Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 5441/2015. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 5441/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 12-05-2015 în dosarul nr. 7782/212/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr.3047

SENTINȚA CIVILĂ NR. 5441

Ședința publică din data de 12.05.2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: V. A. I.

GREFIER: Ț. M.

Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect orodnanță de plată, acțiune formulată de creditoarea S.C. NS C. S.R.L., având C.U.I. RO10891203, cu sediul procesul ales în C., ., ., la sediul profesional al Cabinetului de avocat „F. O.-M.”, în contradictoriu cu debitoarea S.C. T. A. A.M.F.R. S.R.L., având C.U.I._, cu sediul în C., ., ., ..

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de 29.04.2015 fiind consemnate în încheierea de amânarea pronunțării de la acea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 12.05.2015 când,

INSTANȚA

Deliberând asupra prezentei cauze, în conformitate cu dispozițiile art. 395 alin. 1 Cod procedură civilă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 13.03.2015 cu nr._, creditoarea S.C. NS C. S.R.L. în contradictoriu cu debitoarea S.C. T. A. AMFR S.R.L. a solicitat instanței să dispună emiterea unei ordonanțe de plată prin care debitoarea să fie obligată la plata sumei de 407,49 lei reprezentând contravaloare facturi, a sumei de 537,09 lei reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 10.02.2015, la plata penalităților de întârziere în continuare până la plata efectivă și integrală a debitului, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

În motivarea în fapt a cererii, creditoarea a arătat că între părți a fost încheiat Contractul de închiriere nr._/14.03.2012, având ca obiect cedarea dreptului de folosință asupra echipamentului – copiator model Bizhub 222.

Pe parcursul derulării contractului, reclamanta a înțeles a-și executa întocmai obligația convențională, emițând facturile fiscale nr._/01.08.2012, nr._/03.09.2012 și nr._/08.10.2012, reprezentând contravaloarea chiriei datorate în schimbul cedării dreptului de folosință asupra echipamentului.

Debitoarea nu a procedat la executarea obligației corelative, de plată integrală a contravalorii chiriei, limitându-se la a efectua doar o plată parțială a contravalorii facturii fiscale nr._/01.08.2012, în sensul că din suma totală de 209,73 lei a achitat suma de 111,57 lei, rămânând un rest de plată în cuantum de 98,16 lei.

Creditoarea a apreciat că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1013-1024 din Codul de procedură civilă.

În drept, creditoarea a invocat dispozițiile art. 1013 și următoarele C.p.c..

În dovedirea pretențiilor formulate, creditoarea a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și a anexat cererii de chemare în judecată, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, înscrisuri (f. 12-24).

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 200 lei, taxă judiciară de timbru potrivit art. 6 alin. 2 din O.U.G. nr. 80/2013, dovada achitării aflându-se în dosar, la filele 10-11.

Debitoarea, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu s­-a prezentat la judecarea cauzei.

La termenul de judecată din 29 aprilie 2015, instanța a încuviințat pentru creditoare proba cu înscrisuri, apreciind că aceasta este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța apreciază cererea de emitere a ordonanței de plată ca fiind întemeiată și o va admite, pentru considerentele care vor fi reținute în cele ce urmează:

Potrivit contractului de închiriere nr._/14.03.2012 (f. 12-16) între S.C. NS C. S.R.L., în calitate de proprietar/locator și debitoarea S.C. T. A. AMFR S.R.L., în calitate de client/locatar, a fost încheiată o convenție al cărui obiect consta în cedarea folosinței exclusive către client al echipamentului descris în Anexa nr. 1, proprietatea S.C. NS C. S.R.L., în schimbul plății unei chirii lunare.

Părțile au stabilit prin art. 2.1. din contract că acesta a fost încheiat pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea prelungirii prin acordul părților.

Potrivit art. 3 din contract, chiria lunară este de 100 lei cu TVA, care include 1000 de printuri/copii alb/negru; copiile/printurile suplimentare se facturează cu 0,1 lei cu TVA.

Plata urma să fie făcută lunar, data scadentă fiind ziua de 10 a fiecărei luni. Plata se va face în lei la cursul BNR din ziua plății.

Potrivit art. 4 din contract, facturile lunare se trimit prin prioripost, poștă sau prin orice alt mijloc de transmitere. Neplata chiriei la termenul scadent nu poate fi justificată prin neprimirea facturii.

Obligația clientului de a plăti contravaloarea chiriei a fost convenită prin art. 7.2. din contractul încheiat, potrivit căruia clientul s-a obligat să plătească la scadență chiria stabilită prin prezentul contract din proprie inițiativă, plata având ca document justificativ prezentul contract.

Instanța reține că din înscrisurile depuse la dosar, respectiv facturile de la filele 17-19, din care una a fost acceptată la plată prin plată parțială, locatorul S.C. NS C. S.R.L. și-a îndeplinit obligațiile contractuale, asigurând debitoarei folosința echipamentului copiator model Bizhub 222.

Astfel, din calculul contabil de la fila 24, instanța constată că debitoarea S.C. T. A. AMFR S.R.L. a acceptat la plată factura nr. NSC_/01.08.2012 prin plata parțială a acesteia, rămânând un rest de plată de 98,16 lei.

În plus, în cauză este incident art. 1018 alin. 3, în sensul că având în vedere împrejurările cauzei, respectiv faptul că între părți a existat un contract însușit de părți prin semnarea acestuia de reprezentanții legali, precum și plata parțială efectuată, instanța consideră că prin nedepunerea întâmpinării, debitoarea nu a contestat pretențiile formulate de către creditoare.

Instanța constată astfel că debitoarea nu a îndeplinit obligația de plată a contravalorii chiriei, obligație care îi revenea, potrivit art. 3 și 7.2. din contractul de închiriere nr._/14.03.2012.

Din materialul probator administrat, instanța reține că în prezent debitoarea datorează creditoarei un debit în cuantum de 407,49 lei.

Raportat la dispozițiile art. 1014 și următoarele din Codul de procedură civilă, instanța constată că cererea reclamantei de a se emite o ordonanță de plată este întemeiată, având în vedere următoarele considerente:

În primul rând, art. 1014 alin. 1 prevede că “Prevederile prezentului titlu se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege”.

Prima condiție și anume aceea ca obligația să fie una de plată a unei sume de bani este îndeplinită în speță, reclamanta solicitând instanței să emită o ordonanță de plată prin care să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 407,49 lei reprezentând contravaloare facturi. De asemenea, această obligație incumbă debitoarei dintr-un contract civil, în sensul dispozițiilor Codului de procedură civilă, respectiv contractul de închiriere nr._/14.03.2012, contract constatat prin înscrisul aflat în dosar la filele 12-16, însușit de ambele părți, prin semnarea lor de către reprezentanții legali.

Analizând caracterul cert, lichid și exigibil al creanței reclamantei, instanța constată îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1014 alin. 1 raportat la art. 663 din Codul de procedură civilă. În ceea ce privește caracterul cert al creanței, instanța reține că existența neîndoielnică a creanței reclamantei rezultă atât din contractul de închiriere nr._/14.03.2012, cât și din facturile emise în temeiul acestuia, chiria fiind stabilită prin art. 3 din contract.

În ceea ce privește caracterul lichid al creanței, instanța observă că suma datorată este determinată de către creditoare prin facturile emise, în care este specificat în mod concret cuantumul datorat pentru fiecare prestație în parte.

Referitor la condiția exigibilității, părțile au stabilit prin art. 3 că debitoarea avea obligația de a achita chiria lunar, data scadentă fiind ziua de 10 a fiecărei luni, astfel încât obligația debitoarei de a achita facturile emise este ajunsă la scadență.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a mai solicitat și obligarea pârâtei la plata penalităților în cuantum de 537,09 lei calculate până la data de 10.02.2015, dar și în continuare până la plata efectivă și integrală a debitului.

Instanța constată din prevederile contractuale că părțile au stabilit o clauză penală pentru executarea cu întârziere a obligațiilor. Astfel, potrivit art. 5.1. din contractul de închiriere nr._/14.03.2012, neplata chiriei la termenul scadent obligă clientul la achitarea de penalități de 0,15% pe zi de întârziere, calculate la valoarea debitului, cuantumul penalităților putând depăși valoarea debitului.

De asemenea, din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 1018 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care dispun că „Dacă părțile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica rata dobânzii de referință stabilită de Banca Națională a României. Rata de referință în vigoare în prima zi calendaristică a semestrului se aplică pe întregul semestru”, rezultă că în situația în care părțile au stabilit dobânzile pentru plata cu întârziere, atunci voința acestora se va aplica în calcularea cuantumului penalităților.

În speță este aplicabil și art. 1535 din Codul Civil, care prevede că „În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic”.

În cauză, potrivit facturilor aflate la filele 17-19, debitoarea nu a efectuat plata, rezultând un cuantum de 537,09 lei penalități de întârziere calculate până la data de 10.02.2015.

Aplicând dispozițiile legale și clauzele contractuale menționate, instanța reține că reclamanta este îndreptățită la penalitățile stabilite prin contract, respectiv de 537,09 lei calculate până la data de 10.02.2015, precum și în continuare, de 0,15 % pe zi de întârziere, astfel:

- pentru suma de 98,16 lei de la data de 11.02.2015 și până la plata contravalorii facturii nr. NSC_/01.08.2012

- pentru suma de 178,55 lei de la data de 11.02.2015 și până la plata contravalorii facturii nr. NSC_/03.09.2012

- pentru suma de 130,78 lei de la data de 11.02.2015 și până la plata contravalorii facturii nr. NSC_/08.10.2012

Pentru considerentele expuse mai sus, în baza art. 1022 alin. 1 din Codul de procedură civilă, reținând ca fiind întemeiate pretențiile creditoarei S.C. NS C. S.R.L., instanța va admite cererea și o va obliga pe debitoarea S.C. T. A. AMFR S.R.L. la plata sumei de 407,49 lei reprezentând contravaloare facturi, a sumei de 537,09 lei reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 10.02.2015, precum și în continuare, de 0,15% pe zi de întârziere calculate astfel:

- pentru suma de 98,16 lei de la data de 11.02.2015 și până la plata contravalorii facturii nr. NSC_/01.08.2012

- pentru suma de 178,55 lei de la data de 11.02.2015 și până la plata contravalorii facturii nr. NSC_/03.09.2012

- pentru suma de 130,78 lei de la data de 11.02.2015 și până la plata contravalorii facturii nr. NSC_/08.10.2012

În temeiul art. 1022 alin. 1 și 3 C.p.c., instanța stabilește termen de plată la 20 de zile de la comunicarea ordonanței.

În ceea ce privește capătul de cerere referitor la cheltuielile de judecată, în temeiul art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, debitoarea urmează a fi obligată la suportarea cheltuielilor de judecată, având în vedere că este partea care pierde procesul. Din înscrisurile depuse la dosar rezultă un cuantum al cheltuielilor de judecată de 200 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru (f. 10-11).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Admite cererea formulată de creditoarea S.C. NS C. S.R.L., având C.U.I. RO10891203, cu sediul procesul ales în C., ., ., la sediul profesional al Cabinetului de avocat „F. O.-M.”, în contradictoriu cu debitoarea S.C. T. A. AMFR S.R.L., având C.U.I._, cu sediul în C., ., ..

În temeiul art. 1022 alin. 1 C.p.c., ordonă debitoarei să plătească creditoarei sumele de:

- 407,49 lei reprezentând contravaloare facturi

- 537,09 lei reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 10.02.2015.

Obligă pe debitoare la plata către creditoare a penalităților în cuantum de 0,15 % pe zi de întârziere calculate astfel:

- pentru suma de 98,16 lei de la data de 11.02.2015 și până la plata contravalorii facturii nr. NSC_/01.08.2012

- pentru suma de 178,55 lei de la data de 11.02.2015 și până la plata contravalorii facturii nr. NSC_/03.09.2012

- pentru suma de 130,78 lei de la data de 11.02.2015 și până la plata contravalorii facturii nr. NSC_/08.10.2012.

În temeiul art. 1022 alin. 1 și 3 C.p.c., stabilește termen de plată la 20 zile de la data comunicării ordonanței.

Obligă pe debitoare la plata către creditoare a sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru).

Cu drept de cerere în anulare pentru debitoare în termen de 10 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..

Executorie.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 mai 2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

V. A. I. Ț. M.

Red.jud.V.A.I/12.05.2015

Tehnoredact.Ț.M..

4 ex./15.05.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 5441/2015. Judecătoria CONSTANŢA