Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 7775/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7775/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 7775/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința civila nr. 7775/2015
Ședința publica din 26.06.2015
PREȘEDINTE P. R. I.
Grefier O. L.
Pe rol, judecarea cauzei civile având ca obiect ordonanță de plată, privind pe creditor . și pe debitor ..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publica din 19.06.2015, consemnate in încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța raportat la disp. art. 396 alin 1 si 2 Cod procedura civila, a amânat pronunțarea la data de 26.06.2015 când s-a pronunțat,
I N S T A N ȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 05.05.2015, sub nr._, creditoarea S.C. E. C. S.R.L. a solicitat emiterea ordonanței de plată prin care debitoarea S.C. E. S.A. să fie obligată la plata sumei de 66.746 lei, cu titlu de contravaloare prestație efectuate pentru sucursala București a debitoarei, respectiv penalități în cuantum de 66,746 lei.
În motivarea în fapt a cererii, creditoarea a arătat, în esență, că între aceasta și debitoare s-au desfășurat raporturi juridice, în baza unui Contract de prestări servicii nr. 118/27.05.2011 având ca obiect închirierea de utilaje și executarea de lucrări de geniu și construcții la obiectivul Varianta C. și Autostrada C..
Creditoarea a afirmat că în conformitate cu art. 5 din Contractul de prestări servicii nr. 118/27.05.2011 plata se face pe baza facturilor emise de prestator, în termen de 30 de zile de la emiterea acestora, sens în care au fost emise facturile, primite de debitoare sub semnătură, . nr._/31.07.2012 pentru suma de 53.568,00 lei, și ..D. nr._/30.09.2013, pentru suma de 4.650,00 lei.
Creditoarea a mai susținut că debitele au fost recunoscute de debitoarea prin extrasul de cont nr. 12/27.02.2015, semnat de directorul economic al debitoarea, respectiv prin cererea de eșalonare înregistrată la debitoare sub nr. 2795/10.11.2014, conform căreia până la data de 30.11.2014 trebuia să achite suma de_ lei, iar până la 20.12.2014 trebuia să achite suma de 41.746, în total suma de 66.747 lei.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1350 alin. 1 Cod civil, respectiv art. 1013-1024 NCPC.
În probațiune, creditoarea a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, depunând în acest sens înscrisuri (f. 10-21)
Cererea a fost legal timbrată, la dosar fiind depusă dovada achitării taxei judiciare de timbru datorate, în cuantum de 200 de lei, stabilită în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 2 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (f. 21).
Debitoarea, legal citată în conformitate cu prevederile art. 1018 alin. 1-3 Cod procedură civilă, nu a depus întâmpinare, dar a formulat precizări prin care a arătat că a fost încheiată o tranzacție, sens în care prima rată în cuantum de_ lei a fost achitată la data de 04.06.2015 conform OR nr. 151 din data de 04.06.2015, urmând a fi achitată și suma de 33.746 lei până la data de 31.07.2015 (f. 34).
A fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, constând în cele depuse la dosar, solicitată de creditoare și debitoare, instanța apreciind că aceasta este pertinentă, concludentă și utilă în vederea dovedirii existenței și a modului de îndeplinire a obligațiilor contractuale.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
În fapt, între creditoarea S.C. E. C. S.R.L., în calitate de prestator, și debitoarea S.C. E. S.A., în calitate de beneficiar, s-a încheiat pe perioadă nedeterminată Contract de prestări servicii nr. 118/27.05.2011, având ca obiect închirierea de utilaje și executarea de lucrări de geniu și construcții, sens în care au fost facturile fiscale, primite de debitoare sub semnătură, . nr._/31.07.2012 pentru suma de 53.568,00 lei, și ..D. nr._/30.09.2013, pentru suma de 4.650,00 lei, din care rezultă un cuantum total al debitul restant de 66.746 lei (f. 12, 14-15), debit restant pentru care debitoarea emis confirmarea din data de 27.02.2015 conform Extrasului de cont (f.16), respectiv pentru care s-a solicitat eșalonarea la data de 10.11.2014 (f.17).
La data de 12.03.2015 pentru suma de 66.746 lei a fost emisă Notificarea-somație către debitoarea S.C. E. S.A. (f. 19-20).
Conform O.P. nr. 151/04.06.2015 debitoarea S.C. E. S.A. coroborat cu poziția procesuală a creditoarei (f. 36,38), debitoarea a procedat la achitarea parțial a debitului solicitat, respectiv cu suma de_ lei, sens în care creditoarea S.C. E. S.A. și-a diminuat pretenții proporțional cu această sumă, solicitând obligarea debitoarea la plata sumei de 33.746 lei.
În drept, potrivit art. 1013 alin. 1 Cod procedură civilă, procedura ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, constatat printr-un înscris, ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Potrivit art. 662 alin. 2 din același act normativ, creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. Potrivit alin. 3 al aceluiași articol, creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. De asemenea, potrivit alin. 4 al aceluiași articol, creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Potrivit art. 26 alin. 1 Cod de procedură civilă, condițiile de admisibilitate și forța probantă a facturilor invocate de creditoarea din prezenta cauză în susținerea pretențiilor sale se determină în conformitate cu prevederile în vigoare la data săvârșirii actelor juridice care fac obiectul probațiunii. În cauză, în privința facturilor fiscale menționate în cele ce preced, sunt aplicabile prevederile art. 272, 273 și 277 Cod procedură civilă.
Facturile fiscale fac parte din categoria înscrisurilor sub semnătură privată, astfel că, în caz de acceptare de către destinatar, acestea fac dovada actului juridic pe care îl constată și în favoarea emitentului. Mai trebuie precizat că acceptarea, fie că este expresă, fie că este tacită, reprezintă un act juridic care-l obligă pe acceptant la plată.
În ceea ce privește condiția certitudinii creanței, în speță, instanța constată că creanță de care se prevalează creditoarea îndeplinește această cerință, întrucât existența acesteia rezultă din facturile emise de creditoare și acceptate la plată de către debitoare, în mod expres, prin semnarea acestora, precum și prin confirmarea din data de 27.02.2015 conform Extrasului de cont (f.16), respectiv prin solicitarea de eșalonare în 2 rate formulată la data de 10.11.2014 (f.17), coroborată cu plata parțială a sumei de_ lei prin OP nr. 151/04.06.2015 (f. 36).
Caracterul lichid al creanței rezultă din Contractul de prestări servicii nr. 118/27.05.2011 care în cadrul art. 5 stipulează că plata se face pe baza facturilor emise de prestator, în termen de 30 de zile de la emiterea acestora, sens în care au fost emise facturile fiscale, acceptate expres debitoare prin semnătură, . nr._/31.07.2012 pentru suma de 53.568,00 lei, și ..D. nr._/30.09.2013, pentru suma de 4.650,00 lei.
Sub aspectul exigibilității, instanța reține că, la data introducerii cererii de chemare în judecată, se împlinise termenul de plată prevăzut în facturi, creanța fiind pe deplin exigibilă și necontestată sub acest aspect.
În consecință, rezultă că înscrisurile pe care își fundamentează creditoarea dreptul de creanță sunt consecința existenței unui raport obligațional generat de perfectarea Contractului de prestări servicii nr. 118/27.05.2011, în baza căruia au fost emise facturile fiscale, acceptate expres debitoare prin semnătură, . nr._/31.07.2012 pentru suma de 53.568,00 lei, și ..D. nr._/30.09.2013, pentru suma de 4.650,00 lei, astfel că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 1013 alin. 1 Cod procedură civilă.
În conformitate cu prevederile art. 1270 Cod civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante. Potrivit art. 1516 alin. 1 și 2 Cod civil, creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, în caz contrar, debitorul fiind ținut a plăti daune-interese, care, în consonanță cu prevederile art. 1535 alin. 1 Cod civil, în cazul obligațiilor având de obiect plata unei sume de bani, se datorează de la scadența obligației de plată, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, creditorul nefiind ținut să dovedească vreun prejudiciu, iar debitorul neavând dreptul de a face dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății este mai mic. De asemenea, în concordanță cu prevederile art. 1538 alin. 1 și art. 1539 Cod civil, clauza prin care părțile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestație în cazul neexecutării obligației principale nu poate fi executată concomitent cu executarea în natură a obligației principale decât în situația în care penalitatea a fost stipulată pentru neexecutarea obligațiilor la timpul sau în locul stabilit.
Potrivit art. 1523 alin. 2 lit. d din același act normativ, debitorul se află de drept în întârziere când nu a fost executată la scadență obligația de plată a unei sume de bani asumată în exercițiul activității unei întreprinderi, astfel cum este cazul și în speță.
În acest sens instanța constată că părțile contractante au stipulat în Contractul de prestări servicii nr. 118/27.05.2011, în cadrul art. 5, o clauză penală pe deplin incidentă și eficientă conform căreia pentru întârziere la plată se plătesc penalități de 0,5% pe zi de întârziere de la expirarea termenului.
Având în vedere că debitoarea nu a achitat la scadență debitul principal datorat creditoarei, în cuantum de 66.746 lei, instanța apreciază că este întemeiată cererea creditoarei de obligare a debitoarei la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,5% pe zi de întârziere, calculate asupra debitului principal în cuantum de 66.746 lei, până la data de 04.06.2015 când debitoarea a efectuata plata parțială în cuantum de 33.000 lei și ulterior calculate în raport debitul restant în cuantum de 33.746 lei, de la scadența obligației de plată a fiecărei sume componente a debitului principal, conform facturilor fiscale emise și în raport de clauzele contractuale incidente.
În lumina considerentelor ce preced, văzând prevederile art. 1270, art. 1516, art. 1523, art. 1535, art. 1538 și art. 1539 Cod Civil, precum și prevederile art. 1021 alin. 3 Cod procedură civilă, instanța va admite capătul principal și capătul accesoriu de cerere și o va obliga pe debitoare să-i plătească creditoarei, în termen de 30 de zile de la comunicarea ordonanței, suma de 33.746 lei reprezentând contravaloare servicii prestate, precum și penalități de întârziere în cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere conform clauzelor contractuale, calculate de la scadența facturilor fiscale emise și până la achitarea integrală a debitului.
În privința capătului de cerere accesoriu relativ la obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 de lei, constând în taxă judiciară de timbru, instanța apreciază că acesta este întemeiat, urmând a fi admis, pentru considerentele ce succed.
Astfel, potrivit art. 451 alin. 1 Cod procedură civilă, taxele judiciare de timbru și onorariul de avocat sunt incluse în categoria cheltuielilor de judecată. În conformitate cu prevederile art. 452, dovada acestora trebuie făcută de partea care le pretinde până la închiderea dezbaterilor asupra fondului. De asemenea, conform art. 453 din același act normativ, obligarea părții care a pierdut procesul la plata cheltuielilor de judecată se poate realiza numai la cererea părții care a câștigat procesul.
În cauză, instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de aceste dispoziții legale în privința taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 de lei, dovada plății acesteia fiind făcută cu chitanța aflată la fila 21 a dosarului, situație în care acesta capăt de cerere urmează a fi admis, în sensul obligării debitoarei la plata sumei de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de emitere a ordonanței de plată, astfel cum a fost precizată, formulată de către creditoarea S.C. E. C. S.R.L., cu sediu în com. CUMPANA, .. 13, jud. C. în contradictoriu cu debitorul S.C. E. S.A., cu sediu în sector 4, București, .. 1.
Ordonă debitorului S.C. E. S.A. să plătească creditoarei, în termen de 30 de zile de la comunicarea ordonanței, suma de 33.746 lei reprezentând contravaloare servicii prestate, precum și penalități de întârziere în cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere conform clauzelor contractuale, calculate de la scadența facturilor fiscale emise și până la achitarea integrală a debitului.
Admite cererea și obligă debitorul la plata către creditoare a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Executorie de drept.
Cu drept de cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
P. R. I. O. L.
Red.Jud.PRI/2ex/14.10.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7771/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7789/2015. Judecătoria... → |
|---|
