Pretenţii. Sentința nr. 3179/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3179/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 20020/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3179/20.03.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. G.
GREFIER: D. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul DÎRLOAICA I. în contradictoriu cu pârâtul G. G., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de 06.03.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 13.03.2015, apoi la data de 20.03.2015 când,
INSTANȚA
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul Dîrloaica I. a solicitat obligarea pârâtului G. G. la plata sumei de 1200 de euro și a cheltuielilor de judecată, învederând că la data de 26.04.2013 a virat suma de 1200 de euro în contul bancar al pârâtului, care ulterior a refuzat să restituie această sumă de bani.
În cerere, reclamantul învederează că a încercat recuperarea sumei de bani și pe calea procedurii prevăzute de art. 1013 și următoarele Cod procedură civilă – procedura ordonanței de plată – însă solicitarea sa a fost respinsă ca inadmisibilă.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1165 cod civil și art. 1345 și următoarele Cod civil.
În probațiune, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtului și a probei testimoniale.
Pârâtul, deși a fost legal citat la adresa indicată de către reclamant, nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru susținerea unei poziții procesuale.
Judecătoria, pentru reclamant, în raport de solicitarea acestuia în cadrul ședinței de judecată, a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, reținând că reclamantul a înțeles să renunțe la administrarea altor mijloace de probă.
Analizând cererea reclamantului, prin prisma mijloacelor de probă administrate, prin raportare la dispozițiile legale incidente, Judecătoria reține următoarele:
Prin cererea introductivă, reclamantul susține că la data de 26.04.2013 a virat în contul bancar al cărui titular este pârâtul, suma de 1200 de euro.
Realitatea acestei situații de fapt este confirmată de înscrisul aflat la fila 11 din dosar – dispoziție de plată externă – din conținutul căruia Judecătoria reține că la data de 26.04.2013 reclamantul D. I. a plătit suma de 1200 de euro prin intermediul unității bancare UniCredit Ț. Bank SA – Sucursala Năvodari către pârâtul beneficiar G. G..
Din același înscris, Judecătoria reține că – conform mențiunilor făcute olograf de către reclamant la rubrica descrierea tranzacției pentru care se dispune plata – suma plătită de către reclamant reprezintă un împrumut scadent la data de 01.06.2013.
Aceleași împrejurări de fapt sunt confirmate și de înscrisul aflat la fila 12 – extras de cont aferent contului bancar al pârâtului.
În contextul situației de fapt expuse mai sus, reținute pe baza mijloacelor de probă administrate în cauză, Judecătoria consideră că acțiunea reclamantului este neîntemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Pe de o parte, se observă că modalitatea de descriere a tranzacției efectuate de către reclamant la data de 26.04.2013 lasă loc de interpretare, în sensul că manifestarea sa poate fi privită atât ca o restituire a unui împrumut care avea scadența la data de 01.06.2013, cât și ca acordare a unui împrumut care ar fi avut scadența la aceeași dată.
În prezenta cauză, pârâtul nu a înțeles să formuleze apărări relativ la pretențiile reclamantului, așa cum a procedat în cadrul dosarului nr._/212/2013 al Judecătoriei C. – a se vedea sentința civilă nr._/27.11.2013 aflată la filele 7-10 –, situație în care Judecătoria, în lipsa unei poziții procesuale a pârâtului, prezumă că cele afirmate de către reclamant, în sensul acordări unui împrumut, corespund realității.
Pe de altă parte, în raport de dispozițiile legale pe care reclamantul a înțeles să le invoce în susținerea demersului său judiciar, Judecătoria reține că cererea este neîntemeiată, în condițiile în care nu sunt îndeplinite cerințele legale ale îmbogățirii fără justă cauză.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1345 Cod civil, cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri.
Articolul 1346 din Codul Civil, la litera a), stabilește că îmbogățirea este justificată atunci când rezultă din executarea unei obligații valabile.
Articolul 1348 din Codul civil stabilește caracterul subsidiar al acțiunii întemeiate pe îmbogățirea fără justă cauză, reglementând în sensul că cererea de restituire nu poate fi admisă, dacă cel prejudiciat are dreptul la o altă acțiune pentru a obține ceea ce îi este datorat.
În raport de dispozițiile legale enunțate anterior, cu observarea situației de fapt care reiese din mijloacele de probă administrate, Judecătoria consideră că reclamantul are deschisă calea unei acțiuni în pretenții întemeiată pe dispozițiile care reglementează răspunderea contractuală. Aprecierea instanței are la bază faptul că între părți există un raport obligațional generat de încheierea unui contract de împrumut, cu drepturi și obligații specifice și reglementate de lege.
Pentru considerentele expuse, instanța va respinge, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantului, cu consecința respingerii cererii de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea în pretenții formulată de reclamantul DÎRLOAICA I., cu domiciliul în oraș Năvodari, ., ., având CNP_ în contradictoriu cu pârâtul G. G., cu domiciliul în C., ., nr.102, ..A, ., jud.C., ca neîntemeiată.
Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria C., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 20 martie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. G. D. Ș.
Red.jud.D.G./20 martie 2015
Tehnoredact.D.Ș.
4 ex./23.03.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2742/2015. Judecătoria... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 2650/2015.... → |
|---|
