Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1733/2015. Judecătoria CORNETU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1733/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 1733/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CORNETU
.
SENTINTA CIVILA Nr. 1733/2015
Ședința camera de consiliu de la 13 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. E.
GREFIER A. L.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant . și pe pârât ., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au raspuns părtile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanta, verificându-și din oficiu competenta, în temeiul art. 131 al.1 NCPC, constata că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauza.
În temeiul art. 238 NCPC, instanța stabilește termen pentru durata cercetării judecătorești un termen.
Instanta, în temeiul art. 258 C. încuviintează pentru ambele părti, proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, considerandu-le concludente, pertinente si utile solutionarii cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat si probe de administrat, instanta constata cauza în stare de judecată și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.01.2015 sub nr._, pe calea procedurii cu privire la cererile de valoare redusă (Titlul X din Cartea a VI-a a Codului de procedură civilă), reclamanta . a chemat în judecată pe pârâta ., solicitând instanței să oblige parata la plata sumei de 2306,37 lei cu titlu de debit principal, la care să se adauge dobânda legală, calculată până la plata efectivă a debitului și suma de 208 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 200 lei reprezintă contravaloarea taxei judiciare de timbru și 8 lei reprezintă taxe ONRC.
În motivarea acțiunii, creditoarea reclamantă a arătat că debitorul pârât datorează sumele solicitate în virtutea relațiilor comerciale derulate între acestea. În baza acestor relații comerciale, reclamanta creditoare a emis o . facturi neachitate de pârâtă. Creditoarea a mai susținut că solicită dobânda legală calculată pentru suma datorată de debitoare.
Reclamanta a învederat că are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâtului.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1025-1032 C. proc. civ.
Reclamanta a arătat că nu dorește să aibă loc o dezbatere orală.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar, în fotocopie, un set de înscrisuri.
Cererea reclamantei a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei.
Pârâtei i s-au comunicat în mod legal formularul de cerere, înscrisurile anexate acestuia și formularul de răspuns. Pârâta nu a formulat răspuns și nici nu s-a prezentat în fața instanței.
Sub aspect probatoriu s-a încuviințat proba cu înscrisuri.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
În fapt, între cele două părți s-au derulat o . raporturi comerciale, dovada acestora fiind reprezentată de facturile fiscale depuse la dosarul cauzei.
Se mai reține că facturile menționate sunt semnate și ștampilate de debitoarea pârâtă.
Pe cale de consecință, instanța reține că, reclamanta a furnizat pârâtei produsele facturate, în prezent datorând creditoarei reclamante suma de 2306,37 lei.
În drept, instanța reține că, în baza art.1270 Cod civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante. Totodată, conform art. 1240 C.civ. voința de a contracta poate fi exprimată verbal sau în scris, legea neimpunând în acest caz forma scrisă a contractului ad validitatem.
Instanța constată că reclamanta și-a întemeiat în drept cererea pe dispozițiile art. 1025 C.pr.civ. privind cererile cu valoare redusă.
Astfel, potrivit art. 1025 C pr. civ., prezentul titlu se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.
Reclamantul declanșează procedura cu privire la cererile cu valoare redusă prin completarea formularului de cerere și depunerea sau trimiterea acestuia la instanța competentă, prin poștă sau prin orice alte mijloace care asigură transmiterea formularului și confirmarea primirii acestuia. (2)Formularul de cerere se aprobă prin ordin al ministrului justiției și conține rubrici care permit identificarea părților, valoarea pretenției, indicarea probelor și alte elemente necesare soluționării cauzei.
(3)Odată cu formularul de cerere se depun ori se trimit și copii de pe înscrisurile de care reclamantul înțelege să se folosească (art. 1029 C proc civ.)
Art. 1030 C proc civ dispune că instanța va pronunța și redacta hotărârea în termen de 30 de zile de la primirea tuturor informațiilor necesare sau, după caz, de la dezbaterea orală. În cazul în care nu se primește niciun răspuns de la partea interesată în termenul stabilit la art. 1029 alin. (4), (6) sau (8), instanța se va pronunța cu privire la cererea principală sau la cererea reconvențională în raport cu actele aflate la dosar. Hotărârea primei instanțe este executorie de drept.
In cazul in care obiectul litigiului îl constituie o obligație de a da, cum este și obligația de a plăti o suma de bani, creditorul are obligația sa dovedească existența obligației. Operează astfel în sarcina debitorului o prezumție de vinovăție, iar daca acesta nu dovedește îndeplinirea obligației, se prezuma ca nerespectarea acesteia provine din vina debitorului, care va fi obligat la plata de despăgubiri către creditor.
Examinând aceste dispoziții legale în raport de situația de fapt reținută mai sus, având in vedere si disp. art 1030 alin 2 teza finala, instanța reține că reclamanta, în conformitate cu art. 239 NCPC, a făcut dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile în cuantum de 2306,37 lei asupra patrimoniului debitorului, constatată printr-un înscris, respectiv prin facturile mai sus menționate depuse la dosar.
Instanța retine așadar ca obligația debitorului de a plăti contravaloarea produselor furnizate, corelativa dreptului de creanță pretins de creditoare, a fost dovedită în contextul în care pârâtul a recunoscut existența relațiilor comerciale cu reclamanta, prin semnarea și ștampilarea facturii, făcându-se astfel dovada raportului juridic de drept în baza căruia s-a născut obligația debitoarei de plata a produselor furnizate de creditoare.
Instanța constată caracterul cert al creanței. Caracterul lichid al creanței rezultă din faptul că aceasta este determinată expres în conținutul facturilor fiscale. În privința caracterului exigibil al creanței instanța reține că acestea au ajuns la scadență.
Constatând că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de plată a prețului pentru serviciile prestate de reclamantă, obligație pe care și-a asumat-o în mod legal, instanța va obliga pe acesta la plata sumei de 2306,37 lei cu titlu de debit principal reprezentând contravaloare produse furnizate si neachitate.
În ce privește capătul accesoriu de cerere, instanța reține că, potrivit art. 1535 C.civ. în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până la momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege. În acest caz debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ar fi mai mic. În acest context, instanța constată că reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii legale.
Pentru acest motiv, instanța va obliga pârâta la plata dobânzii legale aferente debitului principal calculată de la data scadenței fiecărei facturi și până la plata efectivă a debitului.
În temeiul art.1031 alin. (1) și art. 453 alin. (1) C. proc. civ., instanța va admite cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 208 lei, din care 200 lei reprezintă taxa judiciară de timbru și 8 lei reprezintă taxe ONRC.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată privind pe reclamanta ., cu sediul în sector 1, București, . în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în 1 Decembrie, ., nr. 259B, J. Ilfov.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2306,37 lei reprezentând contravaloarea debitului principal – facturi restante, la care se adaugă dobânda legală calculată de la data scadenței fiecărei facturi și până la plata efectivă a debitului.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 208 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din care 200 lei reprezintă contravaloarea taxei judiciare de timbru și 8 lei reprezintă taxe ONRC.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se va depune la Judecătoria Cornetu.
Executorie de drept.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.05.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
D. ENIKOAnton L.
L.A. 22 Mai 2015
Red. D.E./Dact. D.E – 4 ex
15.06.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1723/2015.... | Anulare act. Sentința nr. 1644/2015. Judecătoria CORNETU → |
|---|
