Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 1955/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1955/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 35438/212/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1955/2015
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.02.2015
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE:D. E. A.
GREFIER:S. L. C.
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect ordonanță de plată formulată de creditor . sediul in mun. C., incinta Port, dana 53, jud. C. in contradictoriu cu debitor I. SA, cu sediul in București, .-3, sector 2.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in sedința publică din data de 16.02.2015 și au fost consemnate in incheierea de amânare a pronunțare ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, a dispus amânarea pronunțării la 23.02.2015 când in aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ creditoarea . chemat în judecată pe debitoarea . instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 53.772, 36 lei, compusa din următoarele:
-45070lei- reprezentând contravaloarea depozitării
îngrășământului chimic lichid de tip UAN în perioada 1 decembrie 2013 - 13 martie 2014
(debit principal);
-8.702,36 lei reprezentând penalități de întârziere curse de la scadență până la data prezentei, precum și plata penalităților de întârziere ce vor curge, în continuare, de la data prezentei pâna la achitarea integrala a debitului principal;
-cheltuieli de judecata în suma de 200 lei, constând în taxa judiciara de timbru.
În susținerea cererii arată că în perioada 1 iulie 2011 - 31 decembrie 2013 între creditoare și debitoarea I. S.A. s-au desfășurat relații comerciale conform Contractului de prestări de servicii nr. 676 din 14 iunie 2011, potrivit căruia i-a depozitat debitoarei îngrășământ chimic lichid de tip UAN în rezervoarele noastre R64, R65 și R66 și, totodată, i-a rezervat debitoarei întreaga capacitate a acestor rezervoare, în schimbul tarifului lunar de 16.500 dolari S.U.A. + TVA, plătibil în echivalent lei la cursul B.N.R. valabil în data emiterii facturii.
Pe parcursul anului 2013 debitoarea si-a executat cu intarziere obligațiile de plata rezultate din contractul menționat, sumele pe care le avea de incasat fiind semnificative, motiv pentru care a refuzat sa prelungească valabilitatea acestui contract pentru anul 2014, desi debitoarea în mod repetat si-a exprimat intenția de prelungire a contractului.
Având în vedere ca debitoarea continua sa detina în rezervoarele creditoarei un stoc de cea 281 tone de marfa, prin corespondenta purtata cu aceasta, respectiv adresa nr. 10 din 7 ianuarie 2014 și adresa răspuns a debitoarei nr. 223 din 16 ianuarie 2014 prin care aceasta accepta propunerea creditoarei, a convenit ca, pana la lichidarea stocului de marfa din rezervoare, creditoarea sa factureze serviciile de depozitare executate în favoarea debitoarei potrivit tarifului de depozitare de 0,04 dolari SUA / tona / zi de depozitare + TVA, urmând ca, dupa redresarea situației financiare a debitoarei, sa incheie cu aceasta un nou contract, prin care sa ii pună din nou la dispoziție intreaga capacitate de depozitare a rezervoarelor de ingrasaminte chimice lichide. Totodată, au stabilit ca plata acestor facturi sa se faca în termen de 5 zile de la primirea lor, iar, în caz de neplata, sa se aplice penalități de intarziere de 0,15% pe zi.
Chiar și în aceste condiții, debitoarea nu a întreprins nici un demers nici pentru achitarea facturilor restante și nici în vederea lichidării stocului de marfa din rezervoare, desi în corespondenta purtata cu aceasta îi asigura de fiecare data ca îsi va achita debitele în cel mai scurt timp. Din aceste considerente, la data de 13 martie 2014 i-a adresat debitoarei o oferta de cumpărare a stocului de marfa de cea. 281 tone UAN (adresa nr. 335 din 13 martie 2014), urmând ca, din prețul de vânzare al mărfii, sa compensam parte din facturile restante. Debitoarea a acceptat oferta si, în aceeazi zi, a emis factura_ din 13.03.2014 în suma de 338.194,13 lei, pentru vânzarea cantității de 281,821 tone ingrasamant lichid de tip UAN. Astfel, au compensat parte din debitul inregistrat pana la acel moment, situația compensărilor fiind evidențiata de către debitoare în adresa nr. 200 din 13 martie 2014, aceasta ramanad cu un sold debitor cu suma de 65.070 lei.
Într-acest sens, la data de 29 aprilie 2014 i-a adresat o noua notificare de plata, înregistrata sub nr. 536 din 29 aprilie 2014, pe care i-a comunicat-o debitoarei prin fax în aceeași data, dar care a rămas fara nici un răspuns. Ca un ultim demers de soluționare amiabila a acestei situații, la data 27 mai 2014 i-am transmis debitoarei somația de plata înregistrata sub nr. 653 din 26 mai 2014, formulata în temeiul dispozițiilor art. 1014 din Codul de procedura civila, prin care i-a pus în vedere sa ne achite debitul restant în suma de 65.070 lei în termen de 15 zile de la data primirii somației de plata. Potrivit confirmării de primire, debitoarei i-a fost comunicata somația de plata, transmisa prin scrisoare recomandata cu conținut declarat, la data de 29 mai 2014, astfel incat termenul maxim de plata ar fi trebuit sa fie data de 14 iunie 2014.
La data de 6 iunie 2014 debitoarea le-a comunicat răspunsul sau la somația de plata, adresa înregistrata la societatea subscrisa sub nr. de intrare 698 din 6 iunie 2014, prin care se angajeza sa ne achite debitul pana la data de 15 iulie 2014. Ulterior, respectiv la data de 19 iunie 2014, am primit și o plata parțiala în suma de 20.000 lei, achitata în contul debitoarei
I. S.A. de către societatea Fertgas Handeles GmbH, operațiune evidențiata în extrasul de cont din data 20 iunie 2014, atașat în copie prezentei.
Cu toate acestea, debitoarea nu a mai achitat restul soldului debitor în suma totala de 45.070 lei, nerespectand nici termenul de 15 zile, care i-a fost pus în vedere prin somația de plata nr. 653 din 26 mai 2014, nici termenul de 15 iulie 2014, pe care si-1 asumase prin adresa sa nr. 698 din 6 iunie 2014. În ciuda intarzierilor de plata și a situației de blocaj financiar în care susținea ca se afla, debitoarea le-a adresat la data de 17 iulie 2014 o noua solicitare de colaborare comerciala, în sensul incheierii unui contract de manipulare-depozitare uleiuri vegetale. Bineinteles ca, date fiind datoriile debitoarei și nerespectarea termenelor de plata asumate de către aceasta, nu a dat curs solicitării privind o noua colaborare.
În afara debitul principal solicitat, solicită a se observa că este îndreptățită a primi și penalități de întârziere in suma totala de 8.702,36 lei, calculate pana la data prezentei, pentru nerespectarea obligațiilor de plata asumate de către debitoare conform termenilor contractuali conveniți. Astfel, cuantumul penalităților de întârziere aferente debitului în suma de 41.805, 87 lei constatat prin factura nr. . FRLA nr._ din 1 decembrie 2013, este determinat potrivit art. 10.4 din contractul nr. 676 din 14 iunie 2011, care prevede posibilitatea calculării penalităților de întârziere în procent de 0,06 % pentru fiecare zi de întârziere. Pentru facturile de depozitare emise dupa data de 1 ianuarie 2014, aferente debitului în suma totala de 3.264, 13 lei, procentul penalităților de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere este stabilit conform adresei nr. 10 din 7 ianuarie 2014, însușită de către debitoare conform adresei nr. 223 din 16 ianuarie 2014.
Precizează că pretențiile sale, atat în ceea ce privește debitul principal cat și penalitățile de întârziere, sunt întemeiate și îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 1013 din Codul de procedura civila, pentru emiterea ordonatei de plata.
Astfel, creanța îndeplinește condiția constatării prin înscrisuri de natură contractuală, prevăzuta de dispozițiile art.1013 alin. 1 din Codul de procedura civila, în speța obligația de plata a debitoarei fiind prevăzuta pentru o parte din debit în contractul de prestări de servicii nr. 676 din 14 iunie 2011, iar pentru restul debitului în suma de 3.264, 13 lei obligația de plata rezulta din adresa nr. 10 din 7 ianuarie 2014, ce cuprinde condițiile de continuare a colaborării formulate de către subscrisa și acceptate de către debitoare, conform celor înscrise în adresa nr. 223 din 16 ianuarie 2014, înregistrata la societatea noastră cu nr. de intrare 87 din 16 ianuarie 2014. Totodată, nota de intrare-receptie nr._ din 14 februarie 2013 atesta . în rezervoarele noastre, iar, prin semnarea listei de inventariere, debitoarea confirma existenta stocului de 281,829 tone UAN din rezervoare la data de 31 decembrie 2013.
De asemenea, factura . FRLA nr._ din 1 decembrie 2013, în suma totala de 66.789,62 lei, scadenta la 31 decembrie 2013, având sold debitor 41.805,87 lei, factura . FRLA nr._ din 31 ianuarie 2014, în suma totala de 1.432,30 lei, scadenta la 10 februarie 2014, având sold debitor 1.432,30 lei, factura . FRLA nr._ din 28 februarie 2014, în suma totala de 1.287,84 lei, scadenta la 10 martie 2014, având sold debitor 1.287,84 lei și factura . FRLA nr._ din 17 martie 2014, în suma totala de 543,99 lei, scadenta la 27 martie 2014, având sold debitor 543,99 lei, reprezintă facturi acceptate și probe ale obligațiilor de plata, atat prin faptul achitării lor parțiale de către debitoare, cat si, indirect, din conținutul adreselor nr. 902 din 10 septembrie 2013, nr. 874 din 27 noiembrie 2013, nr. 223 din 16 ianuarie 2014, nr. 200 din 13 martie 2014, nr. 366 din 6 iunie 2014, emise de către debitoare ca răspuns la notificările noastre de plata, prin care aceasta recunoaște debitele și se angajează sa le achite la anumite termene.
Așadar, creanța este certa și în sensul ca nu este contestata de debitoare, ci recunoscuta și asumata la plata, conform inscrisurilor atașate în copie prezentei, precum și prin faptul achitării parțiale a debitului.
Creanța este lichidă, deoarece debitul principal în suma totala de 45.070 lei este determinat conform anexei nr. 1 a contractului nr. 676 din 14.06.2011 prin care se stabilește tariful lunar de depozitare datorat de către debitoare pana la data de 31 decembrie 2013, și conform adresei nr. 10 din 7 ianuarie 2014, însușită de către debitoare, prin care se stabilește tariful de depozitare tona / zi de depozitare datorat. Totodată, cuantumul penalităților de întârziere ce însoțesc debitul principal sunt determinate potrivit art. 10.4 din contract, pentru debitul aferent facturii . FRLA nr._ din 1 decembrie 2013 emisa în temeiul acestui contract, iar pentru facturile emise dupa data de 1 ianuarie 2014, procentul penalităților de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere este stabilit conform condițiilor înscrise în cuprinsul adresei nr. 10 din 7 ianuarie 2014, însușite de către debitoare prin adresa răspuns nr. 223 din 16 ianuarie 2014.
Creanța este exigibilă obligația debitorului fiind ajunsa la scadență, conform prevederilor contractuale agreate de către părți, respectiv dispozițiilor art. 5.3 din contractul nr. 676 din 14 iunie 2011, din care decurge creanța în suma 41.805,87 lei constata prin factura nr._ din 1 decebrie 2013, și conform celor stabilite prin adresele nr. 10 din 7 ianuarie 2014 și nr. 223 din 16 ianuarie 2014, pentru debitul în suma totala de 3.264,13 lei, pentru care s-au emis facturile . FRLA nr._ din 31 ianuarie 2014, nr._ din 28 februarie 2014 și nr._ din 17 martie 2014.
În drept invocă dispozițiile art. 1.013 - 1.024 din Codul de procedura civila.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin e-mail la data de 12.12.2014 și prin poștă la data de 16.12.2014.
Pe cale de excepția invocat necompetența teritorială a Judecătoriei C..
Se arată că între creditoarea F. S.A., în calitate de Prestator și debitoare, în calitate de Beneficiar, s-au desfășurat relații comerciale conform contractului de prestări servicii nr. 676/14.06.2011.
Potrivit art. 8 din contractul arătat, „orice litigiu decurgând din sau în legătură cu acest contract se va soluționa de către instanțele judecătorești competente de la sediul Beneficiarului". Cum sediul social al debitoarei este în București, .-3, sector 2, cum de altfel este menționat și în preambulul contractului de prestări servicii încheiat între părți, este evident că instanța competentă în soluționarea cauzei este Judecătoria Sectorului 2 București, motiv pentru care, în baza art. 107 NCPC, raportat la art. 8 din contractul de prestări servicii nr. 676 din 14.06.2011, încheiat între F. SA si I. SA, solicită admiterea excepției și să declinarea competenței de soluționare a cauzei la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, fără cheltuieli de judecată.
Se arată că F. SA, prin somația de plată la care face referire în cerere, i-a solicitat să achite suma în cuantum de 65.070 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de depozitare UAN prestate către subscrisa în perioada decembrie 2013-martie 2014.
- Nicăieri în cuprinsul somației de plata transmisă debitoarei nu se face vreo mențiune cu privire la cuantumul penalităților, acesta suma nefiind detaliată și pentru care nu exista modul de calcul si nici procentul de raportare.
- Așadar, tinand cont de faptul ca F. SA, odată cu formularea somației de plata, nu a dovedit proveniența sumelor solicitate si nici nu a anexat modul de calcul al penalităților, nu putem vorbi de o creanța certa si lichidă, astfel că somația nu a avut ca suport juridic o creanță certă, lichidă și exigibilă.
In ceea ce privește cererea de chemare în judecată, consideră că nici aici nu este dovedită creanța certă, lichidă și exigibilă, deoarece, analizând materialul probator, din cuprinsul niciunui document ce a fost atașat de către creditoare în susținerea cererii sale de chemare în judecată nu rezultă cum s-a făcut calculul penalităților și nici daca acestea au fost facturate către debitoare, cu atat mai puțin dacă au fost acceptate sau nu la plată sau dacă au fost însușite prin semnătură și stampilă de către un reprezentant al societății, neexistand la dosar vreo dovada din care sa rezulte că acestea ne-au fost remise într-un mod sau altul. Mai mult decât atât, apare ca fiind evident faptul ca nu avea cum sa efectueze o plată reprezentând penalități de întârziere, în condițiile în care nu i-a fost emisă și comunicată, de către creditoare, nicio factură sau orice alt document în acest sens.
Astfel, se susține că pretinsa creanță, reprezentând penalități de întârziere, nu poate fi considerată ca fiind întemeiata pe înscrisuri care îi sunt opozabile, prin semnătură sau prin orice modalitate permisă de lege, aptă să justifice, din perspectivă probatorie, caracterul cert al creanței, fiind evident că nu este îndeplinită condiția caracterului cert, lichid si exigibil al creanței, așa cum prevede art. 1013 din Noul Cod de Procedură Civilă, raportat la art. 662 din același act normativ.
Este de reținut că procedura ordonanței de plată vizează o modalitate facilă a creditorului de a obține un titlu executoriu atunci când creanța afirmată este dincolo de orice îndoială, în ce privește caracterul său cert, lichid și exigibil, această procedură specială putând fi exercitată, spre deosebire de acțiunile promovate pe calea dreptului comun, numai dacă creanța pretinsă nu este contestată de către debitor.
Solicită a se observa că la dosarul cauzei nu există ni ci un document "constând într-un înscris ori determinat potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură sau alt mod admis de lege" care să justifice existența unei creanțe certe, lichide si exigibile, cuantumul debitului solicitat de creditoare nefiind cel real datorat.
Precizează că suma solicitată la plată de către creditoare nu este certă, având în vedere faptul că înscrisurile care emană de la creditoare nu sunt conforme cu realitatea, existența creanței este contestată de către debitoare, nefiind recunoscuta.
Având în vedere că prin cererea de chemare în judecată, creditoarea nu a făcut dovada caracterului cert și lichid al creanțelor invocate, creanța afirmată nefiind dincolo de orice îndoială, nu sunt întrunite condițiile cerute de art. 1013 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, împrejurare față de care solicită a se lua act că, în conformitate cu art. 1020 din Noul Codul de Procedură Civilă, înțelege să contestăm creanța așa cum a fost solicitată.
Totodată, debitoarea arată că soluția de rezolvare a litigiului nu o poate da decât instanța de drept comun, care urmează a determina și aprecia cuantumul valoric al creanței, fiind ținută de administrarea și analiza tuturor probelor cu înscrisuri și expertiza contabilă, soluționarea litigiului fiind subscrisă unei acțiuni de drept comun.
În drept invocă disp.art. art. 205, art. 1013, art, 1018, art. 1020 din Codul de Procedura Civila.
În ședința publică din 15.12.2014 instanța a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. invocată de debitoare prin întâmpinare.
Creditoarea a depus la dosar, la data de 18.12.2014, concluzii scrise prin care a solicitat respingerea excepției.
Se arată că dispozițiile invocate de către debitoare ca fiind cele prin care părțile stabilesc de comun acord competenta teritoriala de judecata, respectiv art. 8 din contractul de prestări de servicii nr. 676/14.06.2011, nu sunt aplicabile in speța, întrucât procedura ordonanței de plata este o procedura speciala, derogatorie de la dreptul comun si care reglementează prin dispozițiile art. 1015 din Noul Cod de procedura civila o competenta de judecata exclusiva in sarcina instanțelor competente pentru fondul cauzei in prima instanța. In consecința, pentru judecarea acestei proceduri speciale, a ordonanței de plata, consideră ca părțile nu au dreptul de a alege instanța competenta teritorial.
Consideră ca Judecătoria Constanta este judecătoria competenta teritorial sa judece fondul cauzei in prima instanța, deoarece potrivit dispozițiilor art. 116 coroborate cu dispozițiilor art. 113 alin.l pct.3 competenta teritoriala alternativa aparține,,instantei locului prevăzut in contract pentru executarea, fie chiar in parte a obligației, in cazul cererilor privind executarea ...unui contract".
Prin Sentința civilă nr._/22.12.2014 instanța a excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. în ceea ce privește pretențiile solicitate în baza contractului de prestări servicii nr. 676/14.06.2011 și actele adiționale și a declinat competența de soluționare a cauzei în ceea ce privește pretențiile solicitate în baza contractului de prestări servicii nr. 676/14.06.2011 și actele adiționale în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.
A respins excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. pentru pretențiile solicitate în baza facturilor emise în perioada ianuarie_14.
A disjuns cererea în ceea ce privește pretențiile solicitate în baza contractului de prestări servicii nr. 676/14.06.2011 și actele adiționale, a dispus înregistrarea separată, formarea unui nou dosar și înaintarea dosarului Judecătoriei Sectorului 2 București.
Urmare a disjungerii, prezenta cauză are ca obiect pretențiile solicitate de reclamantă în baza facturilor emise în perioada ianuarie_14.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Creditoarea a depus la dosar concluzii scrise.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Potrivit art. 1013 al.1 c.p.civ revederile prezentului titlu se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
În cauză, se reține că creditoarea a solicitat obligarea pârâtului la plata debitului și penalităților datorate pentru serviciile prestate.
În consecință, instanța reține că cererea formulată în baza art. 1013 și urm. este admisibilă.
Pe fondul cauzei, se reține că prin cererea inițială formulată reclamanta a solicitat emiterea ordonanței de plată prin care instanța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 45070lei, debit principal reprezentând contravaloarea depozitării
îngrășământului chimic lichid de tip UAN în perioada 1 decembrie 2013 - 13 martie 2014.
Între părți, reclamanta în calitate de prestator și pârâta, în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de prestări de servicii nr. 676/14.06.2011 pentru perioada 01.07._11.
Prin actele adiționale nr. 1540/12.12.2011 și 1713/05.12.2012 contractul a fost prelungit până la data de 31.12.2013.
Astfel cum creditoarea a precizat prin cererea de chemare în judecată, f 5 al.2, aceasta a refuzat să prelungească valabilitatea acestui contract pentru anul 2014.
În consecință, parte din serviciile a căror plată se solicită au fost prestate în perioada în care contractul era în vigoare. Totodată, creditoarea solicită contravaloarea depozitării îngrășământului chimic pentru perioada 01.01._14.
Prin adresa nr. 10/07.01.2014, 27, creditoarea a comunicat debitoarei imposibilitatea continuării contractului încheiat între părți.
Totodată, i-a comunicat debitoarei faptul că, luând în considerare că la momentul respectiv debitoarea continua să dețină în rezervoarele creditoarei un stoc de marfă de aprox. 281 tone UAN, urmează să emită la sfârșitul fiecărei luni o factură calculată la un tarif de 0,04 usd/tonă pentru fiecare zi de depozitare, până la data lichidării stocului de marfă. Termenul scadent pentru aceste facturi va fi de 5zile lucrătoare de la dat comunicării acestora pe adresa de email a debitoarei, iar în caz de neplată la termenul de scadență înscris pe factura se vor aplica penalități de întârziere în cuantum de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere.
Prin adresa din 16.01.2014, f 29, debitoarea a comunicat creditoarei, urmare a adresei nr. 10/07.01.2014, că este interesată de prelungirea valabilității contractului de prestări servicii.
Pentru serviciile prestate creditoarea a emis facturile . FRLA nr._/31.01.2014 în sumă de 1432,30 lei, cu scadență la 10.02.2014, f 48, factura . FRLA nr._/28.02.2014 în sumă de 1287,84 lei, cu scadență la 10.03.2014, f 51 și factura . FRLA nr._/17.03.2014 în sumă de 543,99 lei, cu scadență la data de 27.03.2014.
Conform clauzei inserate în cuprinsul facturilor, în caz de neplată la termenul scadent se vor aplica penalități de întârziere în cuantum de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere.
Potrivit calculului depus de creditoare, valoarea penalităților la data de 27.10.2014 este de 1177,31 lei.
Potrivit art. 1270 cod civil contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
Conform art. 1516 al.1 creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației.
Potrivit art. 1350 al.1, orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat, iar conform al.2, atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
Facturile au fost comunicate debitoarei, conform dovezilor de comunicare depuse la dosar, și nu au fost contestate de aceasta.
În cauză, prin probele administrate, debitoarea nu a făcut dovada achitării debitului.
Pentru considerentele arătate instanța constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 1013 al.1 c.p.civ, atât sub aspectul înscrisului însușit de părți prin semnătură, cât și sub aspectul caracterului cert ,lichid și exigibil al creanței, astfel că urmează să admită cererea.
Urmează să oblige pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 3264,13 lei reprezentând contravaloare facturi neachitate, a sumei de 1177,31 lei reprezentând penalități de 0,15 % pe zi de întârziere, aferente fiecărei sume ce compune debitul principal, calculate de la data scadenței până la data de 27.10.2014 și penalități de 0,15 % pe zi de întârziere, aferente fiecărei sume ce compune debitul principal, în continuare, până la data achitării integrale a debitului principal.
În baza art. 453 c.p.civ, pârâta va fi obligată la plata către creditoare a sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli de judecată, constând în taxă de timbru motivat de faptul că pentru parte din pretenții s-a dispus disjungerea cererii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de creditoarea . sediul in mun. C., incinta Port, dana 53, jud. C. in contradictoriu cu debitor I. SA, cu sediul in București, .-3, sector 2.
Obligă pe debitoarea S.C. I. S.A. cu sediul in București, .-3, sector 2, să plătească creditoarei în termen de 25 de zile de la data comunicării prezentei ordonanțe următoarele sume:
-3264,13 lei -reprezentând contravaloare facturi neachitate;
-1177,31 lei- penalități de 0,15 % pe zi de întârziere, aferente fiecărei sume ce compune debitul principal, calculate de la data scadenței până la data de 27.10.2014 și penalități de 0,15 % pe zi de întârziere, aferente fiecărei sume ce compune debitul principal, în continuare, până la data achitării integrale a debitului principal.
-100 lei-cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept la cerere în anulare în termen de 10 zile de la data comunicării ordonanței pentru debitoare.
Cererea în anulare se depune la Judecătoria C..
Pronunțată astăzi, 23.02.2015, conform art. 396 al.2 c.p.civ, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE: GREFIER
D. E. A. S. L. C.
Red jud DEA 21.04.2015
| ← Validare poprire. Sentința nr. 2027/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1963/2015.... → |
|---|
