Pensie întreţinere. Sentința nr. 5379/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5379/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 12-05-2015 în dosarul nr. 5397/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECATORIA CONSTANTA
Sectia civilă
SENTINȚA CIVILĂ NR.5379
SEDINTA PUBLICA DIN 12.05.2015
Completul constituit din:
P.: M. V. M.
GREFIER: D. R.
Pe rol solutionarea cauzei civile avand ca obiect pensie întreținere, actiune formulată de reclamanta T. E. (CNP_) cu domiciliul în ., .. 7, J. C., în contradictoriu cu pârâtul T. D. V. (CNP_) cu domiciliul în ., .. 7, J. C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 28.04.2015 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 C.proc.civ, a dispus amânarea pronunțării la data de 12.05.2015.
I N S T A N T A
Părțile litigante sunt căsătorite, iar din căsătoria lor au rezultat minorii T. D., născut la data de 21.01.1997, T. F., născut la data de 03.09.2002și T. D.-A., născut la data de 20.06.2013.
Pârâtul este în prezent angajat al S.C. „Uzina termoelectrică Midia” S.A., în funcția de operator tratarea apei, realizând un salariu net lunar de 2.892 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 524 C.civ. „Are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale”, iar în temeiul dispozițiilor art. 529 C.civ. „(1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti”.
Minorul se prezumă că se află în stare de nevoie, dispozițiile art.525 statuând astfel “Minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa”.
Prin urmare, instanța constată că în cauză devin incidente dispozițiile art. 529 C.fam., urmând a stabili pensia de întreținere, pe de o parte în funcție de nevoile minorilor și, pe de alta parte, în raport cu mijloacele materiale de care dispune pârâtul.
Astfel, instanța reține pe de o parte că starea de nevoie a unui minor este prezumată de lege, fiind o prezumție juris tantum, care nu a fost răsturnată în cauza de față cu niciun mijloc de probă administrat în cauză.
Pe de altă parte, cu privire la posibilitățile financiare ale pârâtului, instanța are în vedere că obligația de a presta întreținere se raportează la aptitudinea acestuia de a presta muncă remunerată, iar nu la venitul efectiv pe care pârâtul îl câștigă la acest moment.
Din probele administrate în cauză, instanța reține că pârâtul nu își execute de bună-voie obligația de întreținere pe care o datorează copiilor săi.
Pe cale de consecință, în conformitate cu dispozițiile art.529 alin.2 coroborat cu art.530 alin.3 C.civ., va obliga pârâtul la plata lunară către reclamantă a unei pensii de întreținere în cotă de 49,5% din veniturile nete realizate lunar, dar nu mai puțin decât salariul minim pe economie, în favoarea minorilor T. D., T. F. și T. D.-A. (câte 16,5% pentru fiecare minor), cu titlu de obligație de întreținere, începând cu data introducerii acțiunii, respectiv 31.07.2014 și până la majoratul fiecărei minor, respectiv până la terminarea studiiloră.
În acest sens, având în vedere principiile care statuează preeminența interesului superior al minorului și că hotărârea judecătorească își produce efectele pentru viitor, instanța apreciază că dispoziția dată în sensul raportării la venitul efectiv realizat, este de natură să producă cele mai eficiente efecte practice, întrucât suma urmează a fi individualizată la momentul punerii în executare, fapt ce scutește partea de necesitatea efectuării de noi demersuri în justiție ori de câte ori se schimbă cuantumul veniturilor realizate.
De asemenea în măsura în care partea obligată nu realizează venituri, atât interesul minorului cât și al debitorului sunt puse la adăpost prin faptul că minimul de întreținere este asigurat prin raportare la venitul minim pe economie.
În temeiul art. 453 alin. 1 Cod proc. civilă, având în vedere soluția de admitere a cererii de emitere a ordonanței de plată și având în vedere cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată, instanța va admite acest capăt de cerere și îl va obliga pe pârât la plata cheltuielilor de judecată angajate de creditoare, în cuantum de 205,12 lei, constând în taxă judiciară de timbru în cuantum de 320 de lei, reprezentând taxă judiciară de timbru-20 lei li onorariu de avocat-300 lei-diminuat potrivit art. 451 alin. 2 cod pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta T. E. (CNP_) cu domiciliul în ., .. 7, J. C., în contradictoriu cu pârâtul T. D. V. (CNP_) cu domiciliul în ., .. 7, J. C..
Obligă pârâtul la plata lunară către reclamantă a unei pensii de întreținere în cotă de 49,5% din veniturile nete realizate lunar, dar nu mai puțin decât salariul minim pe economie, în favoarea minorilor T. D., T. F. și T. D.-A. (câte 16,5% pentru fiecare minor), cu titlu de obligație de întreținere, începând cu data introducerii acțiunii, respectiv 31.07.2014 și până la majoratul fiecărei minor, respectiv până la terminarea studiilor.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 320 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru-20 lei și onorariu de avocat-300 lei-diminuat potrivit art. potrivit art. 451 alin.2 cod pr. civ.).
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare la Judecătoria C..
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi 12.05.2015.
P. GREFIER
M. V. M. D. R.
red.jud. MVM – 11.08.2015
tehnred.gref. DR- 11.08.2015
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 5433/2015.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
