Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 11-07-2013 în dosarul nr. 14446/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr._/2013
Ședința publică de la 11 Iulie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE F.-M. G.
Grefier M. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul M. S. și pe intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN, având ca obiect plângere contravenționala împotriva p.v . 13 nr._ din 09.04.2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul personal, lipsă fiind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
În temeiul art. 131 Cod proc.civ., instanța verifică si stabilește ca este competenta general, material si teritorial cu soluționarea cauzei conform dispozițiilor art. 32 alin. 2 OG 2/2001.
Instanța, acordă cuvântul părților asupra propunerii de probe.
Petentul solicită proba cu înscrisurile deja existente la dosarul cauzei.
Constatând că proba cu înscrisuri solicitată de petent in dovedirea plângerii, este admisibilă si poate să conducă la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 Cod proc.civ., instanța o încuviințează.
În temeiul art. 238 alin.1 Cod proc.civ, având în vedere obiectul cauzei si probatoriul ce se impune a fi administrat, instanța estimează la o zi durata necesara pentru cercetarea procesului .
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu prevederile art. 394 C.Proc.Civ., instanța a dispus închiderea dezbaterilor și a acordat cuvântul pe fondul cauzei.
Petentul solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal contestat, după care, instanța retine cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea adresată Judecătoriei C. la data de 23.04.2013, înregistrată sub numărul_, petentul M. S. a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/09.04.2013 emis de către CNADNR SA CESTRIN,cu consecința exonerării sale de la plata amenzii contravenționale.
Petentul a arătat că,prin procesul verbal din data de 09.04.2013 a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei pentru faptul că,în data de 13.03.2013,a circulat cu autoturismul cu numărul de înmatriculare_, pe DN 6, pe, fără a poseda rovienietă valabilă.
În motivarea cererii,petentul a arătat că,la data de 05.09.2011,a înstrăinat autoturismul cu nr. de înmatriculare menționat,numitului C. I., domiciliat în ..
A depus la dosarul cauzei copie de pe procesul verbal de contravenție contestat ,de pe contractul de vânzare cumpărare a autoturismului, precum și adresa de la serviciul impozite și taxe al primăriei C. ,pentru a face dovada radierii autovehiculului de la plata impozitului .
În drept,petentul nu și-a motivat cererea.
A solicitat judecarea în lipsă a cauzei.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei,intimata CNADNR a solicitat respingerea plângerii formulate de către petent, arătând că procesul verbal de contravenție contestat întrunește toate cerințele prev. de OG 15/2002 coroborat cu OG 2/2001, în sensul că în cauză, constatarea a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere gestiune, monitorizare și control a rovinietei, conține mențiunea expresă că a fost generat în sistem electronic de către agentul constatator R. V. C..
De asemenea intimata a arătat că petentul, după încheierea contractului de vânzare cumpărare, nu a solicitat radierea din evidențele SPC-DPÎA, așa cum este stabilit prin Ordinul 1501/2006, astfel că aceasta figurează în continuare ca și proprietar. Intimata a arătat că nu îi este opozabil contractul de vânzare cumpărare încheiat de petent, obligația de plată a rovinietei revenind proprietarului sau utilizatorului autovehiculului menționat în certificatul de înmatriculare,iar în baza de date a M.A.I. – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Vehicule, petentul figurează ca proprietar. Aceasta avea obligația de a solicita radierea autovehiculului de pe numele său, așa cum prevede Ordinul 1501/2006. Pe de altă parte intimata nu are obligația de a solicita informații cu privire la persoana care a condus autovehiculul la data săvârșirii contravenției.
Astfel, intimata a solicitat respingerea plângerii petentului și pe cale de consecință,menținerea procesului verbal de contravenție. .
Instanța a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului ,instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/0904.2013 emis de către CNADNR SA CESTRIN,petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei,reținându-se în sarcina sa că,în data de 13.03.2013,a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ pe DN 6,pe raza localității Almăj, fără a deține rovinieta valabilă,fiind surprins de către camerele de supraveghere..
Conform art.34 din OG 2/2001,instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea,instanța constată că nu există nici un motiv pentru care să constate nulitatea sau să anuleze procesul-verbal contestat. Astfel, OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde norme juridice generale referitoare la procedura de constatare a contravențiilor și de întocmire a procesului verbal pentru ca acest act juridic administrativ unilateral să beneficieze de prezumțiile de legalitate,de autenticitate și de veridicitate.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține, pe de o parte, că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de probă care nu face dovada vinovăției petentului, ci dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Pe de altă parte, instanța apreciază că petentul beneficiază în prezenta cauză de o prezumție de nevinovăție care nu este însă absolută, așa cum nu este absolută nici prezumția de legalitate a procesului verbal. Faptele constatate personal de către agentul de poliție dau naștere unei prezumții simple în ce privește situația desfășurării evenimentelor, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Instanța are obligația de a asigura un raport de proporționalitate între aceste prezumții în vederea respectării caracterului echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
În ceea ce privește apărarea petentului potrivit căreia,la data constatării faptei contravenționale nu mai era proprietarul autoturismului, instanța reține aspectul că acesta este în culpă,deoarece nu și-a îndeplinit obligația legală de a solicita autorității legale competente, radierea din circulație a autoturismului pe care l-a înstrăinat, așa cum prevăd dispozițiile art. 24 din Ordinul 1501/2006 . Chiar pe formularul contractului de vânzare cumpărare există o rubrică distinctă cu privire la radierea autoturismului. Această rubrică (ultima)de pe contractul de vânzare cumpărare-dosar fila 6, nu are menționat un număr de înregistrare a solicitării și nici semnătura și ștampila autorității publice unde urma să se solicite radierea autovehiculului ceea ce denotă că nu s-a solicitat acest lucru.
De altfel petentul și-a îndeplinit această obligație legală după ce i-a fost comunicat la domiciliu procesul verbal prin care a fost sancționat; la data de 19.04.2013 petentul a solicitat SPCRPCÎV D.,radierea autovehiculului vândut, mențiuni ce au fost efectuate cu această dată,așa după cum rezultă din adresa cu numărul_ din 19.04.2013 a acestei instituții.
Or,petentul nu poate invoca propria culpă,pentru a se apăra contra sancțiunii aplicate de către agentul constatator.
În consecință, instanța apreciază că prezumția de temeinicie și legalitate a procesului verbal nu a fost răsturnată.
Având în vedere dispozițiile art. 5 alin 5 din O.G. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea stabilită de organul constatator trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite și art. 21 alin 3 din același act normativ conform căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont și de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul si mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului, instanța apreciază că sancțiunea aplicată,care reprezintă minimul amenzii contravenționale, a fost corect individualizată, dat fiind scopul OG 15/2002 .
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. S.,împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/09.04.2013, emis de către CNADNR SA CESTRIN, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul M. S., cu domiciliul in C., ., nr. 41, ., ., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN, cu sediul in București, bld. I. M., nr. 401A, sector 6, având ca obiect anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . 13 nr._ din 09.04.2013 .
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 11.07.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. FG/MO/4 ex. -17.07.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2860/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
