Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 28/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 28/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 28-07-2015 în dosarul nr. 17199/212/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. .
Ședința din data de 28.07.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. E. A.
GREFIER: M. DĂNUȚA M.
Pe rol judecarea cauzei minori și familie privind pe reclamant I. V. și pe pârât B. I., având ca obiect ordonanță președințială- suplinire consimțământ.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 27.07.2015 fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 28.07.2015 când,
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ reclamanta I. V. a chemat în judecată pe pârâtul B. I. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, pe calea ordonanței președințiale, să dispună suplinirea consimțământului pârâtului pentru obținerea pașaportului pentru minora B. A., suplinirea acordului pârâtului pentru ca minora să poată călători împreună cu reclamanta din Germania în România, în vacanța de vară și înapoi la sfârșitul vacanței, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea cererii arată, în esență, că între părți a existat o relație de concubinaj din care s-a născut minora. Precizează că pârâtul nu a păstrat niciodată legătura cu aceasta, nu a contribuit în vreun fel la creșterea și educarea sa, reclamanta și copilul locuind la scurt timp de la naștere și până în prezent în Germania unde s-au stabilit.
Reclamanta menționează că ultima oară când pârâtul a fost de acord cu întocmirea pașaportului pentru minoră și părăsirea țării de către aceasta însoțită de reclamantă a fost în anul 2014, când i s-a întocmit pașaportul valabil până la 05.06.2015, iar după această perioadă a fost de negăsit, refuzând orice discuție și contact cu reclamanta, punând-o astfel în situația de a nu putea părăsi Germania împreună cu fiica sa care în prezent are pașaportul expirat.
Totodată arată că a depus pe rolul Judecătoriei C. o altă cerere, ce formează obiectul dosarului de fond, prin care a solicitat ca stabilirea domiciliului minorei la reclamantă și exercitarea exclusivă a autorității părintești.
Precizează că sunt respectate toate condițiile de admisibilitate a cererii raportat la procedura specială și disp. art. 996 c.p.civ.
Astfel, arată că dovada urgenței este făcută, având în vedere că minora are pașaportul expirat și este practic blocată în Germania, neputând reveni în țară pentru a-și petrece vacanța de vară și păstra legăturile de familie. Condiția vremelniciei măsurii este îndeplinită, solicitarea vizând perioada cuprinsă între data soluționării prezentului dosar și cea la care va fi soluționat dosarul de fond. Totodată arată că nu se antamează problema stabilirii domiciliului minorei sau cea a exercitării autorității părintești, măsura ce ar fi luată în prezentul dosar fiind una vremelnică și necesară dat fiind interesul superior al copilului.
În drept invocă disp. art. 996 și urm c.p.civ, art. 30 din Legea 248/2005, art. 263 c.civ.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin cererea ce face obiectul cauzei reclamanta a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care, pe calea ordonanței președințiale, să dispună suplinirea consimțământului pârâtului pentru obținerea pașaportului pentru minora B. A., suplinirea acordului pârâtului pentru ca minora să poată călători împreună cu reclamanta din Germania în România, în vacanța de vară și înapoi la sfârșitul vacanței.
Potrivit art. 997 alin. 1 C.pr.civ republicat, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparență de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Din dispozițiile art. 996 alin. 1 C.pr.civ. se desprind condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială și anume urgența, caracterul vremelnic al măsurii solicitate, respectiv prin măsura luată să nu se prejudece fondul.
Instanța apreciază că, în speță, nu sunt îndeplinite cumulativ aceste condiții.
Din analiza art. 997 alin. 1 Cod procedură civilă rep, rezultă două situații în care instanța poate aprecia situația urgenței și anume: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere și prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.
Raportat la aceste criterii, s-a decis că, urgența trebuie să rezulte din fapte concrete, specifice fiecărui caz în parte, urmând a fi indicate împrejurările din care se deduce urgența.
Or, instanța constată că motivul indicat de reclamantă constă în efectuarea unei călătorii în România pentru a petrece vacanța de vară, ceea ce nu justifică condiția urgenței în sensul avut în vedere de legiuitor.
Totodată, se reține că pe calea ordonanței președințiale nu se pot lua măsuri definitive care privesc rezolvarea fondului, ci numai măsuri provizorii care tind să preîntâmpine o pagubă iminentă și ireparabilă.
Vremelnicia măsurii luate reprezintă doar o condiție a ordonanței președințiale în instanță, care se află în strânsă legătură cu neprejudecarea fondului. Astfel, instanța este datoare să evite orice măsuri care rezolvă fondul litigiului și fac imposibilă eventuala restabilire a situației de fapt anterioare.
Termenul provizoriu (afirmat atât în alin. 1, cât și în alin. 5 ultima teză ale art. 997 C.pr.civ rep) are o dublă semnificație. Pe de o parte, se referă la conținutul reversibil al măsurilor luate, în condițiile în care pe calea ordonanței președințiale nu se pot lua măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt. Pe de altă parte, se referă la durata limitată temporar a acestor măsuri.
În cazul de față, suplinirea consimțământului pârâtului este o măsură ce are efecte definitive prin emiterea pașaportului, iar prin soluționarea unei astfel de cereri, instanța ar soluționa însuși fondul dreptului.
Pentru considerentele arătate instanța constată că cererea formulată este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamanta I. V. cu domiciliul ales în CONSTANTA, ., nr. 15, ., ., J. C. în contradictoriu cu pârâtul B. I. cu domiciliul în CONSTANTA, ., nr. 32B, J. C. ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în 5 zile de la pronunțare.
Apelul se depune la Judecătoria C., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată astăzi, 28.07.2014, conform art. 396 al.2 c.p.civ, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. E. AMZUMIRELA DĂNUȚA M.
Red. Jud. D.E.A. 2ex/ 29.07.2015
Emis 2 comunicări, la data de
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 9134/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 6055/2015.... → |
|---|
