Servitute. Sentința nr. 7580/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7580/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 24-06-2015 în dosarul nr. 18363/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL NR. 3047
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr. 7580
Ședința publică din data de 24.06.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. V.
GREFIER: A. L.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții I. S.( CNP_) și I. I. (CNP_), ambii cu domiciliul procesual ales la CIA Banuta G. din Năvodari, . BIS, jud.C., în contradictoriu cu pârâții F. T. și F. E., ambii cu domiciliul în C., ., jud.C., având ca obiect servitute de trecere.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 17.06.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța a amânat pronunțarea la data de 24.06.2015, când în aceeași compunere a
hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei C., reclamanții I. S. și I. I. au solicitat în contradictoriu cu pârâții F. T. și F. E. pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună obligarea pârâților de a permite reclamanților accesul pe terenul acestora la calea publică, prin crearea unei servituți de trecere, obligarea pârâților de a permite reclamanților trecerea pe terenul acestora cu conductele necesare pentru a se realize racordarea la toate rețelele de utilități (conducte de apă, gaz sau alte asemenea, a canalelor și a cablurilor electrice, subterane sau aeriene, după caz, precum și a oricăror alte instalații sau material cu același scop), obligarea pârâților de a permite reclamanților să se racordeze la rețeaua de apă aflată pe proprietatea acestora sau în imediata apropiere, în situația în care din punct de vedere tehnic nu va fi posibil rapordul reclamanților la rețeaua de apă și canalizare, prin efectuarea unui branșament care să fie conectat la conducta situată pe drumul public. Au mai solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că în anul 2003 au achiziționat de la numiții M. I. și M. M. imobilul situat pe ., jud.C., potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1994/05.12.2003 de BNP Stamule D..
Susțin reclamanții că în cuprinsul contractului de vânzare cumpărarea menționat se specific faptul că imobilul proprietatea acestora are acces la ., iar la sud se învecinează cu Consiliul Local C. pentru teren și cu F. T. pentru construcție, aspect confirmat și prin planul de situație întocmit pentru imobilul din ., de unde se poate observa că, drumul de acces de la . reclamanților a fost folosit ăn comun cu pârâții încă de pe vremea foștilor proprietari.
Potrivit susținerilor reclamanților, deși aceștia au încercat să ajungă la o înțelegere cu pârâții, aceștia din urmă au refuzat, pretextând faptul că . proprietatea acestora, iar reclamanții nu au dreptul să folosească acea cale de acces fără consimțământul pârâților.
Apreciază reclamanții că proprietatea acestora este un loc înfundat, nu au ieșire spre drumul public decât prin tranzitarea aleii de acces, despre care pârâții susțin că le aparține, iar în present pârâții nu le mai permit reclamanților nici să ia apă potabilă de la rețeaua situată pe proprietatea acestora.
Mai arată reclamanții că aceștia au făcut demersuri în vederea obținerii avizului în vederea racordării la apă, dar acest lucru nu a fost posibil, deoarece răspunsul comunicat reclamanților de Primăria Municipiului C. prin adresa nr._/07.01.2013 nu este lămuritor în acest sens.
În drept, a invocat dispozițiile art.607, 617, 621 C.civ, art.194 și art.451 C.pr.civ.
În dovedirea pretențiilor, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul, proba testimonială și expertiză tehnică de specialitate.
Instanța a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar pentru reclamanți sub forma scutirii acestora de la plata taxei judiciare de timbre în cuantum de 742 lei.
Legal citați, pârâții au formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin intermediul cărora au solicitat în principal respingerea acțiunii ca nefondată, iar în eventualitatea acordării reclamanților a unui drept de servitute, aceștia să suporte contravaloarea lipsei de folosință a terenului proprietatea pârâților la valoarea de circulație, iar aceștia să fie despăgubiți cu o suprafață de teren egală cu terenul afectat de servitutea de trecere instituită în favoarea reclamanților.
Pârâții au precizat faptul că reclamanții au tranzitat nestingheriți calea de acces aflată pe terenul pârâților, iar neînțelegerile au apărut din anul 2014 când s-a spart conducta de apă care realiza alimentarea casei reclamanților și s-au înregistrat pierderi însemnate, în condițiile în care pârâții au fost cei care au suportat remedierea defecțiunii.
În drept, s-au întemeiat pe dispozițiile art.205-210 C.pr.civ. și au solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul, proba testimonială și expertiza de specialitate.
Instanța a dispus acordarea ajutorului public pentru pârâții reconevenienți prin scutirea acestora de la plata taxei judiciare de timbre în cuantum de 742 lei.
Reclamanții au depus răspuns la întâmpinare prin care au arătat, în esență, că nu sunt de acord să îi despăgubească pe pârâți cu o suprafață din terenul acestora.
La termenul de judecată din data de 17.12.2014 instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, interogatoriul, proba testimonială și expertiza tehnică topo.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, interogatoriul părților, proba testimonială în cadrul căreia au fost audiați martorii Sarmasan M. și M. M. și a fost întocmit raportul de expertiză tehnică judiciară topo cadastrală de expert B. O., acesta fiind depus la filele 166-176 din dosar.
Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1994/05.12.2003 de BNP Stamule D., reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în C., ., compus din construcție casă de locuit cu două camere, bucătărie, cămară, baie, 2 holuri și anexe gospodărești cu o suprafață construită de 58,06 mp și terenul aferent în suprafață de 150,00 mp, imobil identificat cu nr.cadastral 9584, având următoarele vecinătăți: la nord proprietar C. I. și D. A., la sud Consiliul Local C. pentru teren și F. T. pentru construcție, la est proprietar Mârlăneanu I. și B. E. și la vest acces la ..Consiliului Local C. (f.16-19).
Potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2231/02.12.1996 de notariatul public, pârâții au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului format dintr-o construcție de locuit cu două camere și dependințe, imobil situat în C., ., împreună cu suprafața de 167 mp teren aferent construcției având următoarele vecinătăți: la nord proprietar P. F., la sud proprietar M. Uta, la est proprietar M. I., la vest proprietar G. N. (f.88-92).
Cu referire la instituirea unei servituți de trecere în favoarea reclamantului instanța reține că potrivit art. 616 din vechiul Cod civil, … proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.
Din raportul de expertiză tehnică judiciară topo cadastrală întocmit de expert B. O. se constată că reclamanții pot avea acces la calea publică doar folosind calea de acces aflată pe proprietatea pârâților, iar în zonă nu există alte variante de trecere cu piciorul folosind proprietățile învecinate și nici situații în care să se asigure o cale de acces către drumul public în condiții mult mai puțin restrictive, folosind proprietăți învecinate.
Potrivit raportului de expertiză, nu poate fi agreată varianta propusă de pârâți în sensul că singura alternativă de acces spre lotul reclamanților este o alee de acces cu suprafața de aproximativ 38 mp folosită în prezent pentru accesul la imobil de către vecinul de la nord, numitul C. I., deoarece această variantă a fost exclusă de reclamant și de C. I., iar în eventualitatea în care s-ar demola gardul dintre cele două alei și s-ar demola stâlpul de electricitate existent nu ar fi îndeplinite dispozițiile legale și locale (deschidere stradală de 8 m, lățime alee de acces pentru situații de urgență de minim 3,8 mp. etc).
Din măsurătorile efectuate a rezultat faptul că imobilul reclamantului nu are acces la calea publică, iar în aceste condiții instanța constată că în cauză imobilul reclamanților constituie loc înfundat în sensul avut în vedre de dispozițiile art. 616 cod civil iar această situație nu este creată prin fapta reclamantului. Ca urmare instanța va dispune instituirea unei servituți de trecere în favoarea reclamanților și asupra fondului aservit proprietatea pârâților descrisă în Anexa 4 la raportul de expertiză întocmit de expert B. O. pe conturul a-b-c-2-1-t.
În ceea ce privește solicitarea reclamanților de obligare a pârâților să le permită trecerea pe terenul acestora cu conductele necesare pentru a se realiza racordarea la toate rețelele de utilități respectiv: conducte de apă, gaz sau alte asemenea, a canalelor și a cablurilor electrice, subterane sau aeriene, după caz, precum și a oricăror alte instalații sau materiale cu același scop, instanța va avea în vedere următoarele aspecte.
Conform art. 576 din vechiul C.civ. ...servitutea este o sarcină impusă asupra unui imobil pentru uzul și utilitatea unui imobil având un alt stăpân.
Este necesar, pentru început, să se stabilească căror categorii de servituți îi aparține alimentarea cu energie electrică, alimentarea cu apă, canalizarea (scurgerea apelor reziduale) și alimentarea cu gaze naturale, funcție de care se poate stabili dacă în cauză sunt incidente dispozițiile art. 625 din vechiul C. Civ. și, implicit, dacă poate fi calificată folosirea în acest mod a fondurilor ca o servitute prin destinația proprietarului.
Potrivit art. 625 din vechiul C.civ. ...destinațiunea proprietarului ține loc de titlu în privința servituților continue și aparente.
Potrivit art. 626 din vechiul C.civ. ...nu poate fi destinațiune a proprietarului decât numai când se va dovedi că cele două fonduri acum desparțite au fost averea aceluiași proprietar și că printr-însul s-au pus lucrurile în starea din care a rezultat servitutea.
Potrivit art. 627 ...daca proprietarul a două proprietăți, între care există un semn văzut de servitute, înstraineaza una din proprietăti, fără ca contractul să conțină nicio convenție atingătoare de servitute, ea urmează de a exista într-un mod activ sau pasiv în favoarea fondului înstrăinat sau asupra fondului instrăinat.
Pornind de la clasificarea doctrinară a servituților în servituți continue și necontinue și de la definiția celor două categorii, alimentarea cu energie electrică, alimentarea cu apă, canalizarea (scurgerea apelor reziduale) și alimentarea cu gaze naturale, fiind exerciții care au trebuință de faptul actual al omului pentru a fi exercitate, sunt servituți necontinue. Cu privire la servituțile privind alimentarea cu energie electrică, alimentarea cu apă și alimentarea cu gaze naturale este indubitabil că acestea sunt servituți necontinue, fiind necesară intervenția umană pentru utilizarea lor. Cu privire la servitutea privind canalizare (scurgerea apelor menajere), prin prisma prevederilor art. 622 din vechiul C.civ., există unele discuții cu privire la caracterul continuu sau necontinuu. Art. 622 alin.3 din vechiul Cod civil exemplifică servitutea de canalizare (apăducere) drept una continuă. Doctrina a venit cu o nuanțare. Astfel, această servitute,când se referă la apele de ploaie, ea este continuă, fiindcă scurgerea, odată efectuată, se produce de câte ori plouă, fără vreo nouă intervenție a proprietarului. Când însă scurgerea se referă la apă menajeră, servitutea este necontinuă, fiindcă apa nu se scurge decât dacă se aruncă apă menajeră, adică numai printr-o intervenție a omului, necesară la fiecare caz de scurgere. Prin urmare, în cazul servituții de canalizare, respectiv de scurgere a apelor menajere are un caracter necontinuu.
Sub aspectul clasificării în servituți aparente și neaparente, alimentarea cu energie electrică și cu gaze naturale sunt amplasate aerian, alimentarea cu apă este amplasată subteran, între căminul de apometre și clădire, dar conducta este montată aparent pe fațada clădirii până la etaj și țeava de canalizare iese din clădire la etaj, coboară aparent pe fațadă și continuă în subteran, unde se îmbină cu canalizarea veche. Prin urmare, toate servituțile au semne exterioare care indică existența lor, fiind astfel servituți aparente. În concluzie toateservituțile din cauză sunt necontinue și aparente.
În speță, instanța constată că stabilirea unor servituți în favoarea reclamanților și în sarcina pârâților, cu consecința obligării pârâților de a permite reclamanților să treacă pe terenul acestora cu conductele necesare necesare pentru a se realiza racordarea la toate rețelele de utilități respectiv: conducte de apă, gaz sau alte asemenea, a canalelor și a cablurilor electrice, subterane sau aeriene, după caz, precum și a oricăror alte instalații sau materiale cu același scop ar avea un caracter excesiv și ar putea conduce la o restrângere pentru reclamanți a exercitării prerogativelor dreptului de proprietate, cu atât mai mult cu cât, cel puțin la acest moment, reclamanții nu dețin proiecte tehnice pentru instalațiile pe care ar dori să le realizeze și nu se poate determina în ce măsură conductele necesare reclamanților pentru racordarea la toate rețelele de utilități ar afecta proprietatea pârâților și întinderea acesteia.
În ceea ce privește solicitarea reclamanților de obligare a pârâților să se racordeze la rețeaua de apă aflată pe proprietatea acestora sau în imediată apropiere, instanța va avea în vedere faptul că o astfel de solicitare a reclamanților are un caracter subsidiar ipotezei în care reclamanții ar dovedi faptul că le este imposibil din punct de vedere tehnic să se racordeze la rețeaua de apă și canalizare, prin efectuarea unui branșament care să fie conectat la conducta situată pe drumul public.
În cauză însă, reclamanții nu au făcut dovada unei astfel de imposibilități, de natură să formeze instanței convingerea că numai prin obligarea pârâților s-ar crea posibilitatea pentru reclamanți de a se racorda la rețeaua de apă aflată pe proprietatea acestora.
În concret, instanța va avea în vedere faptul că reclamanții au depus la dosarul cauzei adresa nr.R121814/07.01.2013 emisă de Primăria Municipiului C. prin care se explică situația juridică a terenului în suprafață de 437,50 mp ce a format obiectul Deciziei nr._/1958 ce a fost atribuit în folosință către B. Ș. (f.30 dosar), adresa nr._/07.11.2014 emisă de . care se aduce la cunoștință reclamanților că aceștia nu figurează ca titulari de factură sau de contract, iar pentru branșarea acestora este necesar avizul definitiv eliberat de operator la cererea utilizatorului, pe baza proiectului de execuție (f.157 dosar) și adresa nr.5493/04.12.2014 emisă de . care se aduce la cunoștință reclamanților care sunt actele necesare pe care aceștia trebuie să le depună la Biroul Tehnic din cadrul ., . în vederea racordării la rețeaua de apă a imobilului situat în C., . (f.158 dosar).
Din analiza înscrisurilor menționate mai sus, instanța apreciază că reclamanții nu au făcut dovada unei imposibilități pentru aceștia de a efectua un branșament care să fie conectat la conducta situată pe drumul public, mai mult aceste înscrisuri dovedesc disponibilitatea manifestată de . soluționare a cererii depuse de reclamanți.
Pentru aceste considerente, instanța urmează să respingă acest capăt de cerere ca nefondat.
În ceea ce privește solicitarea pârâților reconvenienți de a se stabili o despăgubire în sarcina reclamanților în eventualitatea admiterii capătului de cerere privind instituirea servituții de trecere, instanța va avea în vedere faptul că, potrivit art. 616 din vechiul Cod civil, … proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.
În considerarea dispozițiilor legale menționate mai sus și având în vedere și concluziile raportului de expertiză topo cadastrală întocmit în cauză de expert B. O., instanța apreciază ca fiind rezonabilă și proporțională stabilirea unei despăgubiri în favoarea pârâților și în sarcina reclamanților reprezentând contravaloare servitude de trecere constând în suprafața de teren de 12 mp delimitată în Anexa 6 la raportul de expertiză pe conturul G-3-j-H-G.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite în parte cererea formulată de reclamanții I. S. și I. I. și va admite cererea reconvențională formulată de pârâții F. T. și F. E..
În ceea ce privește solicitările de acordare a cheltuielilor de judecată, instanța, în raport de soluția pronunțată în cauză, va admite în parte pentru reclamanți această cerere, va reduce onorariul de avocat de la valoarea de 1500 lei la valoarea de 500 lei, proporțional cu admiterea capătului unu de cerere și respingerea capetelor doi și trei de cerere, va admite în tot pentru pârâți cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, va compensa aceste cheltuieli până la valoarea de 500 lei și va obliga reclamanții la plata către pârâți a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanții I. S. și I. I., ambii cu domiciliul procesual ales la CIA Banuta G. din Năvodari, . BIS, jud.C., în contradictoriu cu pârâții F. T. și F. E., ambii cu domiciliul în C., ., jud.C..
Admite cererea reconvențională formulată de pârâții F. T. și F. E..
Stabilește în favoarea reclamanților o servitute de trecere pe proprietatea pârâților descrisă în Anexa 4 la raportul de expertiză întocmit de expert B. O. pe conturul a-b-c-2-1-t.
Stabilește o despăgubire în favoarea pârâților și în sarcina reclamanților reprezentând contravaloare servitute de trecere constând în suprafața de teren de 12 mp delimitată în Anexa 6 la raportul de expertiză întocmit de expert B. O. pe conturul G-3-j-H-G.
Respinge restul pretențiilor reclamanților ca nefondate.
Admite cererile de acordare a cheltuielilor de judecată, în parte pentru reclamanți și în tot pentru pârâți, dispune compensarea acestora până la valoarea de 500 lei și obligă reclamanții la plata către pârâți a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3000 lei reprezentând onorariu avocat.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.06.2015.
P. GREFIER
M. V. A. L.
Red. Jud.M. V. / 03.07..2015;
Tehnored. Grf. A.L. / 03.07.2015 / 6 exp.
Comunicat 4 exp. / 03.07.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6902/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 6475/2015. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
