Acţiune în constatare. Sentința nr. 3008/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3008/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 26-02-2013 în dosarul nr. 31945/215/2010*
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3008
Ședința publică de la 26 Februarie 2013
Instanța constituită din:
Președinte L.-D. B.
Grefier C.-E. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S. A. și pe pârâții Ș. C., Ș. I., Ș. V., P. I., C. A., D. E., D. C. C., D. C., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordine de pe listă la prima strigare se constată lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o noua strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reluând cauza la a doua strigare la sfârșitul ședinței se constata lipsa părților.
Instanța, constatând că înscrisurile depuse la dosar, sunt utile, pertinente și concludente, putând duce la soluționarea cauzei, în temeiul art. 167 Cpciv, le încuviințează.
Nemaifiind cereri noi de formulat, sau excepții de invocat, instanța, în temeiul art. 150 Cpciv, declară închise dezbaterile și reține cauza pentru soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea adresata Judecătoriei C. la data de 02.11.2010, sub nr._ 20410, reclamanta S. A. a chemat in judecata pe pârâtii Ș. C.,Ș. I., Ș. V., P. I., C. A., D. E., D. C-tin C. și D. C.- V. solicitând ca prin hotarirea ce se va pronunta sa se constate deschisă succesiunea autorului Ș. D., decedat la 04.03.2001, cu ultimul domiciliu în . si să se constate că este unica moștenitoare acceptanta a acestuia în calitate de legatara universala .
Motivând in fapt cererea, reclamanta a sustinut ca in momentul deschiderii succesiunii autorului Ș. D., decedat la 04.03.2001,au avut vocație succesorală următorii: S. A., S. C., Ș. I., Ș. V., toți în calitate de descendenți de gradul I, P. A. descendenta de gradul I având ca moștenitori pe numitii P. I. și C. A., D. A. în calitate de descendenta de gradul I, predecedată, având ca moștenitori pe D. E., D. T., la rândul său decedat cu următorii moștenitori D. C-tin C. și D. C. -V..
Insă, așa cum reiese din testamentul autentificat sub nr.7460 la data de 18.06.1987 autorul Ș. D. a instituit-o în calitate de legatara universala a întregii sale succesiuni, motiv pentru care apreciază că este unica moștenitoare acceptantă a acestuia .
In drept, isi intemeiaza cererea pe disp. art. 673 și urmt.C.pr.civ..
In scop probator, reclamanta a depus în copie înscrisuri la dosar :testament autentificat sub nr.7460 la data de 18.06.1987 de notariatul de Stat Judetean D., acte de stare civilă si de identitate.
S-a depus intimpinare de catre piritii S. C-tin ,S. V. ,P. I. ,C. A.,D. E.,D. Ctin C. si D. C. V. prin care au aratat ca sunt de acord cu admiterea actiunii.
S-a depus de către pîrîtul S. I. întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondată .
In fapt arată că are calitate de descendent de grd.I al autorilor Ș. D. ( decedat la 04.03.2001 ) și S. M. ( decedata la 11. 10.1990 ) ,ambii cu ultimul domiciliu în . .
Pînă la data introducerii prezentei actiuni nu a avut cunoștință de testamentul autentificat sub nr.7460/18.06.1987 pe care autorul l-a lăsat reclamantei insa ,fata de continutul acestuia ,își rezervă dreptul ca pe cale reconventionala ,separata, să solicite reductiunea lui până la limita rezervei succesorale peste care autorul nu putea dispune prin acte cu titlu gratuit .
Considera ca prezenta actiune a fost in mod gresit formulata ca fiind o actiune in constatarea calitatii de unic mostenitor ,in realitate fiind o actiune de partaj succesoral a averii ramase de pe urma ambilor autori .
In fapt de pe urma acestora au rams sase descendenti (fii) si anume: S. A., S. C., Ș. I., Ș. V.,D. A. si P. A.,cei doi din urma fiind in prezent decedati,care la rindul lor au ca mostenitori pe urmatorii:D. E.,D. C. si C. ,de pe urma defunctei D. A. si P. I. si C. A. de pe urma defunctei P. A..
Nu se pot emite pretenții de catre acestia doi din urma asupra moștenirii autorilor in conditiile in care autoarele lor D. A. și P. A. au primit din partea defuncților Ș. D. și M. bunuri imobile –terenuri, ceea ce echivalează cu o desocotire a acestora față de averea succesorală.
In concret D. A. a primit un teren în suprafață de 5,8 ha ,conform T.D.P. nr.908 -_/1996, iar P. A., un teren în suprafață de 6,2 ha, confrom T.D.P. nr.2814/2003 .
In consecinta solicita respingerea actiunii ca nefondata in conditiile in care reclamanta nu intelege sa isi precizeze actiunea in sensul ca ea sa aiba ca obiect partaj succesoral.
Piritul S. I. a depus si cerere reconventionala prin care a solicitat reductiunea legatului universal instituit prin testamentul nr.7460/1987 in favoarea reclamantei,in limitele cotitatii disponibile si cu respectarea rezervei succesorale cuvenite mostenitorilor legali
Așa cum rezultă din cuprinsul testamentului nr.7460/1987, acesta pe de o parte, vizează întreaga avere mobilă și imobilă ce se va găsi în patrimoniul autorului la data decesului, iar ,pe de altă parte, cuprinde mentiunea că autorul, în momentul testării, avea soție și descendenti și a luat la cunoștință de dispozitiile legale ce reglementează rezerva succesorală.
Este evident ca prin manifestarea de voință a testatorului în sensul de a lăsa după moartea sa întreaga avere mobilă și imobilă numitei S. A., este depășită cotitatea disponibilă si este încălcată rezerva succesorală ce reprezintă partea din moștenire cuvenită moștenitorilor legali ,categorie in care se invadreaza si piritul.
In drept a invocat disp.art.841,847-850 c.civ.
S-a depus de către reclamantă răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reconvenționale formulate de pîrîtul Ș. I. .
A invocat excepția autorității de lucru judecat și excepția tardivității capatului de cerere privind reducțiunea testamentului .
In motivarea exceptiei autoritatii de lucru judecat a aratat ca prin sentinta civilă nr.2594/20.02.1997, rămasă definitivă prin renunțarea la judecarea apelului de către Ș. I., instanta a respins actiunea precizata.In motivarea hotaririi se regaseste faptul ca reclamantul din acel dosar S. I. a cerut initial anularea certificatului de moștenitor nr.463/07.03.1994 precizând ulterior actiunea și cerind si reducțiunea testamentelor întocmite de Ș. M. și Ș. D. în favoarea lui S. A. nr.7461/18.06.1987 si respectiv 7460/18.06.1987(cel aflat in litigiul de fata).Instanta a respins actiunea reclamantului asa cum a fost precizata.Astfel considera ca sunt intrunite conditiile privind existenta triplei identitati de parti,cauza si obiect.
Cu privire la cea de-a doua excepție a aratat ca actiunea în reductiunea unui legat poate fi introdusă în termen de 3 ani de la data când eredele rezervatar a luat cunoștință de existența legatului.Pîrîtul Ș. I. a luat cunoștință de testamentul atacat încă de la data întocmirii lui ,asa cum au declarat martorii din acel proces.Chiar presupunind ca el nu a avut cunostinta de testament inca de la intocmire ,oricum a aflat de existenta lui in acel proces ,iar termenul de prescripție este depășit si ..Prin urmare solicitarea piritului este tardiva fata de termenul stabilit de lege pentru a cere reductiunea legatului.
In drept a invocat art.115 si urm.c.p.civ.
S-a anexat în copie – sentinta civilă nr. 2594/20.02.1997 a Judecatoriei C.,pronuntata in dosarul_/1994.
S-a luat în cauză interogatoriu piritului S. I. depus de reclamanta.
La ultimul termen de judecata instanta a pus in discutie exceptiile invocate de reclamanta in intimpinarea la cererea reconventionala ,retinând cauza spre solutionare pe fond in ceea ce priveste actiunea principală si pe baza exceptiilor in ceea ce priveste cererea recoventionala.
Prin sentința civilă nr. 2831/24.02.2012 a fost respinsă actiunea principală formulată de reclamanta S. A. împotriva pîrîtilor Ș. C., Ș. I., Ș. V., P. I., C. A., D. E., D. C-tin C. și D. C. V.. Totodată, a fost admisă exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de reclamanta cu pivire la cererea reconventionala formulata de piritul S. I. si respinsă cererea reconventionala.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
In ceea ce priveste actiunea principala instanta de fond a retinut ca este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:
Prin această cerere s-a solicitat de catre reclamanta sa se constate deschisă succesiunea autorului Ș. D., decedat la 04.03.2001, cu ultimul domiciliu în . si să se constate că este unica moștenitoare acceptanta a acestuia în calitate de legatara universala.
Prin testamentul autentificat sub nr.7460/18.06.1987 de Notariatul de Stat Judetean D. autorul Ș. D. a dispus ca dupa incetarea sa din viata intreaga sa avere mobila si imobila ce se va gasi in patrimoniul sau la data decesului sa fie mostenita in deplina proprietate de fiica sa -reclamanta-instituind-o astfel legatara universala .
Prin emiterea acestui testament s-au incalcat insa drepturile mostenitorilor rezervatari ai autorului ,acestia fiind conf.art.841-842 din C.civ.din 1864 –aplicabil in speta-si legii 319/1944 descendentii si respectiv sotia defunctului,neputindu-se retine numai in baza testamentului ca reclamanta dobindeste calitatea de unic mostenitor legal acceptant al autorului.
Dealtfel chiar in cuprinsul actului autorul a mentionat ca are sotie si descendenti si ca a luat cunostinta de dispozitiile legale ce reglementeaza rezerva succesorala.
In ceea ce priveste cererea reconventionala –prin care s-a cerut reductiunea testamentului lui S. D.-instanta s-a reținut ca este intemeiata exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de reclamanta.
Ca urmare a admiterii exceptiei autoritatii de lucru judecat care o exceptie de fond,peremptorie si absoluta, instanta a considerat ca nu mai este posibila si necesara si analizarea celeilate exceptii invocata de reclamanta si anume a tardivitatii capatului de cerere privind reductiunea testamentului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta solicitând modificarea parțială a sentinței în sensul admiterii acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat că prima instanță a făcut o gravă confuzie între moștenitorii legali și cei testamentari. În al doilea rând singura sancțiune pentru depășirea cotității disponibile o reprezintă reducțiunea liberalităților excesive prin acțiunea în reducțiune, numai că această acțiune a fost respinsă cu autoritate de lucru judecat încă din anul 1997. Dispoziția testamentară prin care autorul a menționat că are soție și descendenți a fost menită să arate că acest testament a fost făcut cu acordul tuturor. În baza testamentului s-ar fi putut întocmi la notariat un certificat de moștenitor, însă recurenta a întâmpinat opoziția lui Ș. I..
În drept au fost invocate disp. Art. 304 ind 1 Cpciv și art. 312 Cpciv.
Intimații, deși legal citați nu au formulat întâmpinare.
Prin decizia nr. 1765 din data de 11.10.2012 Tribunalul a admis recursul formulat de recurenta reclamantă S. A., împotriva sentinței civile nr. 2831/24.02.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți Ș. C., Ș. I., Ș. V., P. I., C. A., D. E., D. C-tin C., D. C., a casat Casează sentința și a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria C.. In considerente s-au reținut următoarele:
Prin testamentul autentificat sub nr. 7460 /18.06.1987 autorul Ș. D. a instituit un legat universal în favoarea fiicei sale S. A. (recurentă reclamantă în prezenta cauză).
Legatul este universal chiar dacă legatarul desemnat a culege întreaga moștenire vine în concurs cu moștenitorii rezervatari care au dreptul la rezerva prevăzută în mod imperativ de lege în favoarea lor. Legatul este universal pentru că în absența moștenitorilor rezervatari (care nu pot sau nu vor să vină la moștenire) legatarul universal va culege totalitatea moștenirii.
În prezența moștenitorilor rezervatari legatarul universal păstrează vocație la întreaga moștenire, numai emolumentul cules se reduce la cotitatea disponibilă.
În speță, recurenta reclamantă a investit prima instanță cu o cerere în constatarea calității de unic moștenitor acceptant al autorului Șefan D. decedat la data de 04.03.2001, în calitatea sa de legatar universal.
Altfel spus, recurenta reclamantă a solicitat instanței să constate că îi revine întreg emolumentul moștenirii întrucât moștenitorii rezervatari nu au făcut acte de acceptare expresă sau tacită în interior termenului defipt de disp. Art. 700 Cciv.
Prima instanță a respins acțiunea reținând că prin testament s-au încălcat drepturile moștenitorilor rezervatari despre care se face vorbire în chiar cuprinsul acestuia, astfel încât reclamanta nu dobândește calitatea de unic moștenitor legal acceptant.
Procedând în acest mod, prima instanță a făcut o greșită aplicare și interpretare a disp. Art. 888 Cciv.
Astfel cum am arătat anterior, prezența moștenitorilor rezervatari nu înlătură caracterul universal al legatului instituit în favoarea recurentei reclamante, iar prima instanță era datoare să verifice susținerile reclamantei potrivit cărora culege întreaga moștenire a defunctului întrucât moștenitorii rezervatari nu au vrut să vină la moștenire, nefăcând acte de acceptare tacită sau expresă în interiorul termenului de prescripție a dreptului de opțiune succesorală.
Cauza a fost înregistrată la data de 11.12.2012 sub nr._ .
Prin încheierea de ședință din data de 22.01.2013 instanța a dispus din oficiu, citarea reclamantului cu mențiunea dacă înțelege să solicite dezbaterea succesiunii și după defunctul Ș. D., iar în caz afirmativ să se precizeze bunurile care compun masa partajabilă.
Analizând ansamblul materialului probatoriu administrat in cauză, instanțe reține următoarele:
Prin testamentul autentificat prin încheierea nr. 7460 din 18 iunie 1987 de către Notariatul de Stat Județul D. defunctul Ș. D. a dispus ca după încetarea sa din viață întreaga avere mobilă și imobilă, ce se va găsi in patrimoniul său, să fie moștenită in plină proprietate de fiica sa S. A. (reclamanta in dosar), instituind-o astfel legatară universală. S-a mai menționat că existat la momentul respectiv o soție și alți descendenți și a luat cunoștință de dispozițiile legale care reglementează rezerva succesorală.
Astfel cum rezulta din analiza coroborata a actelor de stare civila, la data de 04.03.2001 a decedat autorul Ș. D., având ultimul domiciliu in loc. Murgași, jud. D., iar ca moștenitori cu vocație succesorală generală au rămas reclamanta S. A., in calitate de descendent de gradul I, Ș. C., in calitate de descendent de gradul I, Ș. I., in calitate de descendent de gradul I, Ș. V., in calitate de descendent de gradul I, și P. A., decedată, având ca moștenitori pe P. I., C. A., și D. A., decedată, având ca moștenitori pe D. E. și D. T., decedat, având ca moștenitori pe D. C-tin C. și D. C. V..
In ceea ce privește legea aplicabilă raportului juridic dedus judecații, instanța reține că potrivit art. 2664 din Codul civil din 2009 "prezentul cod întră in vigoare la data care va fi stabilită in legea pentru punerea în aplicare a acestuia", iar potrivit art. VIII Legea nr. 79/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, acesta intră in vigoare la data de 1 octombrie 2011.
Potrivit art. 6 alin. 5 din Codul civil din 2009 (in continuare Codul civil) "dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .".
Având in vedere că data testamentului, respectiv 18 iunie 1987 precum și data deschiderii succesiunii după autorul Ș. D., respectiv 04.03.2001, instanța reține că legea aplicabilă este Codul civil din 2009.
Bunurile succesorale se transmit moștenitorilor fie in temeiul legii (moștenire legală), fie in virtutea voinței celui care lasă moștenirea exprimată prin testament (moștenire testamentară).
In caz de moștenire testamentară, când testatorul a înțeles ca prin testamentul întocmit să cuprindă un legal universal, acesta ii conferă beneficiarului legatului (legatarului universal) vocație la întreaga universalitate a bunurilor testatorului, adică dreptul de a culege toate bunurile din patrimoniul defunctului.
In cauza supusă analizei Ș. D. a dispus prin testament de bunurile sale in favoarea reclamantei in calitate de fiică. Instanța reține că este supus analizei un testament prin care a fost instituit un legat universal.
Articolul 654 C.civ. stabilește condițiile legale cerute unei persoane pentru a putea veni la succesiunea autorului defunct: capacitatea succesorala, ceea ce presupune ca o persoana sa fie in viata la data deschiderii succesiunii, vocația succesorala, ceea ce presupune chemarea unei persoane in temeiul legii sau al voinței autorului la dezbaterea succesiunii, persoana respectiva sa nu fie nedemna si sa fi acceptat succesiunea in termen legal.
In caz de moștenire testamentară, legiuitorul a indisponibilizat o parte din moștenire, in favoarea numai a unor categorii de moștenitori legali care, conform dispozițiilor legale in vigoare și la data deschiderii succesiunii supuse analizei, sunt descendenții ( art. 841 și art. 842 C.civil) și soțul supraviețuitor ( Legea nr. 319/1944).
In speță la momentul întocmirii testamentului existau persoane cu vocație generală la moștenire și care aveau calitatea de moștenitori rezervatari. Pentru a veni insa in mod efectiv la moștenirea autorului Ș. D., este necesara concretizarea vocației generale in sensul acceptării, de către succesibili, exprese sau tacite, a succesiunii defunctului .
In ceea ce îi priveste pe pârâții Ș. C., Ș. I., Ș. V., P. I., C. A., D. E., D. C-tin C. și D. C. V., instanta retine ca pentru a culege partea lor din mostenire in calitate de descendenți de gradul I ai autorului Ș. D. si, pe cale de consecinta, pentru a putea solicita reducțiunea testamentului in ceea ce privește rezerva succesorală, este necesar ca aceaștia sa fi acceptat mostenirea defunctului, expres au tacit si sa nu fi renuntat la acest drept dupa deschiderea mostenirii.
In cauza, instanta constata ca reclamanta S. A. a acceptat succesiunea autorului Ș. D., tacit, acest aspect nefiind contestat de nici una dintre părți.
Ca atare, aspectul privind acceptarea tacită a succesiunii de către reclamantă se coroborează cu declarația pârâților Ș. C., Ș. V., P. I., C. A., D. E., D. C-tin C. și D. C. V. din care reiese că sunt de acord cu admiterea acțiunii formulate de reclamantă. Instanța apreciază că prin neinvocarea unor pretenții față de succesiunea autorului Ș. D. și fără a solicita reducțiunea testamentului, implicit nu au efectuat acte de acceptare tacită sau expresă a succesiunii.
Pârâtul Ș. I. are vocație succesorala legala generala cu privire la succesiunea autorului Ș. D., insa pentru a putea culege partea sa succesorala legala, este necesar ca vocația succesorala legala generala sa se concretizeze prin efectuarea unor acte de acceptare succesorala, de natura a transforma vocația generala ..
Acceptarea succesiunii de către pârâtul Ș. I. constituie o condiție necesara de natura a ii permite acesteia sa vina la moștenirea defunctului Ș. D.. Aceasta acceptare trebuie insa sa intervina in termenul de prescriptie extinctiva de 6 luni prevazut de art. 700 C.civ. astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 74/1954.
Acceptarea succesiunii consta in actul sau faptul juridic unilateral savarsit de succesibil, in speta de pârâtul Ș. I., prin care isi consolideaza neconditionat calitatea de mostenitor, definitivand transmisiunea succesorala la data deschiderii succesiunii.
Acceptarea poate fi expresă atunci când succesibilul își însușește calitatea de erede printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată.
Însă această acceptare poate fi și tacită când succesibilul face un act sau un fapt pe care nu-l putea face decât în această calitate și din care reiese direct sau indirect dar neîndoielnic intenția de acceptare a moștenirii.
Prin sentința civilă nr. 2594 din 20.02.1997 s-a stabilit cu putere de lucru judecat că pârâtul Ș. I. nu a efectuat acte de acceptare expresă sau tacită a moșteniri de pe urma autorului Ș. D..
Ca atare, intrucat pârâtul Ș. I. nu a făcut dovada unei manifestări de voință in sensul de a accepta succesiunea autorului Ș. D., instanta retine ca, potrivit regulilor aplicabile prescriptiei extinctive, in puterea legii s-a stins dreptul pârâtului Ș. I. de a accepta mostenirea decuiusului si, odata cu acest drept, s-a stins, cu efect retroactiv si titlul de mostenitor al pârâtului in discutie, acesta devenind strain de mostenire. Altfel spus, stingerea prin prescriptie a dreptului de optiune atrage stingerea chiar a vocatiei succesorale, aceasta producand efecte erga omnes.
Pe cale de consecinta, neavand calitatea de mostenitor acceptant al succesiunii autorului Ș. D. de către pârâtul Ș. I. și față de poziția procesuală a pârâților Ș. C., Ș. I., Ș. V., P. I., C. A., D. E., D. C-tin C. și D. C. V. care au precizat că sunt de acord cu admiterea acțiunii formulate de reclamantă și nu au făcut dovada acceptării tacite sau exprese a succesiunii precum și atitudinea pasivă de a nu solicita reducțiunea legatului universal instituit pe numele reclamantei, instanța urmează a admite acțiunea, și in consecință va contata că reclamanta este unic moștenitor acceptant al defunctului Ș. D., că pârâții sunt străini de moștenire prin neacceptare și că intreaga masă partajabilă revine reclamantei.
In ceea ce privește cererea reconvențională formulată de pârâtul Ș. I. instanța reține următorele că prin întâmpinarea depusă de reclamantă, aceasta a invocat excepția autorității de lucru judecat și excepția prescripției dreptului material la acțiune:
Potrivit art. 137 alin. 1 Cod proc. civ. „ instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii”. Astfel urmeaza a se analiza cu prioritate exceptia autoritatii de lucru judecat invocată de reclamantă prin întâmpinarea depusă la cererea reconvențională, exceptie de fond, peremptorie si absoluta.
Principiul puterii de lucru judecat impiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, avand acelasi obiect, aceeasi cauza si fiind purtat intre aceleasi parti, ci si contrazicerea intre doua hotarari judecatoresti, adica infirmarea constatarilor facute . printr-o alta hotarare judecatoreasca posteroiara data in alt proces.
Potrivit art. 1201 din C.civ., este lucru judecat atunci cand a doua cerere de chemare in judecata are acelasi obiect, este intemeiata e aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele si impotriva lor in aceeasi calitate.
Din analiza acestui text de lege de desprind trei trei conditii ce trebuie indeplinite cumulativ pentru a fi in prezenta autoritatii de lucru judecat, si anume: aceleasi parti, acelasi obiect si aceeasi cauza.
Una din conditiile autoritatii de lucru judecat o reprezinta identitatea de parti, in aceeasi calitate. Astfel, este avuta in vedere identitatea juridica a partilor, iar nu identitatea lor fizica, nefiind obligatoriu ca o parte sa aiba in ambele procese aceeasi calitate, fiind suficient ca ele sa fie titulare ale dreptului, chiar daca sunt inversate calitatile.
In cauza dedusa judecatii partile sunt S. A. in calitate de reclamantă si Ș. C., Ș. I., Ș. V., P. I., C. A., D. E., D. C-tin C. și D. C. V. in calitate de pârâți.
In dosarul nr._/1994, avand ca obiect anulare certificat de moștenitor, partile din prezenta cauza au avut aceeasi calitate asa cum rezulta din copia sentintei civile nr. 2594 din 20.02.1997 pronuntata de Judecatoria C., astfel incat instanta retine ca este indeplinita conditia refetitoare la identitatea partilor.
In ceea ce priveste conditia identitatii obiectului celor doua cauze instanta constata ca aceasta este indelinita. Astfel din considerentele sentinței civile nr. 2594 din 20.02.1997 pronuntata de Judecatoria C. se observă că unul din capetele de cerere din acțiunea principală, astfel cum a fost precizată, privea reducțiunea testamentului nr. 1760/1978 intocmit de defunctul Ș. D., care a fost respins pe motivul prescripției dreptului material la acțiune. Instanța retine ca obiectul celor doua acțiuni este același.
Este indeplinită și condiția identității cauzei celor două acțiuni, ambele fiind intemeiate pe dispozițiile Codului civil.
Instanta constata ca exista tripla identitate intre cele doua actiuni, astfel incat, in temeiul art. 1201 din C.civ., va admite exceptia autoritatii de lucru judecat invocată de reclamantă prin intâmpinarea la cererea reconvențională, și va respinge cererea reconvențională ca fiind intervenită autoritatea de lucru judecat.
Având in vedere soluția cu privire cererea reconvențională instanța apreciază că nu se impune analiza excepției prescripției dreptului material la acțiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare in judecată privind pe reclamanta S. A., cu domiciliul în C., .. 4, . și pe pârâții Ș. C., domiciliat în Baia M., ., jud. D., Ș. I., domiciliat în C., . 9, ., Ș. V., domiciliată în ., P. I., domiciliat în ., C. A., domiciliată în ., D. E., domiciliată în C., . 21, ., jud. D., D. C. C., domiciliat în ., D. C., domiciliată în .,.
Constată deschisă succesiunea defunctului Ș. D., decedat la data de 04.03.2001, cu ultimul domiciliul in loc. Murgași, jud. D..
Constată că reclamanta este unicul moștenitor acceptant.
Constată că pârâții sunt străini de moștenire prin neacceptare.
Constată că întreaga masă succesorală revine reclamantei.
Admite excepția autorității de lucru judecat invocată de reclamantă cu privire la cererea reconvențională.
Respinge cererea reconvențională ca fiind intervenită autoritatea de lucru judecat.
Ia act că părțile nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată in ședință publică, azi 26.02.2013.
Președinte Grefier
L. D. B. C. E. C.
Red.LDB
Teh. CEC/11ex/11.03.2013
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 1691/2013. Judecătoria CRAIOVA | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
