Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 09-12-2013 în dosarul nr. 22028/215/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013

Ședința publică de la 09 Decembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. T.

Grefier D. N.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent S. M. și pe intimat POLIȚIA M. C., având ca obiect plângere contraventionala.

La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea de pe listă (poziția 24), s-a constatat lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța a dispus lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o noua strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța reține cauza spre soluționare cu privire la excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Poliției M. C., invocată din oficiu.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 25.06.2013, sub nr._, petentul S. M. a solicitat în contradictoriu cu intimata Poliția M. C., Biroul Rutier anularea procesului-verbal ., nr._ din data de 12.06.2013, ca fiind nelegal în parte.

În motivarea în fapt a acțiunii, petentul a arătat că prin procesul-verbal de contravenție a fost sancționat pentru două fapte contravenționale: traversarea unei intersecții la culoarea roșie a semaforului și faptul că nu a avut permisul de conducere asupra sa.

A susținut petentul că, în ceea ce privește contravenția de a pătrunde și traversa intersecția la culoarea roșie a semaforului electric aflat în funcțiune, aceasta nu există.

Astfel, când s-a apropiat de intersecția respectivă culoarea semaforului electric era verde, pentru ca exact când se afla în dreptul acestuia semaforul s-a schimbat din culoarea verde în galben.

Datorită faptului că circula cu o viteză legală nu avea cum să oprească instantaneu în dreptul semaforului electric.

A apreciat că fapta reținută în sarcina sa de a pătrunde în intersecție la culoarea roșie a semaforului electric subzistă întrucât pătrunderea în intersecție petentul a făcut-o la culoarea galbenă a semaforului.

Pătrunderea în intersecție la culoarea galbenă a semaforului nu este sancționată de art.51 alin.1 din HG nr.1391/2006.

A mai arătat că a formulat obiecțiuni în procesul verbal.

În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.31 din O.G. nr.2/2001.

În sprijinul acțiunii s-a depus: proces-verbal contestat în original, copie CI a petentului.

La data de 05.07.2013, IPJ D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea actului sancționator ca temeinic și legal.

Solicită ca instanța să constate că procesul-verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute de OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.

Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.

Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimata a învederat instanței că deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.

Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.

Solicită să se observe că fapta pentru care petentul fost sancționat a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul-verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.

Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund realității.

Simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atâta timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.

Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsura să prezinte o probă contrară.

A menționat faptul că nu deține material probator, abaterea săvârșită fiind constatată în mod direct de către agentul constatator.

La termenul de judecată din data de 04.11.2013, instanța a invocat din oficiu, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Poliției M. C. și a acordat termen în vederea depunerii de către petent de concluzii scrise cu privire la excepția invocată.

În ceea ce privește cererea precizatoare depusă la dosar de către petent, instanța constată că aceasta a fost depusă după închiderea dezbaterilor, situație în care devin incidente dispozițiile art.394, alin.3 N.c.p.civ. potrivit căruia după închiderea dezbaterilor părțile nu mai pot depune nici un înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă.

Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul excepției lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei Poliția M. C., invocată din oficiu de către instanță și care va fi analizată cu prioritate conform art.248, alin.1 din Noul Cod de Procedură civilă, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal ., nr._/12.06.2013, încheiat de către Poliția M. C., Biroul Rutier, petentul S. Mehrdad a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 300 lei, luandu-se fata de aceasta si masura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.52, alin.1 din Regulamentul de Aplicare a O.U.G 195/2002, republicată și sancționată de dispozițiile art.100, alin.3, lit.d din O.U.G nr.195/2002, republicată și cu avertisment pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.147, alin.1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, republicată și sancționată de dispozițiile art. 101, alin.1, pct.18 din OUG 195/2002, republicată.

S-a reținut în sarcina petentului că, în data de 12.06.2013 a condus autoturismul cu număr de înmatriculare_ pe . direcția Electro către centru iar la intersecția semaforizată cu . traversat intersecția pe culoarea roșie a semaforului electric aflat în funcțiune. De asemenea nu a avut asupra sa permisul de conducere.

Reține instanța că potrivit art.1 si art.2 din Legea nr.218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, aceasta « face parte din Ministerul de Interne si este institutia specializata a statului, care exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice in conditiile legii », iar activitatea « Politiei Romane constituie serviciul public specializat si se realizeaza in interesul persoanei, al comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii ».

Conform art.12, alin.2 si art.14, alin. 1 din acelasi act normativ « in judete se organizeaza si functioneaza, ca unitati cu personalitate juridica, inspectorate de politie, conduse de un inspector sef, ajutat de adjuncti », iar « in municipii si orase functioneaza politii municipale si orasenesti, iar in comune posturi de politie ».

Prin urmare, Inspectoratul de Politie al judetului D. si Politia M. C., care îi este subordonată ierarhic, sunt persoane juridice de drept public si doar primul are personalitate juridica.

Potrivit art.56 din N.c.p.civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile.

Capacitatea procesuala reprezintă reflectarea în plan procesual a capacitatii civile din dreptul substanțial, întrunind capacitatea procesuala de folosinta si capacitatea procesuala de exercitiu.

Dacă, potrivit art.34 NCC, capacitatea civilă de folosință este aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații civile, capacitatea procesuală de folosinta constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si de a-si asuma obligatii pe plan procesual, iar capacitatea procesuala de exercitiu reprezinta capacitatea unei persoane de a-si valorifica singura drepturile si de a-si indeplini singura obligatiile procesuale.

Astfel, capacitatea procesuala de exercitiu este capacitatea de a sta in judecata si este urmarea fireasca a capacitatii de folosinta, deoarece in lipsa unui drept, nu este conceput nici exercitiul lui.

În cauză, instanța constată, că Politia M. C. face parte din structura organizatorica a Inspectoratului de Politie al Judetului D. si neavand personalitate juridica, nu poate sta in judecata în calitate de intimat, întrucat nu are capacitate procesuală de folosință.

Față de considerentele menționate anterior, instanța va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei Poliția M. C., invocată din oficiu de către instanță și va respinge plângerea contravențională, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei Poliția M. C., Biroul Rutier, invocată din oficiu de către instanță.

Respinge plângerea contravențională formulată de petentul S. M., cu domiciliul sector 2, București, ..6, ..B, . cu intimata Poliția M. C., Biroul Rutier, cu sediul în C., .. 50, județ D. împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._/12.06.2013, încheiat de Poliția M. C., Biroul Rutier, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de capacitate procesuală de folosință.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..

Pronunțată în ședință publică, azi, 09.12.2013.

Președinte, Grefier,

L. T. D. N.

Red.Jud.L.T.

Tehnored.S.M.

4ex/30.01.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA