Pretenţii. Sentința nr. 6718/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6718/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 5082/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.3047
SENTINȚA CIVILĂ NR.6718/08.06.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: L. F.
GREFIER: D. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta BOHĂLȚEANU C. în contradictoriu cu pârâtele . V. SAși . V. SA PRIN . V. SA SUCURSALA C., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de 28.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 08.06.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul_ la data de 21.02.2014,reclamanta BOHĂLȚEANU C. a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtelor . V. SA prin . V. SA - SUCURSALA CONSTANTA la plata sumei de 7616 lei reprezentând diferență despăgubiri în baza contactului de asigurare . nr._/17.05.2011, la plata dobânzii legale aferente debitului de la data introducerii cererii până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta . V. SA prin SUCURSALA CONSTANTA contractul de asigurare facultativă a locuințelor și a bunurilor din acestea . nr._, imobilul asigurat fiind situat în loc. Murfatlar, calea Dobrogei nr. 2, ., parter, ., valoarea asigurată a imobilului fiind stabilită la suma de 60.000 euro iar a bunurilor din acesta la suma de 5000 euro. În continuare, reclamanta a precizat că față de aceste sume a fost calculată o primă de asigurare de 850 euro, pe care urma să o achite în rate pe o perioadă de 10 ani, obligație pe care reclamanta și-a onorat-o iar riscurile acoperite prin polița de asigurare au fost cele de tip „catastrofică”, incluzând și furtul prin efracție sau acte de tâlhărie.
Reclamanta a învederat instanței că la data de 04.04.2012 când s-a deplasat la adresa din Murfatlar a constatat că imobilul a fost vandalizat iar din interiorul acestuia au fost furate mai multe bunuri constând în 2 butelii aragaz tip galbene, 1 televizor tip plasmă marca Toshiba, articole de îmbrăcăminte, produse cosmetice și de curățenie, pături, lenjerii, prosoape, un fier de călcat tip Philips, un aparat de aer condiționat, un ondulator de păr, un uscător de păr precum și faptul că mai multe cabluri electrice de alimentare pentru aparatură electrocasnică au fost secționate și sustrase, pereții au fost sparți iar ușile interioare descentrate. În urma acestei constatări reclamanta a sunat la 112 și un echipaj de poliție al orașului Murfatlar a venit și a constatat cele petrecute, fiind astfel sesizați cu infracțiunea de furt calificat, sesizarea fiind înregistrată sub nr._/2012, iar la P. de pe lângă Judecătoria C. sub nr. 5934/P/2012.
A susținut reclamanta că prin art. 1.1.13, 1.1.6 și 1.1.7 din contractul de asigurare părțile au definit noțiunea de despăgubire, risc asigurat și eveniment asigurat iar în art. 2.2. alin. 2 din același contact s-a prevăzut că sunt cuprinse în asigurare următoarele bunuri: îmbrăcăminte, încălțăminte, obiecte de marochinărie; aparatură electrică și electrocasnică, aparatură electronică și tehnică de calcul și ceasuri (limita pentru aceste bunuri fiind de 1000 euro/4000 lei bucata) precum și bunuri de uz casnic și gospodăresc și alte bunuri din gospodărie.
Reclamanta a invocat îndeplinirea obligațiilor sale contractuale conform disp. art. 19 din contractul încheiat între părți în sensul că a anunțat organele de poliție cu privire la producerea evenimentului și a depus la asigurator cerere de despăgubire însoțită de lista bunurilor sustrase, astfel cum i-a fost solicitat, născând în sarcina asiguratorului obligația de despăgubire potrivit disp. art. 44 din contractul încheiat între părți.
În continuare, a precizat reclamanta, pârâta a înțeles să îi acorde parțial despăgubirea solicitată, virând în contul reclamantei doar suma de 1484 lei, astfel încât reclamanta, nemulțumită de cuantumul sumei primite a depus la data de 05.03.2013 cererea nr. 771 prin care a solicitat să i se comunice ce a fost avut în vedere în analizarea dosarului de daună și a despăgubirii achitate, însă pârâta a apreciat că reclamanta nu și-a îndeplinit obligația de a comunica lista detaliată a bunurilor sustrase din imobil.
A mai precizat reclamanta că în urma parcurgerii procedurii de mediere a refăcut lista de bunuri și a transmis-o atât asiguratorului cât și organelor de poliție însă până în momentul sesizării instanței situația a rămas identică.
În drept, au fost invocate prevederile art.1350 Cod Civil, art. 2199 și urm privind contractul de asigurare, Legea nr. 36/1995 privind asigurările, art. 453 Cod Proc. Civilă.
În probațiune reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri pe care le-a atașat la dosarul cauzei (f.8- f. 28 ), interogatoriul pârâtelor, proba testimonială cu martorii N. M. și V. D., proba cu expertiza merceologică și proba cu expertiza tehnică imobiliară.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 486 lei (f.32).
La data de 01.04.2014 pârâta . V. SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că în urma producerii riscului asigurat din data de 04.04.2012 la cererea reclamantei a fost deschis dosarul de daună nr. 458/B_, care a avut la bază documentația depusă de către asigurată precum și dovada emisă de Postul de Poliție Murfatlar, prin adresa nr._/24.04./2012, Poliția Orașului Murfatlar comunicându-i că a fost sesizată de către reclamantă cu un furt prin efracție, din locuința acesteia lipsind următoarele bunuri: un televizor plasma marca Toshiba, două butelii tip aragaz de culoare galbenă și mai multe haine din șifonier.
În continuare, pârâta a precizat că dosarul a fost soluționat la plată, reclamantei fiindu-i achitată suma de 1484 lei la data de 20.02.2013, însă reclamanta a reclamat ulterior și furtul altor bunuri, fără a le identifica în mod expres. Pârâta a comunicat reclamantei prin adresa nr. 612/07.12.2013 că bunurile reclamate nu sunt identificate nici în adresa emisă de către Poliție și nici în declarația reclamantei, fapt pentru care aceasta din urmă s-a adresat din nou poliției, la un an de la producerea riscului asigurat iar organele de poliție au adăugat pe adresa scrisă strict în baza declarației asiguratei următoarele bunuri: aparat aer condiționat, ondulator electric păr, fier de călcat, articole de îmbrăcăminte, paturi, produse cosmetice și de curățat.
A susținut pârâta că reclamanta dă dovadă de rea credință, reclamând după un an de la eveniment că alte bunuri au fost deteriorate decât cele avute în vedere la deschiderea dosarului de daună.
În drept, pârâta a invocat disp. art. 2199 Cod Civil, art. 205 și urm. Cod Proc. Civ..
În probațiune, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 08.07.2014 instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba testimonială cu martorul V. D., proba cu interogatoriul pârâtelor și a dispus emiterea unei adrese către Inspectoratul de Poliție Murfatlar cu mențiunea de a depune copii conforme cu originalul de pe fotografiile din dosarul penal nr. 5934/P/2012 precum și de a preciza stadiul dosarului menționat.
La data de 24.07.2014 Poliția Orașului Murfatlar a depus copii conforme cu originalul de pe planșele fotografice efectuate în dosarul penal nr. 5934/P/2012 menționând, în ceea ce privește stadiul dosarului penal că se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat, autorii fiind până la acea dată neidentificați (f. 53- f. 60).
La data de 08.08.2014 pârâta a înaintat instanței răspunsul la interogatoriul formulat de . V. SA PRIN SUCURSALA CONSTANTA (f. 62-63) și dosarul de daună (f.66- f.94)
La termenul de judecată din data de 16.10.2014 a fost audiată martora V. D., declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei (f. 105).
La același termen de judecată a fost încuviințată pentru reclamantă proba cu expertiza merceologică și proba cu expertiza tehnică imobiliară.
La termenul de judecată din data de 27.11.2014 instanța a constatat că reclamanta este decăzută din dreptul de a administra proba cu expertiza tehnică imobiliară, pentru considerentele reținute în încheierea de ședință de la acel termen de judecată.
La data de 27.01.2015 a fost depus la dosar raportul de expertiză tehnică merceologică (f. 117- f. 122).
La data de 23.02.2015 pârâta . V. SA a depus la dosar obiecțiuni la raportul de expertiză.
La termenul de judecată din data de 26.02.2015 instanța a încuviințat pentru pârâtă obiecțiunile formulate și a dispus emiterea unei adrese către expert pentru a răspunde la acestea.
La data de 16.03.2015 a fost depus la dosar răspunsul la obiecțiunile formulate (f. 134).
În cadrul ședinței publice din data de 16.04.2015 reclamanta a depus la dosar concluzii scrise, instanța reținând cauza spre soluționare și amânând pronunțarea pentru data de 27.04.2015.
La data de 27.04.2015 cauza a fost repusă pe rol în vederea depunerii de către reclamantă a precizărilor solicitate de către instanță.
La data de 06.05.2015 reclamanta a depus la dosar precizările solicitate.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 17.05.2011 între reclamantă în calitate de asigurat și pârâta . V. SA prin SUCURSALA CONSTANTA a fost încheiat contractul de asigurare . nr._ (f. 8-f.9) având ca obiect asigurarea imobilului situat în loc. Murfatlar, calea Dobrogei nr. 2, ., ., jud. C. și a bunurilor din acesta.
Valoarea asigurată a imobilului a fost stabilită la suma de 60.000 euro iar valoarea asigurată a bunurilor din imobil a fost stabilită la suma de 5000 euro.
Riscurile acoperite de către asigurator în baza poliței de asigurare au constat într-o acoperire catastrofică, conținând drept asigurare suplimentară furtul prin efracție sau actele de tâlhărie, iar perioada asigurată a fost stabilită până la data de 18.05.2021.
La data de 04.04.2012 reclamanta a constatat că imobilul său a fost vandalizat, fiind sustrase mai multe bunuri, sens în care a anunțat Poliția mun. Murfatlar, sesizarea fiind înregistrată sub nr._/2012 la subunitatea de poliție și sub nr. 5934/P/2012 la P. de pe lângă Judecătoria C..
Prin sesizarea depusă la poliție și la asigurator reclamanta a învederat furtul mai multor bunuri constând în: un televizor plasmă marca Toshiba, 2 butelii tip aragaz de culoare galbenă, mai multe haine din șifonier, astfel cum rezultă din adresa emisă de Poliția Orașului Murfatlar către pârâtă (f.14).
Totodată, a fost înregistrat dosarul de daună în urma documentului de avizare a daunei nr. 52/07.05.2012 (f.85), în care reclamanta a precizat drept daune: avarierea pereților bucătăriei și a echipamentelor electrocasnice, fiind sustrase și un televizor marca Toshiba, 2 butelii aragaz galbene, haine din șifonier.
La data de 30.01.2013 reclamanta a depus la pârâtă o declarație prin care a învederat daunele produse și bunurile sustrase, enumerând lista bunurilor sustrase și a cuantificat prejudiciul la suma de 9150,54 lei, conform declarației și a listei anexă aflate la dosar la filele 88-89.
La data de 20.02.2013 pârâta a achitat în contul reclamantei suma de 1484 lei, conform extrasului de cont de la fila 16.
Reclamata a formulat la data de 05.03.2013 o cerere de reanalizare a despăgubirii acordare (f. 17), cerere care a primit răspuns de la pârâtă prin adresa nr. 632/11.03.2013 (f.18), pârâta invocând că evaluarea pagubelor s-a făcut pe baza declarației formulate la data de 31.01.2013 și a listei cu bunurile furate, fiind trecute cu cantități, vechime și uzură doar pozițiile butelii de aragaz și televizor iar după prezentarea unei liste care cuprinde fiecare bun în parte, conform tabelului tipizat constând în cantitate, vechime, uzură, grad de distrugere, preț, listă confirmată și prin adresa Poliției se poate face o reanalizare a dosarului de daună.
La data de 24.04.2013 Poliția Orașului Murfatlar a precizat că prejudiciul invocat de reclamantă a fost estimat la suma de 9100 lei (f.19)
În urma convocării pârâtei la procedura medierii, aceasta a trimis un punct de vedere, reluând cele invocate în adresa nr. 632/11.03.2013.
Reclamanta a depus la dosarul lista cu bunurile furate care au fost comunicate pârâtei și Poliției Orașului Murfatlar, într-un tabel care conține cantitatea, vechimea, uzura, gradul de distrugere și prețul unitar la data daunei (f. 25-f.28).
Cu titlu preliminar, având în vedere că obligația de plată a sumelor de bani solicitate în cadrul prezentei cereri au luat naștere în executarea contractului încheiat de reclamantă și pârâtă la data de 17.05.2011, deci anterior intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 (Noul) Cod civil, acest contract este guvernat, în conformitate cu prevederile art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009, în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, executarea și încetarea sa de legea în vigoare la momentul încheierii sale, în speță, Codul Civil și, Legea nr. 36/1995.
Instanța are în vedere prev. art. 969 alin. 1 Cod civil, potrivit căruia convențiile legal fãcute au putere de lege între părțile contractante și cele ale art. 1073 din același act normativ, potrivit căruia creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.
Totodată, potrivit art. 9 din Legea nr. 136/1995 în forma în vigoare la data încheierii contractului de asigurare „Prin contractul de asigurare, contractantul asigurării sau asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta se obligă ca, la producerea riscului asigurat, să plătească asiguratului, beneficiarului asigurării sau terțului păgubit despăgubirea ori suma asigurată, denumită în continuare indemnizație, rezultată din contractul de asigurare încheiat în condițiile prezentei legi, în limitele și la termenele convenite” iar conform art. 24 din Legea nr. 136/1995 „În asigurarea de bunuri, asigurătorul se obligă ca la producerea riscului asigurat să plătească asiguratului, beneficiarului desemnat al asigurării sau altor persoane în drept o despăgubire”.
Instanța are în vedere și următoarele prevederi din Contractul de asigurare . nr._/17.05.2011:
Conform art. 3.3.10 alin. 2 lit. a și d în limita sumei de 5000 euro/_ ron se acordă despăgubiri pentru daunele produse direct sau indirect de: furtul prin efracție a bunurilor prevăzute la pct. 2.2. aflate la adresa din contractul de asigurare, respectiv la sustragerea sau deteriorarea cu prilejul furtului a pereților acoperișului, ferestrelor și dușumelelor și a încuietorilor clădirii, anexelor sau alte construcții.
Printre bunurile prevăzute în art.2.2 din contractul încheiat între părți sunt următoarele: îmbrăcăminte, încălțăminte, obiecte de marochinărie; aparatură electrică și electrocasnică, aparatură electronică și tehnică de calcul și ceasuri (limita pentru aceste bunuri fiind de 1000 euro/4000 lei bucata) precum și bunuri de uz casnic și gospodăresc și alte bunuri din gospodărie.
Potrivit art. 6.2. sumele asigurate specificate în poliță reprezintă pentru conținut, prevăzut la pct.2.2 suma globală a bunurilor asigurare la valoarea de înlocuire (de nou), declarată de Asigurat și agreată de Asigurator și care reprezintă costul producerii sau achiziționării la prețurile uzuale de piață unui bun identic sau având caracteristici și performanțe similare cu cele ale bunului asigurat.
În conformitate cu art. 19 din contract în cazul producerii evenimentului asigurat, Asiguratul este obligat: să avizeze în scris Asiguratorul în termen de 3 zile iar în cazul producerii furtului în termen de 24 de ore de la luarea la cunoștință despre producerea riscului asigurat, despre orice eveniment care ar intra sub incidența acoperii acordate sau despre orice prejudiciu produs, împrejurările în care acesta a intervenit, cu estimarea pagubelor produse și natura lor, în avizare arătându-se locul, data, ora, cauzele și împrejurările producerii accidentului (19.4), să furnizeze toate informațiile și probele documentare solicitate de asigurator pentru evaluarea mărimii pagubei sau pentru determinarea cheltuielilor efectuate și să permită acestuia să facă investigații referitoare la cauza și mărimea pagubei.
În cazul furtului și/sau distrugerii prin acte de vandalism conform art. 19.8 din contractul încheiat între părți Asiguratul este obligat să anunțe organele de poliție cel mai târziu în interval de 24 ore de la momentul când a luat cunoștință despre pagubă (lit. b), să transmită Asiguratorului și poliției o listă semnată de Asigurat cuprinzând bunurile lipsă, distruse sau avariate (lit. c), să permită Asiguratorului să întreprindă investigații referitoare la cauza și cuantumul pagubei și la mărimea despăgubirii, furnizându-i toate informațiile și toate documentele ce ar putea fi necesare (lit.d).
Art. 20 din contractul încheiat între părți stipulează că în caz de nerespectare a obligațiilor prevăzute la pct. 19, Asiguratorul are dreptul să refuze plata despăgubirii, dacă din aceste motive nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat sau întinderea pagubei iar art. 29 prevede că pentru pagubele materiale produse prin efracție despăgubirile se plătesc numai în condițiile confirmării în scris a acestor acte de către poliție.
Instanța constată că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile contractuale prevăzute de art. 19 din contract, anunțând atât organele de poliție cât și asiguratorul despre evenimentul produs, și estimând prejudiciul produs astfel cum rezultă din urma documentul de avizare a daunei nr. 52/07.05.2012 (f.85)
din declarația din 31.01.2013 și a listei anexă aflate la dosar la filele 88-89, prin care a adus la cunoștința asiguratorului prejudiciul produs și din adresa nr._/24.04.2013 emisă de Poliția Orașului Murfatlar aflată la fila 19, împrejurare care a condus la nașterea obligației de despăgubire a pârâtelor, aferentă contractelor de asigurare.
Prin îndeplinirea obligației prev. de art. 19 de către reclamantă, în calitate de asigurat, s-a născut în sarcina pârâtelor, în calitate de asigurator obligația de despăgubire.
Instanța reține că pârâta și-a îndeplinit parțial obligația de despăgubire, achitând reclamantei doar suma de 1484 lei, motivat de faptul că doar cu privire la această sumă reclamanta a identificat expres bunurile la data deschiderii dosarului de daună.
Instanța constată că susținerile pârâtei sunt neîntemeiate, ținând cont că deși la data avizării daunei (f.85), reclamanta a indicat sustragerea a două butelii aragaz și a unui televizor marca Toshiba, aceasta a reclamat și furtul mai multor haine din șifonier precum și avarierea pereților bucătăriei și a echipamentelor electrocasnice. Totodată, aceasta, la data de 31.01.2013, anterior efectuării plății de către pârâtă, a depus o listă cu bunurile sustrase, respectiv avariate pe care a cuantificat-o la suma totală de 9150,54 lei (f.89), indicând aceleași bunuri ca cele menționate prin prezenta cerere de chemare în judecată.
Astfel, pârâta avea obligația la data primirii acestei liste, în măsura în care aprecia că sunt necesare informații suplimentare, să solicite aceste precizări reclamantei, conform art. 19 din contractul încheiat între părți, și nu să procedeze la o plată parțială doar cu privire la contravaloarea televizorului, estimată la suma de 1350 lei și la contravaloarea celor două butelii galbene, estimate la valoarea de 134 lei, în total 1484 lei.
Totodată, instanța are în vedere că reclamanta a întocmit la data de 14.02.2014 o listă cu aceleași bunuri menționate în lista din 31.01.2013, estimate la valoarea de 9150,54 lei, care cuprinde informații suplimentare, respectiv cantitate și UM, vechime, uzură, grad de distrugere și preț, pe care a comunicat-o atât pârâtei cât și Poliției Orașului Murfatlar, iar pe calea prezentei cereri de chemare în judecată, a solicitat pârâtelor diferența dintre suma estimată (9150 lei) și suma plătită de asigurator (1484 lei) pe care a estimat-o la valoarea de 7616 lei.
Instanța constată că acțiunea reclamantei este întemeiată în parte, pentru considerentele care urmează:
A fost făcută dovada existenței unui eveniment asigurat, respectiv furt prin efracție, fiind înștiințați atât asiguratorul cât și Poliția Orașului Murfatlar, în termenele contractuale, pozițiile procesuale ale părților fiind în consens cu privire la acest aspect, urmând a fi analizată în continuare valoarea despăgubirii pe care este în drept să o primească reclamanta în virtutea contractului de asigurare încheiat.
Astfel, în ceea ce privește evaluarea prejudiciului, reclamanta solicită pârâtelor suma de 1000 lei reprezentând contravaloarea reparației în regie proprie și constând în manoperă meseriaș pentru acoperirea găurilor și îndreptarea pereților. Deși atât din declarația martorei V. D., cât și din fotografiile depuse de către Poliția Orașului Murfatlar, rezultă că apartamentul reclamantei a suferit avarii, instanța constată că reclamanta nu a depus dovada efectuării acestor cheltuieli prin nici un document justificativ, astfel încât, aceste cheltuieli, nefiind dovedite, nu pot fi acordate.
De asemenea, din lista bunurilor sustrase cu prilejul constatării pagubei (f.94), contravaloarea televizorului sustras a fost estimată la suma de 1350 lei iar contravaloarea celor două butelii de gaz la suma de 134 lei, lista cu valoarea estimată fiind însușită de către reclamantă prin semnătură, astfel încât pretențiile reclamantei cu privire la diferența dintre suma estimată pentru televizor -1500 lei și suma acordată-1350 lei (o diferență de 150 lei) și dintre suma estimată pentru cele două butelii (334 lei) și suma acordată (134 lei) (o diferență de 200 lei) – în total 350 lei sunt nefondate cât timp ambele părți au fost de acord inițial cu această estimare.
Cu toate acestea, instanța apreciază întemeiate pretențiile reclamantei cu privire la contravaloarea materialelor de reparații, respectiv suma de 266, 54 lei, ținând cont că existența pagubei este dovedită prin fotografiile depuse la dosar (f. 55-56) din care pot fi observate degradări aduse imobilului și din declarația martorei V. D., care audiată în fața instanței a precizat că „(apartamentul) era distrus, ușa de la bucătărie distrusă, erau scoase cablurile din pereți” (f.105) iar valoarea pagubei este dovedită prin factura nr._/08.08.2012 (f.72) și bonul de la fila 73.
Totodată sunt întemeiate pretențiile reclamantei în ceea ce privește contravaloarea celorlalte bunuri mobile, constând în produse de vestimentație (2000 lei), cosmetice (1000 lei), de curățenie (500 lei), de gospodărie (1000 lei) și bunuri electronice și electrocasnice (1550 lei), pentru considerentele următoare:
Din declarația martorei V. D., reiese că aceasta a observat la data evenimentului, că au fost furate televizorul, buteliile, aerul condiționat, fierul de călcat, ondulatorul de păr, obiectele de igienă personală, „casa fiind răscolită”. Totodată, aceste bunuri au fost inițial reclamate, fără a fi expres identificate, prin sesizarea depusă la Poliția Orașului Murfatlar, ulterior, la data de 31.01.2013 fiind identificate și cuantificate - prin declarația din 31.01.2013, iar unitatea de poliție fiind încunoștințată în acest sens, dovada făcând-o adresa nr._/24.04.2013. În raport de aceste împrejurări instanța apreciază că reclamanta a dovedit existența acestui prejudiciu.
În ceea ce privește contravaloarea prejudiciului solicitată, instanța, având în vedere și concluziile raportului de expertiză merceologică administrat în cauză (f. 117-119) constată că aceasta este corect estimată, prin raportare la valoarea unor bunuri similare din magazinele de profil din orașul C., astfel: pentru produsele de vestimentație (în esență) -2000 lei, pentru produsele cosmetice -1000 lei, pentru produsele de curățenie -500 lei, produsele de gospodărie fiind estimate de către expert la valoarea de 1060 lei, față de suma de 1000 lei solicitată de către reclamantă iar pentru bunurile electronice și electrocasnice, expertul numit estimând suma în cuantum total de 2050 lei (față de suma de 1550 lei solicitată de către reclamantă).
Criticile pârâtei . GROUP SA conform cărora valorile de înlocuire solicitate sunt neîntemeiate deoarece nu a fost avută în vedere durata de viață normală a unui bun mobil, ori alte forme de depreciere a bunurilor mobile, urmează a fi respinse, ținând cont de prevederile art. 6.2. din contractul de asigurare încheiate între părți potrivit cărora sumele asigurate specificate în poliță reprezintă pentru conținut, prevăzut la pct.2.2, suma globală a bunurilor asigurare la valoarea de înlocuire (de nou), declarată de Asigurat și agreată de Asigurator și care reprezintă costul producerii sau achiziționării la prețurile uzuale de piață unui bun identic sau având caracteristici și performanțe similare cu cele ale bunului asigurat, de natura bunurilor – îmbrăcăminte, cosmetice, produse de curățenie și gospodărie ori electronice și electrocasnice de valoare redusă, care nu pot fi evaluate obiectiv decât prin prisma valorii unor produse similare aflate pe piață, precum și faptul că, contravaloarea sumei totale solicitate nu depășește plafonul prevăzut contractual – 4000 lei bucata în cazul aparaturii electronice și electrocasnice, și_ lei valoarea tuturor bunurilor asigurate din imobil.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că pretențiile reclamantei sunt întemeiate pentru suma în cuantum total de 6316,54 lei reprezentând contravaloarea următoarelor bunuri: îmbrăcăminte - 2000 lei, cosmetice - 1000 lei, produse de curățenie-500 lei, produse de gospodărie-1000 lei, produse electronice și electrocasnice (fier de călcat, aparat aer condiționat, ondulator păr, uscător păr)-1550 lei și materiale de reparații-266,54 lei, astfel încât urmează a obliga pârâtele la plata sumei de 6316,54 lei reprezentând contravaloare despăgubire, pârâtele urmând a fi obligate solidar față de modul de încheiere a contractului.
În ceea ce privește solicitarea de acordare a dobânzii legale de la data introducerii cererii, instanța are în vedere dispozițiile art. 43 Cod . data încheierii contractului de asigurare, care stipulează că „Datoriile comerciale lichide si plătibile în bani produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile”. De asemenea, disp. art. 2 din OG 13/2011, prevăd că în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi fără să se arate rata dobânzii, se va plăti dobânda legală.
Având în vedere calitatea de comercianți a pârâtelor, precum și faptul că acestea au fost puse în întârziere cu privire la obligația de a remite o sumă de bani reclamantei, cel mai târziu de la data introducerii prezentei cereri de chemare în judecată, instanța urmează a admite solicitarea reclamantei și a dispune obligarea pârâtelor în solidar la plata dobânzii legale asupra sumei de 6316,54 lei de la data introducerii prezentei cereri, respectiv 21.02.2014 și până la data achitării efective a debitului.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de către reclamantă și constând în taxă judiciară de timbru, onorariu expert și onorariu avocat, instanța se va raporta la următoarele dispoziții legale:
În conformitate cu prevederile art. 452, dovada cheltuielilor de judecată trebuie făcută de partea care le pretinde până la închiderea dezbaterilor asupra fondului. De asemenea, conform art. 453 alin. 1 din același act normativ, obligarea părții care a pierdut procesul la plata cheltuielilor de judecată se poate realiza numai la cererea părții care a câștigat procesul. Totodată, potrivit alin. 2 al aceluiași articol, când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, iar atunci când este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Astfel, taxa judiciară de timbru datorată pentru contravaloarea pretențiilor admise este de 420,83 lei, onorariul de avocat de 700 lei este dovedit prin factura nr. 139/20.02.2015 și chitanța din data de 20.02.2015 (f.144-145) iar onorariul de expert de 500 lei este probat prin dovada avansării acestuia de către reclamantă aflată la dosar la fila 109.
În consecință, instanța va obliga pârâtele în solidar la plata către reclamantă a sumei de 1620,83 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (420,83 lei- taxă judiciară de timbru proporțională pretențiilor admise, 700 lei- onorariu avocat, 500 lei – onorariu expert).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanta BOHĂLȚEANU C. CNP_, cu domiciliul în Mun. C., ., ., parter, Apt. 39, J. C. și cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului de Avocat P. A. G. din Mun. C., Bvd. 1 Decembrie 1918 nr. 31, ., Apt. 6, J. C. în contradictoriu cu pârâtele . V. SA înmatriculată în Registrul Comerțului cu nr. J_, având CUI_, cu sediul în București, Bvd. C. I nr. 31-33, Sector 2 și cu sediul procesual ales la S.C.A. D. F. și Asociații din București, Bvd. Unirii nr. 15, ., Etaj 4, Apt. 15, Sector 4 și . V. SA PRIN . V. SA SUCURSALA C. cu sediul în Mun. C., Bvd. Tomis nr. 142, J. C..
Obligă pârâtele în solidar la plata către reclamantă a sumei de 6316,54 lei reprezentând despăgubire neachitată precum și la plata dobânzii legale aferente acestui debit de la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 21.02.2014, și până la achitarea integrală a acestuia.
Obligă pârâtele în solidar la plata către reclamantă a sumei de 1620,83 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (420,83 lei - taxă judiciară de timbru proporțională pretențiilor admise, 700 lei - onorariu avocat, 500 lei – onorariu expert).
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea se va depune la Judecătoria C.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. F. D. Ș.
Red.jud.L.F./08.06.2015
Tehnoredact.D.Ș.
5 ex./19.06.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6407/2015. Judecătoria... | Cerere necontencioasă. Sentința nr. 7262/2015. Judecătoria... → |
|---|
