Plângere contravenţională. Sentința nr. 11/2013. Judecătoria CRAIOVA
Comentarii |
|
Sentința nr. 11/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 11-12-2013 în dosarul nr. 9947/215/2013
DOSAR NR._ -plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA JUDEȚUL D.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din 11 decembrie 2013
Instanța constituita din
PREȘEDINTE M. M.
GREFIER: C. C. S.
Pe rol soluționarea dosarului civil ce are ca obiect plângere contravențională privitor pe petent . B. în contradictoriu cu intimatul I.S.C.T.R. București.
La apelul nominal făcut în ședință a lipsit părțile și martorul A. G..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-a înaintat la dosar, prin serviciul registratură, dovada de îndeplinire a mandatului de aducere a martorului A. G..
Instanța constată dosarul în stare de judecată și reține cauza pentru soluționare.
I N S T A N T A
Constată că la data de 25 martie 2013 a fost înregistrată plângerea formulată de petent . B. în contradictoriu cu intimatul I.S.C.T.R. București împotriva procesului verbal contravenție . nr._/21.02. 2013, plângere prin care s-a solicitat anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea de plata amenzii.
In motivarea plângerii, petenta arata ca cele reținute în conținutul procesului verbal nu corespund realității.
Petenta a mai arătat că a fost sancționată contravențional pe motiv că, ocazie controlului efectuat în trafic, s-a constatat că șoferul A. G., angajat al societății petente, a mers cu depășirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă.
Petenta a menționat că numitul A. G., ulterior aplicării amenzii, a abandonat autovehiculul pe care îl conducea, că a sustras anumite bunuri din acesta și că s-a formulat plângere penală împotriva sa.
S-a învederat de către reprezentanții petentei că au făcut diligențe pentru a afla împrejurările de fapt, iar numitul A. G. a menționat că a respectat perioadele de conducere și odihnă.
La data de 23 mai 2013 intimatul a înaintat la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca fiind legal și temeinic cu motivarea că la data de 21.02.1013, la controlul efectuat în trafic pe DN 65 Km 18+240 au fost oprit și verificat autovehiculul cu număr de înmatriculare_ și remorca_ aparținând petentei, autovehicul condus de numitul A. G. cu depășirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă cu o oră și 30 minute.
In dovedirea plângerii petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri si a probei testimoniale cu martorii A. G. și V. D., probe apreciate de instanța ca fiind utile cauzei si încuviințate ca atare.
În cadrul probei cu înscrisuri s-a depus la dosar procesul verbal de contravenție contestat și, în copii: adresa nr. 9/22.02.2013, recipise poștale, adresa nr. 10/28.02.2013, referate din data de 22. 02.2013 și din data de 1.03.2013, angajament din 26.10.2012, împuternicire nr 3910, formular de control în trafic, diagramă
In cadrul probei testimoniale a fost audiat martorul V. D., declarația acestuia fiind consemnata si atașată la dosarul cauzei.
Cu privire la martorul A. G., instanța a dispus a se emite mandat de aducere a acestuia și,deși la data de 10 decembrie 2013 s-a făcut dovada executării mandatului, martorul nu s-a prezentat în instanță în vederea audierii, astfel că s-a făcut aplicarea art. 313, alin. 3 NCPC.
Analizând temeinicia procesului-verbal contestat, în raport de susținerile petentei din plângerea formulată, apărările intimatului și proba testimonială administrată în cauză, instanța constată următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . . nr._/21.02. 2013 petenta a fost amendată contravențional cu suma de 8000 lei și s-a reținut săvârșirea contravențiilor prev. de art. 8, alin. 1, pct 4 și 6 din OG37/2007 Modificată, constând în aceea că la data de 21.02.2013 a fost depistat conducătorul auto A. G., ce conducea autovehiculul aparținând petentei, cu depășirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă cu o oră și 30 minute.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauză, atât miza litigiului cât și asigurarea posibilității petentei de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Verificând legalitatea procesului verbal de contravenție contestat potrivit art. 34, al. 1 din OG nr. 2/2001, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente (art. 16 si art. 17 din OG 2/2001).
Sub aspectul temeiniciei, analizând descrierea făcută faptelor în procesul-verbal de contraventie și declarațiile martorului V. D. D., propus de petentă, care a relatat că petenta nu a savarsit fapta retinuta in sarcina sa, coroborată cu actele dosarului, instanta retine ca petenta a facut dovada contrara starii de fapt retinuta de agentul constatator, astfel că prezumția de temeinicie a procesului verbal a fost răsturnată sub acest aspect.
Astfel, martorul a declarat că petenta a stabilit șoferului A. G. un alt traseu, decât cel folosit de acesta, șoferul a fost instruit să respecte programul de lucru și timpii de odihnă, societatea petentă chiar a solicitat destinatarului prelungirea termenului de primire a mărfii cu o perioadă stabilită în ore, tocmai pentru a se putea respecta timpii de odihnă în trafic, dar șoferul a fost cel care nu a respectat acești timpi, a folosit fără drept sumele de bani existente pe cardurile petentei si a părăsit autovehiculul, fără ca societatea să mai poată lua legătura cu acesta, relatări care se coroborează cu actele dosarului.
Rezultă așadar că vina în săvârșirea contravențiilor constatate nu a aparținut societății petente, ci șoferului persoană fizică.
Pe cale de consecință, instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile prev de art. 1 din OG 2/2001 m, respectiv vina nu apartine petentei, astfel că va admite plangerea si va dispune anularea procesului verbal contestat, în condițiile art. 34 din OG 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petent . B., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în B., .-8, jud. B., în contradictoriu cu intimatul I.S.C.T.R. București-I. Teritorial nr. 6 cu sediul în București, .. 38 sector 1.
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/21.02. 2013 emis de ISCTR -I. Teritorial nr. 6.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică 11 decembrie 2013
PREȘEDINTE, GREFIER,
C.M. RADUC. C. S.
Red.C.M.R./tehnored.C.C.S.
4 ex./09.01.2014
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7460/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7892/2013.... → |
---|