Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 12-12-2013 în dosarul nr. 16978/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr._/2013
Ședința publică din data de 12 Decembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. M.
Grefier M. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul T. I. I. și pe intimata P. LOCALĂ A MUNICIPIULUI C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că Primăria C. a răspuns la solicitările instanței, după care,
Nemaifiind cereri de formulat sau alte incidente de soluționat, in temeiul art. 394 NCPC, instanța, declară dezbaterile închise si retine cauza pentru deliberare si pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 21.05.2013, sub nr._, petentul T. I. I. a chemat in judecată pe intimata P. L. A MUNICIPIULUI C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._, exonerarea de la plata amenzii contravenționale in suma de 225 lei si anularea punctelor de penalizare.
In motivarea plângerii, petentul a arătat ca in data de 22.04.2013 a oprit autoturismul personal pe ., iar la aproximativ 10 minute după ce s-a întors la autoturism, un agent de poliție s-a deplasat către acesta invocând nejustificat faptul ca ar fi oprit atât pe contrasens, cat si in dreptul unui indicator cu oprirea interzisă, lucru total neadevărat deoarece pe . nici un indicator cu oprire sau staționare interzisă, mai mult decât atât, pe sensul celălalt de mers a oprit un tir care parcase si blocase circulația.
Petentul a mai învederat că procesul verbal de contravenție nu s-a încheiat in prezenta sa, ci i-a fost comunicat ulterior la domiciliu.
In drept, plângerea a fost întemeiată pe disp. OG 2/2001.
Plângerea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
In dovedirea plângerii, petentul a depus la dosarul cauzei procesul verbal contestat in original si împuternicire avocațială nr._/17.05.2013, propunând spre audiere pe martorul Butaliu P..
Intimata nu a formulat întâmpinare in cauză.
Prin încheierea de ședință din data de 26.09.2013, instanța, având in vedere dispozițiile art. 254, 255, 258 NCPC, a încuviințat petentului proba cu înscrisuri si a prorogat pronunțarea asupra probei testimoniale solicitate de acesta.
Tot prin încheierea de ședința din data de 26.09.2013, instanța, în aplicarea art. 22 NCPC a dispus efectuarea unei adrese către intimată pentru a se înainta toate înscrisurile în temeiul cărora a fost întocmit procesul-verbal . nr._/22.04.2013, relații ce au fost comunicate la data de 18.10.2013 prin adresa nr._.
La termenul de judecată din data de 24.10.2013 a fost audiat martorul Butaliu P. a cărui declarație se află consemnată si atașată la dosarul cauzei, instanța dispunând totodată si efectuarea unei adrese către IPJ D., pentru a se comunica daca in zona dispeceratului de taxi PMI, situat pe . sau nu amplasat indicator "oprirea interzisă", relații ce însă au fost înaintate de către Primăria C., în calitate de administrator al drumului public, la data de 09.12.2013 prin adresa nr._/06.12.2013.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 22.04.2013, petentul T. I.-I. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 225 lei și aplicarea punctelor de penalizare, deoarece a oprit voluntar autoturismul marca Audi cu nr._, pe .. C., în dreptul dispeceratului PMI, pe contrasens, în fața trecerii pentru pietoni marcată corespunzător, nerespectând semnificația indicatorului oprirea interzisă.
Procesul-verbal a fost întocmit în prezența contravenientului care a refuzat să semneze și să primească copia iar persoanele prezente au refuzat calitatea de martor.
Plângerea a fost formulată în termen legal.
In ceea ce priveste legalitatea actului sancționator, instanta constata ca acesta a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor art. 17 din OG 2/2001R, cuprinzand mentiunile obligatorii prevazute de textul normativ sub sanctiunea nulitatii absolute.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, cele consemnate fiind constatate in mod direct de agentul constatator si fiind probate cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la emitent) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotarârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OUG nr. 195/2002R au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, iar respectarea condițiilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor norme este de importanță capitală.
In același timp, însă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001R), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate între scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007 și N. G. împotriva României, Hotărârea din 3 aprilie 2012).
În cauză, instanța constată că a fost respectat dreptul la apărare al petentului, acesta având posibilitatea în mod efectiv de a propune probe în apărare, probe ce au fost administrate de către instanță.
Prin urmare, cum petentul, deși a uzat de toate garanțiile privind dreptul său de apărare, nu a răsturnat prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia, instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut vinovatia petentului în savarsirea contravenției constatate.
Astfel, instanța, având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei chiar de către petent, precum si susținerile acestuia din cuprinsul plângerii contravenționale, care se coroborează cu aspectele menționate în procesul-verbal de contravenție, constată că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
În speță, cele consemnate în procesul-verbal de contravenție sunt confirmate chiar de planșele foto existente la dosar – f.18-19, depuse de petent, prin apărător, din care se poate cu ușurință deduce că, autoturismul aparținând petentului, fiind oprit voluntar la data de 22.04.2013, în fața autoturismului Dacia de culoare alb, în zona dispeceratului PMI situat pe .. C., se afla la o distanță mai mică de 25 m de trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător, oprirea fiind una neregulamentară.
În acest sens, instanța reține că, în ședința publică de la termenul de judecată din data de 24.10.2013, a fost audiat martorul propus de petent, Butaliu P.-C., care, după ce a relatat împrejurările cunoscute, la interpelarea instanței, în raport de fotografiile depuse de apărătorul petentului, a indicat că autoturismul acestuia era oprit la momentul constatării contravenției în fața autoturismului Dacia de culoare alb, care este surprins în fotografiile efectuate de parte, susțineri ce au fost consemnate în practicaua încheierii de ședință de la termenul respectiv. Coroborând cele învederate de martor, inclusiv în cuprinsul depoziției, cu cele constatate la fața locului de agentul constatator și cu planșele foto depuse la dosar, instanța reține că petentul a efectuat la data de 22.04.2013 o oprire voluntară neregulamentară, pe . dispeceratului PMI, în fața autoturismului Dacia de culoare alb, la o distanță mai mică de 25 m de trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător, în condițiile în care oprind în fața auto Dacia alb, autoturismul petentului în mod obligatoriu s-a poziționat vis-a-vis de autotrenul IVECO cu nr. de înmatriculare_, care la rândul său ocupă o distanță echivalentă celei dintre trecerea de pietoni și auto Dacia. Prin urmare, cum autotrenul IVECO din planșele foto depuse de petent are o lungime (incluzând cap tractor și remorcă) cu mult mai mică decât distanța de 25 m de la care ar fi fost permisă oprirea legală, rezultă astfel, că și autoturismul petentului poziționat vis-a-vis de autotren s-a aflat la mai puțin de 25 m de trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător.
Față de aspectele anterior reținute, instanța va înlătura celelalte susțineri ale martorului audiat, acestea având un profund caracter subiectiv și intrând în contradicție cu celelalte împrejurări relatate de același martor, și cărora instanța le-a dat relevanța cuvenită deoarece s-au și coroborat cu restul probatoriului administrat.
De altfel, chiar petentul, prin susținerile din plângerea contravențională, recunoaște implicit fapta contravențională pentru care a fost sancționat, arătând la rândul său că în zona unde a oprit era staționat și un tir care a blocat circulația, astfel încât, procesul-verbal legal întocmit face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
În final, mai reține instanța că, eroarea materială a agentului constatator de a fi menționat în cuprinsul procesului-verbal că petentul a oprit voluntar în zona de acțiune a indicatorului "oprirea interzisă" în condițiile în care în zona respectivă nu este amplasat un astfel de indicator rutier, nu atrage nici nulitatea, dar nici anularea actului sancționator, fapta fiind descrisă în detaliu, prin indicarea tuturor împrejurărilor relevante - a oprit pe .. C., în dreptul dispeceratului PMI, pe contrasens, în fața trecerii pentru pietoni marcată corespunzător – și corect încadrată în drept – art. 99 alin. 2 corob. cu art. 108 alin. 1, lit. a, pct. 8 din OUG nr. 195/2002R și art. 142 din HG nr. 1391/2006, potrivit cărora este interzisă oprirea voluntară la o distanță mai mică de 25 m de trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător.
De asemenea, instanța reține că sancțiunile aplicate îmbina caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ, respectand criteriile din cuprinsul prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001R, potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Față de considerentele expuse mai sus, dat fiind faptul că prezumția de veridicitate a procesului-verbal contestat nu a fost răsturnată prin proba contrară făcută de către petent, acesta nereușind să facă dovada unei alte situații de fapt decât cea descrisă de agentul constatator, apreciind că sanctiunile aplicate sunt corect individualizate si nu se mai impune reevaluarea acestora tocmai față de conduita nesinceră a petentului care pe tot parcursul procesului a încercat în mod intenționat să inducă în eroare instanța de judecată, urmează să respingă plângerea formulată și să mentina ca temeinic si legal procesul-verbal . nr._/22.04.2013 întocmit de intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul T. I. I., cu domiciliul in C., .. 43, ., ., in contradictoriu cu intimata P. LOCALĂ A MUNICIPIULUI C., cu sediul in .. 22, C., județul D..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria C. și se soluționează de Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. M. O.
Red./tehn.CM./MO.
4ex./24.01.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4190/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 6325/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
