Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3901/2015. Judecătoria CORNETU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3901/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 26-10-2015 în dosarul nr. 3901/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CORNETU
SENTINȚA CIVILĂ NR.3901
Ședința din camera de consiliu din data de 26.10.2015
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: M. E. D.
GREFIER: A. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta E. E. MUNTENIA SA și pe pârâta R. I., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Dezbaterile au avut loc in sedinta din camera de consiliu din data de 19.10.2015, fiind consemnate in încheierea de sedinta de la acea data, ce face parte integranta din prezenta, cand instanta avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 26.10.2015, cand in aceeasi compunere a retinut urmatoarele.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub nr._ la data de 25.06.2015 pe rolul Judecătoriei Cornetu, reclamanta E. E. Muntenia S.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta R. I., pe calea procedurii pentru cererile de valoare redusă, obligarea acesteia la plata sumei de 8061,88 lei, constând în debit principal, precum și obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata constand in taxa judiciară de timbru, in cuantum de 200 lei.
În motivare, reclamanta a învederat următoarele:
In fapt, între reclamantă și pârâta s-au derulat raporturi contractuale, acestuia fiindu-i atribuit codul de client_, în baza căruia reclamanta a livrat energie electrică către pârâta, corelativ s-a născut obligația de plată a acesteia pentru serviciile de care a beneficiat, conform facturilor fiscale emise de către creditoare. Astfel, începerea derulării relațiilor contractuale s-a realizat la data în care debitorul a început să consume energie electrică, însușindu-și totodată obligațiile care derivă din beneficiul acestui serviciu și din contractul de furnizare a energiei electrice.
A menționat reclamanta că între părți operează condițiile standard ale unui contract de adeziune, contract aprobat prin Decizia ANRE nr. 57/1999, modificat prin Ordinul nr. 5/21.02.2003, aplicabil la nivel național.
Reclamanta avea obligația să furnizeze energie electrică, iar debitoarea avea obligația să achite contravaloarea serviciilor prestate în termen de 15 zile de la data emiterii facturilor, data emiterii facturilor și data scadenței fiind înscrise pe factură.
Intrucât actele normative anterior-menționate au fost publicate în forma inițială în Monitorul Oficial al României, nimeni nu poate invoca necunoașterea acestora și neînsușirea clauzelor prevăzute în acestea, mai ales că prin art. 33 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice se face numai pe baza de contract de furnizare încheiat de un furnizor cu consumatorul, pe care de consecință, rezultă ca acel consum care nu se realizează în baza unui contract întră sub incidența Codului Penal.
În acest sens, reclamanta a arătat ca potrivit art. 7, lit. c) din contractul-cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici, aprobat prin Decizia A.N.R.E.nr. 57/1999, consumatorul are obligația sa achite integral si la termen contravaloarea energiei electrice furnizate. De asemenea, potrivit art. 11, alin. 1 si 2 din contractul-cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici, aprobat prin Decizia A.N.R.E. nr. 57/1999:
(1) Factura emisa pentru plata contravalorii energiei electrice va fi achitata In termenul de scadenta de 15 zile de la data emiterii facturii, data emiterii facturii si termenul de scadenta fiind înscrise pe factura.
(2) Neachitarea facturii de către consumator In termen de 30 de zile de la data scadentei atrage penalități de întârziere, dupa cum urmează:
a) penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilit conform reglementarilor legale In vigoare;
b) penalitățile se datorează începând cu prima zi dupa data scadentei;
Totodată invedereaza faptul ca obligația de plata a consumatorilor pentru energia electrica consumata este expres prevăzuta de Legea energiei electrice, astfel: potrivit prevederilor art. 54 din vechea lege a energiei electrice nr. 13/2007: "In conformitate cu prevederile contractului, consumatorul este obligat sa plătească contravaloarea energiei electrice consumate." Potrivit prevederilor art. 59 din legea nr. 123/2012 a energiei electrice si gazelor naturale: "In conformitate cu prevederile contractului, clientul final este obligat sa plătească contravaloarea energiei electrice consumate la prețul si In condițiile prevăzute In contractul de furnizare a energiei electrice."
A mai arătat reclamanta că in conformitate cu art. 61 alin. 2 din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice si gazelor naturale (art. 56 alin. 2 din vechea lege a energiei electrice nr. 13/2007), nerespectarea contractului de furnizare a energiei electrice de către clientul final poate atrage suportarea următoarelor consecințe, dupa caz: penalizări, sistarea temporara a furnizării energiei electrice, rezilierea contractului de furnizare a energiei electrice.
In ceea ce privește suportarea de către consumator a cheltuielilor furnizorului/operatorului de rețea pentru deconectarea si reconectarea la rețea, menționeaza ca aceasta este reglementata de art. 200 alin. 5 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1007/2004.
In dovedirea recunoașterii si însușirii derulării contractului dintre debitoare si E. E. MUNTENIA SA, sta si faptul ca acesta a efectuat o . plați către societatea creditoare, asa cum rezulta si din situația financiara a debitorului, anexata la prezenta.
Reclamanta a precizat că expedierea facturilor de energie electrica se realizeza cu operatorul național din domeniul serviciilor poștale si care se afla in proprietatea statului roman, acesta fiind furnizor unic al acestui serviciu universal in orice punct de pe teritoriul României.
Facturarea, respectiv emiterea facturilor se realizează conform Codului fiscal - art. 155, unde alin. 28 precizează ca semnarea si stampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie sa le conțină factura, aceasta rezultând si din Decizia nr. 29/E/12.01.2005 a Curtii de Apel Iasi.
Prin urmare, E. E. MUNTENIA SA si-a onorat obligația de a furniza debitorului energie electrica, fara ca acesta din urma sa-si fi indeplinit intocmai obligația corelativa de achitare a facturilor, in contextul in care nu a tăgăduit existenta raportului juridic obligational invocat de creditoare ca izvor al pretențiilor si nici nu a opus imprejurarea neexecutarii culpabile de către aceasta a obligațiilor contractuale, dupa cum nu a formulat niciodată vreo obiectiune cu privire la obligația de plata a debitului restant.
Potrivit art. 1.516, alin. 1 Noul Cod Civil, creditorul are dreptul la indeplinirea integrala, exacta si la timp a obligației, iar conform art. 1.535, alin. 1 Noul Cod Civil, in cazul in care o suma de bani nu este plătită la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul plații, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevăzut de lege, fara a trebui sa dovedească vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii plații ar fi mai mic.
Creditoarea a incercat rezolvarea pe cale amiabila a litigiului, prin notificări si apeluri telefonice adresate debitorului, insa demersurile nu au avut nici un rezultat.
In aceste condiții, a inteles sa se adreseze instanței, considerând indeplinite condițiile cerute de art. 1.025 Cod Procedura Civila privind Procedura cererilor de valoare redusa.
Prin urmare, solicită ca instanța sa faca aplicarea art. 1.030 Cod Procedura Civila si sa emită o hotărâre prin care sa oblige debitoarea R. I. la plata sumei de 8061,88, iar in temeiul art. 1031 C. să fie obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, au fost invocate: Noul Cod de Procedura civila: art. 150, alin.1 si 2, art. 223, alin. 3, art. 277, art. 453, art. 628, alin. 2, art. 662, art. 1.025-1.032; Noul Cod Civil: art. 1.270, art. 1.516, art.1.535;Vechiul Codul Civil: art. 969 si următoarele, art. 1.073;Codul de Procedura Fiscala (OG 92/2003): art. 120, alin. 7;Codul Fiscal: art. 155, alin. 28;Art. 156 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG 1007/2004;Decizia A.N.R.E. nr. 57 din 11 octombrie 1999 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice; Ordinul nr. 5 din 21 februarie 2003 privind modificarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice;Vechea legea energiei electrice nr. 13/2007 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 51 din_ ; Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.
În dovedire, au fost atașate următoarele înscrisuri: situația facturilor restante ale consumatorului, somația nr. 4/10.06.2014, detalii factura, Istoric pe punct de masura, fisa contor, factura fiscala, contractul incheiat intre parti (filele 11-21).
Cererea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 lei.
Deși i-au fost comunicate acțiunea și înscrisurile atașate, pârâta nu a depus formularul de răspuns completat corespunzător și nu s-a prezentat în fața instanței pentru a formula eventuale apărări.
A fost încuviințata proba cu înscrisuri, fiind respinsa ca neutilă soluționării cauzei proba cu interogatoriul pârâtei.
Deliberând asupra cererii, prin prisma susținerilor reclamantei, a probelor administrate, a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, instanța constată că este întemeiată și va fi admisă pentru următoarele considerente:
În fapt între părți a fost încheiat contractul de furnizare a energiei electrice nr. 1003-_-1/17.01.2007, în temeiul căruia reclamanta a livrat pârâtei energiei electrică pentru care a emis și factura fiscala atașata în fotocopie în valoare de 8061,88 lei reprezentând energie electrică consumată, necontestatea de către pârâta.
Potrivit disp. art. 7 din contractul-cadru rezultă că revenea obligația pârâtei consumator de a achita integral și la termen facturile emise de către reclamanta furnizor.
În ceea ce privește admisibilitatea cererii, dispozițiile art. 1026 C.pr.civ., rep., privind cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.
Făcând aplicarea textului mai sus menționat, din prisma alin. 2 și 3 ale aceluiași articol, instanța constată că cererea, astfel cum este formulată de către reclamantă, este admisibilă, putând fi judecată potrivit procedurii speciale referitoare la cererile de valoare redusă.
În drept, potrivit art. 969 C.civ. 1864/1270 din C.civ., contractul valabil încheiat reprezintă legea părților, neexecutarea acestuia antrenând răspunderea contractuală a părții care nu și-a executat din culpă obligațiile contractuale.
În plus, așa cum rezultă din art. 1082 C.civ.1864/1516 C.civ. în materia răspunderii civile contractuale, în măsura în care creditorul face dovada existenței creanței, respectiv a obligației de plată, debitorul este prezumat în culpă cu privire la neexecutarea obligației, atâta vreme cât nu dovedește executarea sau imposibilitatea de executare datorată cazului fortuit sau forței majore.
Prin urmare, având în vedere dispozițiile legale menționate și situația de fapt expusă, instanța reține, în temeiul principiului conform căruia convențiile legal făcute au putere de lege între părți că, pârâta, potrivit înscrisurilor atașate cererii, nu și-a îndeplinit obligația de a achita serviciile furnizate de reclamantă, urmând a fi obligatș la achitarea contravalorii acestora, în cuantum de 8061,88 lei, prin admiterea cererii, aceasta reprezentând contravaloarea facturii fiscale neachitate (factura nr. 3 MF_/11.02.2013).
De asemenea, în temeiul art. 1032 alin. 1 din NCPC, va fi obligata pârâta și la plata către reclamantă a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de valoare redusă formulată de reclamanta E. E. Muntenia SA, cu sediul procesual ales în București, sector 2, ..10A, Cladirea C3, . Oficiul Comertului sub nr. J40/_/2008, CUI_, în contradictoriu cu pârâta R. I., cu domiciliul în P., ., jud. Ilfov, CNP_.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 8061,88 lei reprezentând debit principal-factura fiscala nr. 3 MF_/11.02.2013.
Oblibă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru.
Executorie.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Cornetu.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. E. D. A. G.
Red. M.E.D.
Tehnored. A.G.
Ex. nr. /
Comunicat ex, azi .
Grefier,
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3451/2015. Judecătoria CORNETU | Partaj judiciar. Sentința nr. 4066/2015. Judecătoria CORNETU → |
|---|
