Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Sentința nr. 3751/2015. Judecătoria CORNETU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3751/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 16-10-2015 în dosarul nr. 3751/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECATORIA CORNETU
SENTINTA CIVILA NR.3751
ȘEDINȚA DIN CAMERA CONSILIU DIN 16.10.2015
INSTANTA CONSTITUITA DIN:
P.: B. M.
GREFIER: M. M.
Pe rol solutionarea cauzei civile privind pe reclamanta S. M. G. și pe parat . ca obiect evacuare art.1033 C. s.u.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 14.10.2015, fiind consemnate in încheierea de sedinta de la acea data, ce face parte integranta din prezenta, cand instanta avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 15.10.2015, cand instanta avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 16.10.2015,cand in aceeasi compunere a retinut urmatoarele.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.07.2014, sub nr._, reclamanta S. M. G. a chemat în judecată pe pârâta . instanței ca, pe calea procedurii speciale a evacuării, să dispună evacuarea pârâtei din imobilul teren in suprafată de 15.443 m.p., situat în or. Popesti-Leordeni, ./2, 47/2 si 48, judetul Ilfov, aflat în proprietatea reclamantei, pentru lipsă de titlu, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, s-a arătat reclamanta este proprietara terenului în suprafață de 15.443 m.p., situat în Popești-Leordeni, tarlaua 1, parcelele 46/2, 47/2 și 48. Pe prima parcelă - 46/2 - se află o construcție provizorie tip seră care aparține pârâtei.
Acest teren îi aparține în temeiul Titlului de proprietate nr._/22.06.2004, emis pe numele autorului (tatălui) sâu S. I., de către Comisia Județeană Ilfov pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, pe care l-a anexat în copie. De asemenea, mai arata că, legat de acest teren, pârâta a formulat o plângere penală, în 30.06.2006 (împotriva membrilor Comisiei Locală Popești Leordeni și Comisiei Județene Ilfov, precum și împotriva mai multor membri de familie, toți beneficiari ai unor titluri de proprietate pentru terenuri deținute fără temei de către S.C. L. S.A.), ce a făcut obiectul dosarului nr. 10/P/2010 al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial București. Plângerea a fost soluționată prin neînceperea urmăririi penale, dată prin Rezoluția din 19.02.2010.
Concluzionând, pârâta nu a dorit să intre în raporturi contractuale, civilizate, cu aceasta, nu le-a plătit nimic pentru ocuparea respectivului teren, ci a preferat, pe de o parte, folosirea abuzivă a proprietății sale și, pe de altă parte, atacarea titlului nostru, cât și a persoanelor acesteia, atât pe cale civilă cât și pe cale penală, toate demersurile respective rămânând fără niciun rezultat pozitiv pentru S.C. L. S.A. Mai arată că a notificat pârâta să evacueze imobilul, conform procedurii prev. de art. 1038 C. pr. civ. Notificarea - nr. 145N/08.07.2015, Biroul Executorilor Judecătorești Asociați T. A. M. și T. N. V., a fost comunicată pârâtei în data de 09.07.2015.
În data de 14.07.2015, orele 18:00, la sediul Cabinetului de Avocat B. Pinkerton D. s-a încheiat, între reclamanta și pârâtă, un proces-verbal prin care s-a stabilit că terenul va fi evacuat de bună-voie până la data de 31.07.2015. S-a mai stabilit și o nouă întâlnire, la sediul pârâtei, pentru data de 16.07.2015.
La noua dată stabilită, părțile au încheiat un nou proces-verbal, confirmându-se predarea către aceasta a terenului menționat în titlul de proprietate 70.762/2004 și menținerea culturii deja existente pe acest teren (ca un gest de ajutorare economică gratuită din partea reclamantei către pârâtă).
Pârâta nu a respectat termenul de predare a terenului - 31.07.2015 și nici nu pare să aibă vreo inițiativă de a evacua proprietatea pe care o ocupă abuziv sau de a respecta vreuna din deciziile autopropuse în procesul-verbal din 16.07.2015, continuând aceeași atitudine de folosire abuzivă a unui bun care nu îi aparține.
In aceste condiții, apreciază că acțiunea formulată este întemeiată.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe art.1033 și urm. N.C.pr.civ..
În dovedire, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, depunând la dosar, în copie, un set de înscrisuri privind situația de fapt mai sus menționată.
Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive si inadmisibilității acțiunii.
In fapt, parata arată că pe terenul care face obiectul prezentei cauze, în suprafață totala de 1 5443 ha (din care teren agricol ocupat de sera 1,0644 ha), teren aflat in proprietatea privata a Statului, in administrarea Agenției Domeniilor Statului si concesionat subscrisei, cu vecinătățile stabilite pe verso-ul TP_/22.06.2004, se află construcția tip sera proprietatea subscrisei, în valoare de cea. 230 Eur/mp.
Prin acțiune, pag. 1, reclamanta recunoaște dreptul paratei de proprietate asupra construcției sera existenta pe . suprafața de 1,0644ha.
In anul 1968, pe terenul care face obiectul prezentei cauze, Statul Român a construit sere pentru producția legumicolă, înființând IAS Popești Sere. Construcția serelor s-a derulat în etape, până în anul 1969, conform Autorizației pentru executare de lucrări nr. 42 P/09.03.1968.
IAS Popești Sere a fost desființată în anul 1991, iar prin H.G. nr. 103/12.02.1991 a fost înființata S.C. L. S.A., noua societate comercială preluând activul și pasivul fostei întreprinderi de stat, astfel încât pe întreaga suprafață agricolă aflată în exploatarea L. SA există aceste construcții tip seră proprietatea L. SA, construite legal.
Exploatarea Terenului agricol face obiectul a două contracte de concesiune încheiate cu Agenția Domeniilor Stalului (în continuare ""ADS"), respectiv Contractul de Concesiune nr. 72/21.04.2000 și Contractul de Concesiune Nr. 19/30.04.2002.
În înțelesul acestor contracte de concesiune, serele edificate conform Autorizației pentru Executare de lucrări nr. 42 P/09.03.1968, reprezintă bunuri proprii L. S.A., acestea fiind inventariate in patrimoniul subscrisei, conform notelor contabile anexate prezentei.
În baza contractelor de concesiune, L. SA s-a obligat și a efectuat investiții pentru dezvoltarea și îmbunătățirea exploatării serelor proprietatea sa, investiții care la acest moment sunt de cea. 230 Eur/ mp.
Titlul de Proprietate Nr._/22.06.2004 emis pe numele lui S. Gh. I. (autorul reclamantei), se referea inițial la . suprafață de 1,5440 ha urmând ca ulterior, să fie modificat de către Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară conform Hotărârii nr. 1196/07.10.2005 (menționate pe titlu) a Comisiei Județene Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, cu . suprafață de 1,0644 ha, pe un amplasament aliat în proprietatea privata a statului și în administrarea ADS, amplasament obiect al Contractului de concesiune anterior indicat.
Prin Răspunsul ADS nr._/19.01.2011, având atașat Procesul-verbal de constatare încheiat la 06.1 1.2004, planuri sere si Actualizarea evidentei terenurilor agricole si neagricole deținute de . evidențiază la data răspunsului, respectiv 19.01.2011, suprafața totala de 147,21 ha in domeniul privat al statului, obiect al contractului de concesiune, si 12,79 ha in domeniul privat al subscrisei.
Parata a solicitat ADS formularea unui punct de vedere oficial cu privire la retrocedarea terenului agricol în cauză, precum și a altor terenuri obiect al contractului de concesiune în situații asemănătoare.
Răspunsul ADS înregistrat sub nr._/13.05.2015 este in sensul că pentru titlurile de proprietate indicate în Adresă, inclusiv pentru titlul emis asupra terenului agricol in cauza, nu au fost întocmite protocoale de predare-preluare de către ADS, Agenția Domeniilor Statului confirmând astfel că terenul se află încă în administrarea sa. teren inventariat in patrimoniul privat al statului.
In acest răspuns se menționează:
"Agenția Domeniilor Statului are în administrare suprafețele de tren pentru care au fost emise titlurile de proprietate anterior menționate, deoarece nu au fost transmise documentații de către Comisia Județeană Ilfov pentru Stabilirea Dreptului de Privată asupra Terenurilor in vederea întocmirii de către ADS a Protocoalelor de predare-preluare, pentru predarea acestor suprafefe de teren către Comisia locală de fond funciar, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate.
Face mențiunea că aceste suprafețe de teren, se regăsesc pe teritoriul administrativ Popești Leordeni, județul Ilfov și fac obiectul contractului de concesiune nr. 19/30.04.2002, încheiat între ADS și . categoria de folosință arabil cu sere, pentru care Agenția Domeniilor Statului încasează redevență de la partenerul contractual. "
P. in prezent, cat si pentru viitor, S.C. LEOSF.R SA a plătit/va plați redevență aferentă Contractului de Concesiune nr. 19/30.04.2002, redevență calculată inclusiv pentru terenul agricol care formează obiectul prezentei cauze.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, parata arată că, este proprietara exclusiva a serelor construite pe acest teren la sfârșitul anilor 1960, cu mult înainte de emiterea titlului de proprietate, aceste construcții fiind periodic modernizate astfel incat in prezent serele aflat in proprietatea sa, depășesc valoarea terenului.
In consecința, se arată faptul ca parata deține terenul in baza unui titlu valabil, necontestat, ce in prezent iți produce toate efectele juridice pentru care a fost întocmit, respectiv Contractul de Concesiune nr. 19/30.04.2002.
Contractul de concesiune, a fost încheiat intre Agenția Domeniilor Statului, in calitate de concedent si subscrisa in calitate de concesionar, pentru o perioada de 49 de ani, începand de la momentul semnării si pana in data de 30.04.2051.
Contractul de concesiune a fost modificat prin Actul adițional nr. 1/ 24.02.2005, si prin Actul Adițional nr. 2/18.03.2008, insa, nu si cu privire la durata contractului si suprafața de teren, in prezent acesta fiind in vigoare si producându-si efectele.
In ceea ce privește raportul juridic dedus judecații, menționează ca parata are numai calitatea de concesionar asupra imobilului teren transmis prin contractul de concesiune, calitatea de proprietar si posesor aparținând Stalului R., iar calitatea de administrator aparținând Agenției Domeniilor Statului.
In Contractul de Concesiune nr. 19/30.04.2002, calitatea de concedent o are Agenția Domeniilor Statului care acționează ca administrator mandatai de Statul R., in temeiul Legii nr. 268/2001, acesta fiind titularul unui drept real opozabil erga omnes.
Cu privire la exceptia inadmisibilitătii, arată căacțiunea în evacuare este admisibilă doar în cazul în care între reclamant și pârât a
existat un raport juridic prin care s-a transmis folosința imobilului, care a încetat, precum si atunci cand, ca urmare a toleranței îndelungate, s-a creat aparența existenței unui asemenea raport juridic, insa, in lipsa transmiterii voluntare a folosinței către parat sau a tolerantei, proprietarul are la îndemână numai calea acțiunii în revendicare.
Art. 1034-1045 NCPC reglementează procedura evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept, care se aplică în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate iară drept de către foștii locatari sau alte persoane.
Prin urmare, pe calea acestei proceduri speciale, s-ar putea dispune evacuarea atât a celui care deține imobilul pe temeiul unui raport juridic prin care s-a transmis folosința acestuia, care însă a încetat (cazul fostului locatar, chiriaș, arendaș, sublocatar, cesionar al locatarului), cât și a oricărei persoane care ocupă imobilul fără a avea vreun titlu, indiferent dacă a existat sau nu permisiunea ori îngăduința proprietarului (toleratul și cel care ocupă abuziv un imobil).
Parata arată că, în cauza, nu este admisibilă acțiunea în evacuare, reclamanta neputând recurge la aceasta, ci doar la calea acțiunii în revendicare in contradictoriu cu proprietarul posesor Statul R. prin administratorul A.D.S., acțiune care ar trebui dublată de o acțiune in accesiune împotriva paratei pentru construcțiile sere edificate pe teren.
In ceea ce privește invocarea de către reclamanta a contractului de locațiune nr.683/09.02.1995, contract care a încetat la data de 29.09.2000, parata arată ca reclamanta încearcă sa inducă in eroare instanța de judecata cu privire la obiectul contractului si relevanta acestuia.
In conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. I din Legea 18/1991, in forma inițiala, persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute in proprietatea de stat (inclusiv moștenitorii) ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere si care se afla in administrarea unităților agricole de stat, deveneau la cerere acționari la societățile comerciale in ființate in baza legii 15/1990 din actualele unități agricole de stat.
In conformitate cu dispozițiile art. 25 din Legea 16/1994, persoanele fizice, cărora le-a fost stabilita calitatea de acționar in baza prevederilor art. 36 din Legea nr. 18/1991, puteau opta in termen de 1 an de la data intrării in vigoare a prezentei legi pentru calitatea de locator, in condițiile legii (alin.l). Contractul de locațiune se încheia, pentru perioada minima de arendare prevăzuta la art. 7 alin. 2 (5 ani), intre societatea comerciala care deținea terenul in cauza si persoana fizica care a optat pentru calitatea de locator, incepand cu primul an agricol ulterior înregistrării opțiunii scrise (alin. 2). P. la expirarea perioadei prevăzute la art. 7 alin. 2, comisia județeană urma a emite titlu de proprietate asupra terenului in echivalent arabil si punea in posesie persoanele indreptatite. in sole compacte, situate in limita perimetrului actual, stabilite pe ferme si localități (alin. 3). Dupa expirarea perioadei minime de arendare, prevăzuta la art. 7 alin. 2, persoanele indreptatite potrivit alin. 1 puteau exploata terenurile in mod liber, in calitate dc proprietar.
Ulterior, potrivii dispozițiilor ari. 8 din Legea 1/2000, persoanelor fizice cărora li s-a si stabilit calitatea de acționar la societățile comerciale pe acțiuni cu profil agricol sau piscicol, in temeiul ari. 36 din Legea 18/1991, nemodificata, li se restituiau in natura, suprafețe cu destinație agricola sau piscicola de aceeași calitate, pe baza documentelor care atesta fosta proprietate, in perimetrul societății.
In contractul de locațiune se menționează expres ca obiectul contractului este "suprafața de 0,9966 ha (s.n. suprafața din titlu fiind mai mare de 1,4966 ha), in echivalent arabil, suprafața pentru care locatorului i s-a stabilit calitatea de locator"".
In consecința, contractul de locatiune nu a vizat un amplasament determinat, implicit nici parcelele din titlul emis in anul 2004 si modificat in anul 2005. Ca atare subscrisa nu a avut niciodată calitatea de locatar pentru amplasamentul in cauza, si nici ulterior de tolerat pe amplasamentul in cauza, astfel cum pretinde reclamanta si nici aceasta de locator pentru terenul in cauza.
In concluzie, se arată că nu se afla in situația reglementata de art. 1034, parata nefiind locatar pentru amplasamentul in cauză si nici reclamanții foști locatori.
In ceea ce privește terenul neagricol in suprafața de 1509 mp ocupat de rețele, drum de exploatare si canale, evacuarea acestuia nu este posibila, terenul fiind deținut in indiviziune, nefiind posibila evacuarea subscrisei, in calitate de coindivizar, de pe acest teren cu destinație de trecere, aceasta suprafața fiind grevata oricum de un drept legal de trecere.
In ceea ce privește suprafața de teren arabil categoria sere (1,0644 ha), ocupata de construcțiile sere proprietatea subscrisei, astfel cum am menționat anterior, subscrisa nu putem fi obligata la evacuarea acesteia. Implicit prin evacuarea terenului, am fi obligata si la evacuarea construcțiilor noastre, in situația in care reclamanta nu invoca un drept de accesiune imobiliara artificiala cu privire la construcții, subscrisa fiind evident in situația juridica a constructorului de buna-credința.
In lipsa invocării accesiunii imobiliare artificiale cu privire la construcțiile paratei de către reclamanta, aceasta nu poate fi obligata nici la demolarea acestora, nefiind un constructor de rea-credința. si nici la lăsarea acestora in folosința reclamantei.
Precizează ca, in prezent, valoarea construcțiilor depășește valoarea terenului.
In drept: art. 1034-1045 C.p.c.
În dovedire, parata a solicitat proba cu înscrisuri
La termenul de judecată din data de 14.10.2014, instanța a pus in discuție excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de parata prin întâmpinare si a reținut cauza in pronunțare asupra acesteia.
Instanța retine că reclamanta a solicitat evacuarea pârâtei, pe calea procedurii speciale, din imobil teren in suprafață de 15.443 mp, situat în or. Popesti-Leordeni, ./2, 47/2 si 48, județul Ilfov, invocând lipsa vreunui titlu în baza căruia pârâta să ocupe imobilul, precum și calitatea lor de proprietari asupra imobilului.
Din actele depuse la dosar, rezultă că reclamanta este proprietara terenului in suprafață de 13.934 m.p., conform Titlului de proprietate nr._/22.06.2004, înscris în CF nr. 3939 Popești-Leordeni.
Instanța retine, pârâta a invocat în apărare calitatea sa de proprietară asupra construcțiilor tip ,,seră” din care se cere evacuarea, invocând în acest sens, H.G nr. 103/12.02.1991, prin care a fost înființată societatea parata . care a fost preluat atât activul cat si pasivul vechii societății.
Totodată se retine ca aceste construcții ,,tip seră” figurează in patrimoniul societății parate, conform notelor contabile f. 104-105.
F. de acestea, instanța retine că reclamanta este proprietară a terenului intravilan in suprafața de 13.934 m.p., (insă solicită evacuarea de pe terenul in suprafața mai mare si anume de 15.443 m.p.) care nu este individualizat, precum și implicit din construcțiile tip ,,sere”, cu privire la care parata invocă un drept propriu de proprietate asupra acestora (pe care le ocupă si le folosește).
Acțiunea în evacuare este mijlocul procesual pus la îndemâna locatorului pentru sancționarea atitudinii culpabile a locatarului și decurge din dispozițiile art. 1410 și urm. V. Cod civil.
Aceeași acțiune este pusă la îndemâna persoanei care, invocând un titlu propriu, se îndreaptă împotriva detentorului precar al imobilului sau ocupantului.
În cauza de față, însă, părțile nu se găsesc în niciuna dintre aceste situații. Astfel, existența unui raport de locațiune nici nu a fost invocată.
Apoi, după cum s-a arătat, reclamanta este proprietară tabulară doar asupra terenului evidențiat în cartea funciară, nu și asupra construcțiilor tip sere.
Acestea sunt ocupate de pârâta (aspect confirmat de reclamanta însăți, prin înscrisurile depuse si cererea de chemare in judecată), care invocă faptul că au intrat in patrimoniul sau, odată cu înființarea noii societăți . anul 1991, când aceasta a preluat atât activul vechii societății cat si pasivul acesteia, devenind proprietară pe construcțiile tip seră, pe care ulterior le-a modernizat.
Se observă, astfel, că pârâta nu se găsește în situația unui detentor precar, ci ea este proprietară a construcțiilor tip ,,sera”, in lipsa altor probe care să-i confere o alta calitate.
În consecință, reclamanta solicită evacuarea pârâtei care nu este simplu detentor precar sau ocupanta a construcției, ci proprietară a acesteia.
Este adevărat că în favoarea reclamantei, proprietară a terenului ar putea opera prezumția legiferată de dispozițiile art. 492 V.Cod civil, (aplicabil in speță), prezumție potrivit cu care construcțiile aflate pe un teren sunt prezumate ca fiind ale proprietarului terenului.
Instanța observă, însă, că reclamanta nu a invocat în favoarea ei această prezumție pentru a o opune susținerilor pârâtei privitoare la dobândirea dreptului de proprietate asupra construcțiilor tip ,,sera”, în condițiile în care, acestea nu sunt evidențiate în cartea funciară.
Având în vedere aceste considerente, instanța retine că, în cauza de față, reclamanta își afirmă calitatea de proprietar doar asupra terenului, iar in ceea ce priveste construcțiile tip ,, sera”, aceasta nu au făcut dovada nici a accesiunii imobiliare si nici a dreptului de proprietate, astfel instanța apreciază ca acțiunea in evacuare nu poate fi analizată.
Evacuarea de pe teren ar implica si evacuarea din construcțiile tip sera, pe care parata le ocupa si folosește in virtutea dreptului lor de proprietate.
Or, în această situație, reclamanta are la îndemână acțiunea în revendicare pentru a-și proteja toate atributele dreptului de proprietate pretins a fi încălcat de către pârâți și nu acțiunea în evacuare. Cum, în condițiile dreptului comun, acțiunea în revendicare este imprescriptibilă, reclamanta are posibilitatea de a se adresa instanței cu o cerere în acest sens, cu respectarea dispozițiilor art. 194 C.proc.civ.
De altfel, pe calea prezentei acțiuni, reclamanta tinde la compararea titlurilor de proprietate invocate de fiecare dintre părți, comparare la care se poate proceda nu în cadrul acțiunii în evacuare, ci pe calea acțiunii în revendicare.
Pentru aceste considerente instanța va admite excepția inadmisibilității, invocată prin întâmpinare si va respinge acțiunea ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite exceptia inadmisibilitătii, invocată de parată prin întâmpinare, in cauza privind pe reclamanta S. M. G., cu dom.in sector 4, București, ., .. 1, . . sediul in POPEȘTI LEORDENI, SPLAIUL UNIRII, INCINTA SERE, HALĂ SORTARE, nr. 2, .> Respinge cererea de chemare în judecată, ca fiind inadmisibilă.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Cornetu.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.10.2015
P. GREFIER
B. M. M. M.
Red. M.B.
Tehnored. M.M.
Comunicat ex, azi .
Grefier,
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3566/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3552/2015.... → |
|---|
