizuentă împotriva Sentinței civile nr._/02.12.2008, obiect al revizuirii, pronunțându-se Decizia Civilă nr. 1015/30.10.2009 de către Tribunalul C. prin s-au respins ca nefondate recursurile promovate, hotărârea revizuită fiind menținută în integralitate.

În continuare, inclusiv în procedura cercetării caracterului nereal/falsului al conținutului unor înscrisuri în mod incidental în cadrul revizuirii, instanța reține cu valoare de principiu că înscrisurile în legătură cu care se afirmă caracterul nereal (fals) al conținutului acestora trebuie să fie determinante, esențiale, sens în care acestea trebuie să aibă aptitudinea concretă –în ipoteza constatării caracterul nereal al conținutului acestora- de a determina modificarea soluției pronunțate în cadrul hotărârii revizuite, prin incidența directă asupra situației factuale reținute de instanță în baza înscrisurilor cu conținut nereal.

Astfel, instanța constată că în cadrul cauzei care a făcut obiectul Dosarului civil nr._ al Judecătoriei C., în care s-a pronunțat Sentința civilă nr._/02.12.2008, obiect al revizuirii, conținutul înscrisurilor –elementele factuale relevate de acestea- reprezentate de Schița topografică nr. 2751/25.07.1999, Adresa nr. 2752/26.07.1999 și Adresa nr. 3641/15.05.2000, emise de primarul comunei M. K., respectiv față de raportul de expertiză extrajudiciară efectuat de expertul D. F. nu au incidență directă și nu sunt determinante (hotărâtoare) asupra situației factuale reținute și expuse în cadrul Sentinței civile nr._/02.12.2008, obiect al revizuirii, și, prin aceasta, implicit asupra soluției pronunțate în hotărârea menționată. Astfel lipsa directei incidențe și a caracterului determinant al conținutului înscrisurilor menționate asupra soluției pronunțate în cadrul Sentinței civile nr._/02.12.2008, obiect al revizuirii, rezultă în mod explicit din considerentele hotărârii revizuite, respectiv, cu precădere, din dispozitivul Sentinței civile nr._/02.12.2008 pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul civil nr._ prin care a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes, a fost admisă în parte acțiunea formulata de reclamanta R. Z., în contradictoriu cu pârâții C. Locala de Aplicare a Legii nr.18/1991 C., C. Judeteana de Aplicare a Legii nr.18/1991 C., T. V., J. M.- D., Tapeș A., C. T., B. L., O. F., B. E., P. L., S. E., S. G., S. E. și S. I., și T. F. V., s-a constatat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr._/1575/16.05.2002, codul_, emis pe numele S. R. cu autor S. F., pentru suprafața de 3 ha teren situat în C., ., cu vecini N – S. V. G., E – H 519, S – Tapes S. T. și V – DN 2A, s-a constatat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr._/1576/16.05.2002, codul_, emis pe numele B. I., pentru suprafața de 3 ha teren situat în C., ., cu vecini N – Tapes T., E – H 519, S – T. V. și V – DN 2A, s-a constatat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr._/1577/16.05.2002, codul_, emis pe numele T. I. V., pentru suprafața de 3 ha teren situat în C., ., cu vecini N – B. I., E – H 519, S – De 512 și V – DN 2A, s-a constatat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr._/1578/16.05.2002, codul_, emis pe numele S. T., cu autor Tapes S. T., pentru suprafața de 4,5 ha teren situat în C., ., cu vecini N – S. F., E – H 519, S – B. I. și V – DN 2A, s-a constatat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr._/1579/16.05.2002, codul_, emis pe numele J. A., cu autor S. V. G., pentru suprafața de 5 ha teren situat în C., - ., în suprafață de 0,5 ha, cu vecini N – Chemal Amet Seitgean, E De, S – HCN 485 și V – HCN;- ., în suprafață de 3,12 ha, cu vecini N – Dc 504, E – De, S – S. F. și V – DN 2A și ./3, în suprafață de 1,38 ha, cu vecini N – Malamuceanu I.; E – De 497; S – Dc 504 și De 497, V – DN 2A, a fost respins capătul de cerere privind cererea reclamantei de a fi obligați pârâții să îi lase în deplină proprietate și posesie terenul pentru care s-a constat nulitatea absolută a titlurilor de proprietate de mai sus, ca neîntemeiat, respectiv s-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată, deci instanța a statuat în mod determinant asupra constatării nulității titlurilor de proprietate emise în favoarea unor terțe persoane.

Cu referire la conținutul nereal (fals) al înscrisului reprezentat de raportul de expertiză extrajudiciară efectuat de expert D. F. (f. 66-71, Dosar nr._ ) instanța reține că, în raport de argumentele dezvoltat de revizuentă, acesta ca mijloc de probă cu caracter tehnico-științific are autonomie proprie față de înscrisul constatator (raportul de expertiză), context în care din ansamblul poziției revizuentei care afirmă caracterul nereal (fals) al conținutului raportului de expertiză, rezultă că aceasta vizează exclusiv valența probatorie a acestuia în cadrului ansamblului probator și implicit în cadrul raționamentului judiciar de evaluare a probatoriului administrat, sens în care se tinde la reevaluarea probatoriului prin afirmarea caracterului nereal (fals) al înscrisului menționat. În aceste condiții, atestarea nereală a unor elemente factuale, respectiv caracterul fals al acestor elemente inserate în raportul de expertiză menționat, afirmate de revizuentă, nu se referă în mod concret și efectiv la caracterul nereal/fals al conținutului înscrisului reprezentat de raportul de expertiză extrajudiciară efectuat de expert D. F., ci la mijlocul de probă reprezentat de raportul de expertiză menționat, situație care implică o reevaluarea a probatoriului în calea de atac extraordinară a revizuirii fundamentată pe motivul reglementat de art. 322 pct. 4 teza a II-a, ceea ce este inadmisibil.

Față de acestea, instanța nu poate acorda eficiență în prezenta cauză dispozițiilor art. 255 C., în modalitatea existenței unei mărturisiri depline, cu referirea la neprezentarea intimatului legal citat D. F., în cadrul administrării probei cu interogatoriul acestuia, în condițiile în care în prezenta cauză un astfel de raționament judiciar ar fi total nerezonabil în raport de ansamblul probatoriului cauzei, implicit cu referire la poziția procesuală a intimatului D. F., introdus în cauză în acord cu considerentele exprese ale Deciziei Curții Constituționale nr.66/2008.

În ceea ce privește conținutul nereal (fals) al conținutului înscrisurilor reprezentate de Adresa nr. 2752/26.07.1999 și Adresa nr. 3641/15.05.2000, emise de primarul comunei M. K., respectiv Schița topografică nr. 2751/25.07.1999, revizuenta fundamentează caracterul nereal al elementelor factuale conținute de acestea în raport de conținutul altor înscrisuri, printre care cererea de reconstituire formulată de intimata R. Z. la Primăria M. K., Adresa nr. 1367/20.07.1999, procesul-verbal nr. 3729 din data de 29.09.1999, procesul-verbal nr. 3083 din data de 19.01.2000, procesele-verbale de punere în posesie încheiate între C. L. M. K. și reclamanta R. Z., procesul-verbal nr._ din data de 23.03.2000, adresa nr._/23.03.2000, tabelul nominal înregistrat sub nr. 3179/10.05.2001, Decizia nr. 413/03.03.2003, irevocabilă, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în Dosarul nr. 314/2003, procesele-verbale de punere în posesie încheiate în anul 2003 ca urmare a Decizia nr. 413/03.03.2003, procese-verbale de punere în posesie 2005, adresa nr. 328 din data de 21.03.2000, adresa nr. R79644/19.06.2008, adresa nr. 7441/6.06.2008, respectiv plan parcelar aferent solei A510 din .>

Față de înscrisurile invocate de revizuentă și care, potrivit poziției acesteia, au aptitudinea de a atesta caracterul nereal (fals) al conținutului înscrisurilor reprezentate de Adresa nr. 2752/26.07.1999 și Adresa nr. 3641/15.05.2000, emise de primarul comunei M. K., respectiv Schița topografică nr. 2751/25.07.1999, instanța reține că ansamblul probatoriului format din înscrisurile invocate a constituit obiectul cauzei în care s-a pronunțat chiar hotărârea supusă revizuirii, Sentința civile nr._/02.12.2008 pronunțată în Dosarul nr._ de Judecătoria C., sens în care situația factuală reținută de instanță în hotărârea revizuită a fost generată de un raționament judiciar care a evaluat și coroborat ansamblul acestor înscrisuri, existente la momentul pronunțării hotărârii revizuite. De asemenea raționamentul judiciar fundamentat pe evaluarea ansamblului înscrisurilor invocate de revizuentă a făcut obiectul judecății în cadrul căii ordinare a recursului, sens în s-a pronunțat Decizia Civilă nr. 1015/30.10.2009 de către Tribunalul C. prin s-au respins ca nefondate recursurile promovate, hotărârea revizuită fiind menținută în integralitate.

Astfel din considerentele expuse rezultă că revizuenta nu deduce judecății în prezenta cerere de revizuire, fundamentată de dispozițiile art. 322 pct. 4 teza a II-a C. caracterul nereal (fals) al conținutului înscrisurilor reprezentate de Adresa nr. 2752/26.07.1999 și Adresa nr. 3641/15.05.2000, emise de primarul comunei M. K., respectiv Schița topografică nr. 2751/25.07.1999, ci critică și se prevalează de modalitatea de coroborare și evaluare a acestora în cadrul raționamentului judiciar care a generat situația factuală stabilită în hotărârea revizuită, criticile invocate netinzând să probeze și să demonstreze caracterul nereal al conținutului înscrisurilor privite ca instrumentum, ci a modalității de evaluare a ansamblului probatoriului, inclusiv aportul probator al înscrisurilor criticate, în cadrul raționamentului judiciar care a stat la baza pronunțării Sentinței civile nr._/02.12.2008.

În continuare sub aspect probatoriu instanța nu poate acorda eficiență în prezenta cauză dispozițiilor art. 255 C., în modalitatea existenței unei mărturisiri depline, cu referirea la neprezentarea intimatului legal citat D. T., în cadrul administrării probei cu interogatoriul acestuia, în condițiile în care în prezenta cauză un astfel de raționament judiciar ar fi total nerezonabil în raport de ansamblul probatoriului cauzei, implicit cu referire la poziția procesuală a intimatului D. T., introdus în cauză în calitate de intimat în acord cu considerentele exprese ale Deciziei Curții Constituționale nr.66/2008. De altfel nici din poziția procesuală exprimată prin intermediul înscrisului depus la dosarul cauzei la data 20.05.2015 (f. 282) nu sunt relevate elemente factuale care să confirme în mod determinant caracterul nereal (fals) al conținutului înscrisurilor reprezentate de Adresa nr. 2752/26.07.1999 și Adresa nr. 3641/15.05.2000, emise de primarul comunei M. K., respectiva Schița topografică nr. 2751/25.07.1999.

Față de ansamblul considerentelor expuse instanța constată că, analizând pe cale incidentală falsul afirmat în cadrul procedurii de revizuire fundamentată pe motivul reglementat de art. 322 pct. 4 teza a II-a Cod proc. civ, nu există elemente care să justifice în mod temeinic și rezonabil constatarea caracterului fals/nereal al conținutului înscrisurilor reprezentate de Adresa nr. 2752/26.07.1999 și Adresa nr. 3641/15.05.2000, emise de primarul comunei M. K., respectiv Schița topografică nr. 2751/25.07.1999 și raportul de expertiză extrajudiciară efectuat de expert D. F., cu referire la ansamblul argumentelor dezvoltate de revizuentă în susținerea motivului de revizuire invocat.

În consecință instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de revizuenta C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar C. și fundamentată pe motivul de revizuire reglementat de dispozițiile art. 322 pct. 4 teza a II-a din Cod proc. civ., astfel cum a fost admisă în principiu prin Încheierea din data de 24.11.2014 pronunțată în Dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. (f. 76-81).

Față de ansamblul considerentelor evocate anterior, instanța va respinge ca neîntemeiate cererile de revizuire, astfel cum au fost conexate, formulate revizuenții C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C. pe dispozițiile art. 322 pct. 5 și art. 322 pct. 4 teza a II-a Cod procedură civilă., B. M. și B. A., fundamentată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 din Cod procedură civilă în contradictoriu cu intimații R. Z., C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII NR.18/1991 C., TAPEȘ A., C. T., B. L., O. F., B. E., J. M.-D., P. L., S. E., S. G., S. E., S. I.,T. F.-V., T. P. și C. S..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiate cererile de revizuire, astfel cum au fost conexate, formulate de revizuenții C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C., cu sediul în C., Bvd. Tomis nr.51, județ C., B. M., cu domiciliul în C., ..7, județ C. și B. A., cu domiciliul în C., ..7, județ C. în contradictoriu cu intimații R. Z., cu domiciliul în București, Calea Moșilor nr.231, ., sector 2, C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII NR.18/1991 C., cu sediul în C., Bvd. Tomis nr.51, județ C., TAPEȘ A., cu domciliul în C., Bvd. Tomis nr.215, ., etaj 3, apt.49, județ C., C. T., cu domiciliul procesual ales la C.. Av. C. A. din C., . nr.59, ., apt.25, județ C., B. L., cu domiciliul procesual ales la C.. Av. C. A. din C., . nr.59, ., apt.25, județ C., O. F., cu domiciliul procesual ales la C.. Av. C. A. din C., . nr.59, ., apt.25, județ C., B. E., cu domiciliul în C., ., județ C., J. M.-D., cu domiciliul în C., . nr.14, județ C., P. L., cu domiciliul în București, . S., ., etaj 2, apt.15, sector 4, S. E., cu domiciliul în C., . nr.1, județ C., S. G., cu domiciliul în Basarabi, ., ., etaj 1, apt.25, județ C., S. E., cu domiciliul în C., . nr.1, județ C., S. I., cu domiciliul în C., cartier Palazu M., . nr.1, județ C., T. F.-V., cu domiciliul în sat Lumina, ., oraș O., județ C., T. P., cu domiciliul în C., ., ., apt.24, județ C., C. S., cu domiciliul în C., ., județ C..

Cu drept de a formula recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23.06.2015

PREȘEDINTE GREFIER

P. R. I. O. L.

Red.Jud.P.R.I./2ex/02.12.2015

← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7534/2015. Judecătoria...		Contestaţie la executare. Sentința nr. 7541/2015. Judecătoria... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Contestaţie la executare. Sentința nr. 7534/2015. Judecătoria CONSTANŢA Contestaţie la executare. Sentința nr. 7541/2015. Judecătoria CONSTANŢA Acţiune în constatare. Sentința nr. 8164/2015. Judecătoria CONSTANŢA Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 8178/2015. Judecătoria CONSTANŢA Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 9827/2015. Judecătoria CONSTANŢA