Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 02-12-2015 în dosarul nr. 14360/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2015
Ședința din data de 02.12.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. D.
GREFIER: M. DĂNUȚA M.
Pe rol judecarea cauzei civil privind pe reclamant S.C. I. T. S.R.L și pe pârât ., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 17.11.2015 fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 02.12.2015 când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 06.07.2015 sub nr._/212/2015, reclamanta S.C. I. T. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtului S.C. B. S. S.R.L. la plata sumei de 1193,40 lei reprezentând contravaloarea facturii nr. 87/21.03.2013, dobânda legală aferentă debitului principal, sumă ce urmează să fie actualizată cu indicele de inflație de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că în data de 21.03.2013 între părți s-au desfășurat activități de prestări servicii instalații termice în valoare totală de 1193,40 lei, materialele fiind cele cuprinse în anexa la factură, iar valoarea fiind calculată conform devizului anexat.
Reclamanta a arătat că pârâta a fost notificată pentru achitarea debitului, a confirmat extrasul de cont și s-a angajat să plătească factura până la data de 15.06.2014, dar nu și-a îndeplinit obligația.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1270, 1271 C.civ., art. 158 și 453 C.proc.civ.
Pârâtul nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței pentru a formula apărări.
În cauză a fost încuviințată și administrată pentru reclamant proba cu înscrisuri.
Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, între părți au existat raporturi contractuale în formă simplificată, dovedite de reclamantă prin factura nr. 87/21.03.2013, având ca obiect prestări servicii conform devizului investiției instalații termice din luna martie 2013, cuantumul facturii fiind de 1193,39 lei.
Factura a fost semnată de primire de reprezentantul pârâtei.
În drept, potrivit art. 1350 din Codul civil, orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat, iar, atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
Din punct de vedere probatoriu, instanța reține că, în materie contractuală, sarcina probei este împărțită între creditor și debitor, în sensul că reclamantul are sarcina de a proba existența convenției și a îndeplinirii propriilor obligații, moment în care se prezumă faptul neexecutării culpabile din partea debitorului, care poate proba contrariul fie prin actul juridic al plății sau un alt mod de stingere a obligațiilor reglementat de lege, fie caracterul neculpabil al neîndeplinirii obligațiilor conținute de contract.
Având în vedere că, în speța de față, reclamanta, prin înscrisurile depuse la dosar, respectiv factura și devizul menționate mai sus, a făcut dovada executării propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către pârâtă, instanța reține că acesteia din urmă îi revenea sarcina de a dovedi potrivit art. 249 C.proc.civ. că, în speță, a executat propriile obligații.
Pârâtul nu a administrat dovezi în sensul achitării debitului restant, stingerii obligației de plată printr-un alt mod admis de lege sau existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, instanța apreciind că există o neexecutare culpabilă din partea acestuia a obligațiilor contractuale.
În ceea ce privește dobânda legală, instanța reține că în conformitate cu prevederile art. 1535 Codul civil, neexecutarea la termen a unei obligații de a plăti o sumă de bani, atrage îndreptățirea creditorului la primirea de daune-moratorii, de la scadență până la momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, îl lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a fi necesar să dovedească un prejudiciu.
Astfel, în lipsa unei convenții încheiate între părți și, constatând că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a achita debitul principal, aceasta va fi obligată la plata dobânzii legale aferentă debitului principal, calculată de la data de 21.03.2013 și până la achitarea efectivă a debitului principal.
În ceea ce privește actualizarea dobânzii legale cu indicele de inflație, instanța o va respinge ca neîntemeiată, având în vedere faptul că dobânda legală acoperă atât pierderea efectivă, cât și beneficiul nerealizat, ea nemaiputând fi cumulată cu rata inflației în stabilirea prejudiciului creditorului. Art. 1535 C. civ. urmează să i se dea o interpretare extensivă, în sensul că prezumția absolută pe care o instituie vizează ambele laturi ale prejudiciului. Astfel, creditorul nu poate reclama un prejudiciu mai mare decât cel stabilit pe cale legală ori prin clauza penală, excepție fiind acele cazuri în care legea sau convenția părților permite acest lucru.
Față de aceste considerente, instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1193,40 lei reprezentând contravaloarea facturii nr. 87/21.03.2013, neachitată și dobânda legală aferentă debitului principal, calculată de la data de 21.03.2013 și până la achitarea integrală a debitului principal.
Având în vedere dispozițiile art. 453 C. proc. civ., și reținând culpa procesuală a pârâtului în declanșarea prezentului litigiu, acesta va fi obligat la plata către reclamant a sumei de 389 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 89 lei reprezintă taxă judiciară de timbru și 300 lei reprezintă onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamantul S.C. I. T. S.R.L. cu sediul în CONSTANTA, . AVOCAT D. D., nr. 20, ., ., J. C. în contradictoriu cu pârâtul S.C. B. S. S.R.L cu sediul în CONSTANTA, ., J. C. .
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 1193,40 lei reprezentând contravaloarea facturii nr. 87/21.03.2013, neachitată și dobânda legală aferentă debitului principal, calculată de la data de 21.03.2013 și până la achitarea integrală a debitului principal.
Respinge cererea de actualizare a sumei reprezentând dobânda legală cu indicele de inflație de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la data plății efective, ca neîntemeiată.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 389 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 89 de lei taxă de timbru și 300 lei onorariu avocat.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată azi, 02.12.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. DUMITRUMIRELA DĂNUȚA M.
Red. Jud. D.D.2ex/ 12.01.2016
Emis 2 comunicări, la data de
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9/2015. Judecătoria... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
