Plângere contravenţională. Sentința nr. 07/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 07/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 07-11-2013 în dosarul nr. 17650/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civila Nr._
Ședința publică de la 07 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. D.
Grefier C. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent D. A. A. și pe intimat I. D., având ca obiect plângere contravenționala CP NR_.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul, personal, lipsa fiind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care.
În baza dispoz. art. 254 N.c.pr.civ., instanța acordă cuvântul asupra probatoriilor.
Petentul, personal, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei nemaiavând alte probe de propus.
Constatând ca proba cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei, solicitate de petent, pentru dovedirea stării de fapt relatată în plângerea contravențională formulată, sunt utile și admisibile și pot sa ducă la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 raportat la dispoz. art. 255 Cod proc.civ., le încuviințează.
În temeiul art. 238 Cod proc.civ. având în vedere complexitatea cauzei, raportat la obiectul acesteia si probatoriul ce se solicită a fi administrat, instanța estimează la o zi durata necesara pentru cercetarea procesului
Având în vedere dispoz. art. 244 alin. 1 Cod proc.civ., constată cercetarea procesului încheiată și, nemaifiind cereri de formulat si alte incidente de soluționat, în temeiul art. 392 Cod proc.civ, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei si acorda cuvântul pârâtului .
Petentul solicită admiterea plângerii contravenționale formulată, anularea procesului verbal de contravenție și restituirea permisului de conducere, fara cheltuieli de judecată.
În conformitate cu dispozițiile art. 394 N.C.pr. civ., instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
La data de 28.05.2013 petentul D. A. A. a formulat în contradictoriu cu I.P.J. D. plângere împotriva procesului-verbal . nr._/21.05.2013 încheiat de agent constatator Pripoi M. din cadrul Serviciului Rutier C., solicitând anularea procesului-verbal, anularea măsurii de sancționare cu 9 puncte penalizare, anularea amenzii de 675 lei și anularea măsurii reținerii permisului de conducere pe o perioadă de 90 de zile.
Motivând în fapt plângerea, petentul arată că în data de 21.05.2013 se deplasa, în interes de serviciu, cu autoturismul_ proprietatea ROMELECTRO SA din direcția C. spre București și la ieșirea din localitatea Pielești, la circa 1 km după ieșirea din localitate a fost oprit de agentul constatator Pripoiu M. care i-a comunicat că a fost înregistrat cu aparatul radar cu viteza de 103 km/h în zona de restricție de 50 km/h.
Față de cele comunicate, a obiectat în sensul că a circulat corect, cu viteza regulamentară deoarece se afla pe un drum național european, în afara localității, pe o porțiune de drum cu 2 benzi de circulație pe sens, zonă în care viteza maximă permisă este de 100 km/h, iar în conformitate cu Codul rutier depășirea vitezei legale permise cu până la 10 km/h nu se sancționează.
Mai susține că restricția de viteză de 50 km/h nu a fost vizibilă, indicatorul de restricție viteză era montat pe piciorul indicatorului de terminare a localității, la o înălțime de cca. 1 m de sol, în condițiile de trafic în coloană și cu un mijloc de transport mare în față, indicatorul de restricție nu poate fi văzut.
Precizează că porțiunea de drum național în care a fost sancționat nu este o porțiune de drum periculoasă, așa cum a afirmat agentul constatator, fiind o porțiune de drum în pantă ușoară, cu 2 benzi de circulație pe sens care permite depășirea vehiculelor grele.
Susține că a depășit un autovehicul mai greu, depășind regulamentar, trecând pe banda de viteză superioară, aparatul radar a surprins momentul în care depășirea era terminată, deci viteza era maximă, ulterior urmând reducerea acesteia.
Având în vedere că la ieșirea din localitate circula în coloană cu un autovehicul de gabarit mare, indicatorul de restricție viteză nu putea fi văzut, iar ulterior acesta nu s-a repetat (așa cum ar fi fost normal pentru o zonă ce impune restricția de la 100 la 50 km/h).
În drept, plângerea nu a fost motivată.
Petentul a depus la dosar procesul-verbal contestat original și copie CI
La data de 18.06.2013 petentul a formulat precizare la plângere și a depus planșe foto cu indicatorul de restricție.
La data de 05.07.2013 intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat să se constate că procesul-verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, solicită ca instanța să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului și că în opinia acesteia, instanța nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal care este un act de autoritate.Susține că măsura dispusă de agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând dovada deplină a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, invederează că deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și încadrării în drept.
Mai mult, susține că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ este unanim acceptată, atât de doctrina de specialitate cât și în practica instanțelor judecătorești.
Solicită să se observe că fapta pentru care petentul a fost sancționat a fost filmată de aparatul radar montat pe autoturismul poliției rutiere astfel încât procesul-verbal care a fost legal întocmit se bucură de prezumția de temeinicie.
Procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrarie.
Solicită să se aibă în vedere disp. Art. 254 N.C.P.CIV., potrivit cărora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare în judecată nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prev. de art. 254 al. 2 din același act normativ, întrucât în caz contrar, se creează contravenientului o poziție net favorabilă, apărările și probele propuse de intimat raportându-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare în judecată.
Pentru motivele arătate, solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată și, în consecință menținerea actului sancționator ca temeinic și legal.
A depus planșa foto cuprinzând 9 fotografii și buletinul de verificare metrologică pentru aparatul radar.
Examinând materialul probator administrat în cauză, instanța reține că la data de 21.05.2013, petentul a fost sancționat contravențional reținându-se în sarcina sa că pe DN 65 km 17+900 limita 50 km/h a condus auto Dacia Daster cu nr._ și a fost înregistrat cu aparatul radar Autovision s.n. ROM 109 montat pe autospeciala MAI_ conducând cu viteza de 103 km/h la limita de 50 km/h, fapta fiind prevăzută de art. 121 alin. 1 din RA OUG 195/2002.
La întocmirea procesului-verbal, petentul a formulat obiecțiuni în sensul că era în afara localității, nu a văzut nici o restricție de viteză și în fața sa circula un autovehicul de gabarit mare.
Conform art. 34 din OG 2/2009 instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauză, atât miza litigiului ( aplicarea sancțiunii in cuantum de 268 lei), cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Examinând legalitatea procesului-verbal de sancționare a contravenției, instanța retine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, nefiind afectat de nici o cauză de nulitate absolută prevăzută de art.17 din O.G.2/2001.
Cât privește temeinicia procesului-verbal, instanța constată că starea de fapt consemnată de agentul constatator este corectă, în zona în care petentul a fost înregistrat cu mijloace tehnice omologate că a circulat cu autoturismul_ cu viteza de 103 km/h, fiind amplasat indicator de semnalizare a vitezei maxime admise de 50 km/h.
Conform art. 121 (1) din RA OUG 1]95/2002 „Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.(2) Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii, se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”.
Conform art. 102 (3) lit. e din OUG 195/2002 „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus stabilită, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”, pentru această faptă se aplică și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.
Din probele administrate în cauză, rezultă că petentul a circulat cu viteza de 103 km/h, dar având în vedere erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei care sunt prevăzute în Normele de Metrologie Legală 021-05/2005 la pct. 3.1.1. b) în condiții normale de trafic ca fiind _+ 3 km/h pentru viteza până la 100 km/h și de 3% din valoarea convențional adevărată pentru viteze egale sau mai mari decât 100 km/h, instanța apreciază că petentul nu a depășit cu mai mult de 50 km/h viteza maximă admisă pe sectorul de drum de la ieșirea din comune Pielești respectiv de 50 km/h prevăzută de indicator și în consecință va înlătura sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere.
Față de considerentele expuse și de textele legale aplicabile, instanța va anula în parte procesul-verbal contestat doar cu privire la măsura complementară și va dispune restituirea permisului de conducere și va menține sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 675 lei ca fiind corect aplicată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte plângerea formulata de către petent D. A. A., cu domiciliul in Drobeta Turnu Severin, Piata Ș. Voda, nr .3, Jud M.,in contradictoriu cu intimata I. D..
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la 21.05.2013 de I. D. pentru măsura complementara a reținerii permisului de conducere.
Dispune restituirea permisului de conducere.
Menține sancțiunea amenzii contravenționale in cuantum de 675 lei aplicată prin procesul verbal menționat mai sus.
Cu apel in 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Noiembrie 2013.
Președinte, F. D. | ||
Grefier, C. O. |
Red. F.D /Tehnored C.O.
4 expl./
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6141/2013.... → |
|---|
