Plângere contravenţională. Sentința nr. 25/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 25/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 12289/215/2013
Dosar nr._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 25 Septembrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte ANIȘOARA G. –Judecător
Grefier V. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul B. G. și intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petentul și martorul Mandă D., propus de petent, lipsind intimatul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care.
S-a audiat martorul prezent, sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată și depusă la doar.
Petentul a depus la dosar două planșe fotografice.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, in temeiul art. 394 N.Cod procedură civilă declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Petentul, solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, reține următoarele:
La data de 02.04.2013 petentul B. G. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 22.03.2013 emis de Poliția mun. C. – Birou Rutier, solicitând anularea acestuia și exonerarea de măsurile dispuse.
În fapt, petentul a arătat că la data de 22.03.2013 în jurul orei 16,50 conducea auto personal marca Dacia având nr. de înmatriculare_, moment în care a fost oprit de un agent de Poliție, fiind înștiințat că a trecut pe culoarea roșie a semaforului.
Petentul menționează că se deplasa pe . virat la dreapta pe . la intersecția respectivă semaforul este însoțit de o lampă care emite lumina intermitentă de culoare verde sub forma unor săgeți la dreapta.
A mai precizat că în procesul-verbal este menționat eronat ca loc al săvârșirii faptei ., în fapt fiind oprit de agentul de poliție pe . aprox. 100 m de intersecția ..
De asemenea, învederează că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu încălcarea disp. art. 16 OG 2/2001, în sensul că nu reiese calitatea agentului constatator.
În drept, a invocat disp. Art. 194 C.P.CIV., art. 16 și 31 OG 2/2001, OUG 195/2002 și Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 aprobat prin HG 1391/2006.
În dovedirea plângerii a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
A depus la dosar procesul-verbal contestat, copie CI petent.
Instanța a încuviințat proba cu martori, astfel că în cauză a fost audiat martorul Mandă D., declarația fiind consemnată și atașată la dosar.
La data de 23 aprilie 2013 intimatul IPJ D. a depus întâmpinare la plângerea contravențională formulată de petent, pe care o consideră neîntemeiată pentru următoarele motive:
A învederat că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul verbal, solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. În opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal având deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal consideră ca instanța de judecata trebuie sa-i recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având in vedere ca este întocmit de un agent al statului in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul indubitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, deși neconsacrata de legislative, este unanim acceptată, atât in doctrina de specialitate, cat si in practica instanțelor judecătorești.
Solicită să se constate că fapta pentru care petentul a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu competent să constate și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoașterea prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. In special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și ele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, vă rugăm să constatați faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută e petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Menționează faptul ca nu deține material probator, abaterea săvârșita fiind constatata in mod direct de către agentul de politie.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiată si, pe cale de consecința, menținerea actului sancționator ca temeinic si legal.
În temeiul art. 411 alin 1, pct (2) C.proc.civ., solicită judecarea în lipsă instituției lor.
În cauză a fost audiat martorul Mandă D., propus de petent.
Analizând temeinicia procesului-verbal contestat, în raport de susținerile petentului din plângerea formulată și proba testimonială administrată în cauză, instanța constată următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 22.03.2013 s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzute de disp. art. 52 din HG 1391/2006, constând în aceea că pe . a condus autoturismul_ și a traversat pe culoarea roșie a semaforului electric, petentului aplicându-i-se o amendă contravențională în valoare de 300 lei.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauză, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi în cuantum de 300 de lei) cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Verificând legalitatea procesului verbal de contravenție contestat potrivit art. 34, al. 1 din OG nr. 2/2001, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente (art. 16 si art. 17 din OG 2/2001).
Sub aspectul temeiniciei, analizând descrierea făcută faptelor în procesul-verbal de contravenție și declarațiile martorului Mandă D., propus de petent, care a relatat că petentul a circulat regulamentar, deoarece la semafor, s-a încadrat pe banda 1 pentru partea dreaptă, iar la semafor se află o săgeată intermitentă cu lumina verde care arată că permite accesul către dreapta, instanța reține că plângerea contravențională este întemeiată.
Pe cale de consecință, instanța va admite plângerea si va dispune anularea procesului verbal contestat, în condițiile art. 34 din OG 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul B. G., cu domiciliul în C., ., .. 1, ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., cu sediul in loc. C., ., jud. D..
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/22.03.2013 emis de IPJ D. – BPR C..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.09.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Anișoara G. V. G.
Red. A.G.
Tehnored. VG
4 ex./25.10.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9674/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8051/2013.... → |
|---|
