Plângere contravenţională. Sentința nr. 6238/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6238/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 15-04-2013 în dosarul nr. 215/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr.6238/2013
Ședința publică de la 15 Aprilie 2013
Completul compus din:
Președinte L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent T. A. M. și pe intimat IPJ D., având ca obiect plângere contraventională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul personal și martorul M. B. F., lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța procedează la audierea martorului M. B. F., conform art.196 C., sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată si atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de încuviințat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Petentul solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată și exonerarea de la plata amenzii.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 07.01.2013, petentul T. A. M. a solicitat în contradictoriu cu intimata IPJ D., anularea procesul-verbal de contravenție ., nr._ din data de 24.12.2012 emis de I.P.J D., anularea măsurii complementare de reținere a permisului de conducere pentru 30 de zile, anularea sancțiunii de avertisment, anularea amenzii contravenționale în cuantum de 280 lei, anularea celor patru puncte de penalizare.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
A arătat că, în timp ce se deplasa cu autoturismul marca Opel Corsa C cu număr de înmatriculare_ în direcția C. DN 65, a fost oprit de un echipaj de poliție pentru control, care, după verificarea actelor, i-a comunicat că a depășit în zona de acțiune prevăzută cu un indicator ce interzice depășirea de marcaj longitudinal continuu. Arată că acuzația agentului constatator este nefondată, întrucât mașina presupusului "martor" depășit de petent era staționată în momentul în care agentul constatator l-a oprit. Precizează că, agentul constatator i-a spus că dacă nu semnează procesul verbal menționat mai sus nu-i va da dovada și nu va putea circula, iar mașina va rămâne acolo până va veni cineva să o ia.
Menționează că în mașină era împreună cu un coleg și o prietenă.
Ulterior, după completarea procesului verbal de către agentul constatator a observat că pe lângă faptul că acesta nu a menționat în procesul verbal obiecțiunile sale, i-a introdus și fapta că nu purta centura de siguranță, fapta de asemenea neadevărată. Arată că din procesul verbal nu se înțelege clar sancțiunea aplicată pentru fiecare din convențiile presupuse de agent, adică nu exista o claritate între sancțiuni și contravenții.
În dovedire, petentul a depus la dosar procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 24.12.2012, copie CI petent, copie dovadă ., nr._ din 24.12.2012.
Plângerea este scutita de plata taxei judiciare de timbru conform art. 15 lit. I si art. 15 lit. p din Legea nr.146/1997 raportat la art. 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu completările si modificările ulterioare, si de plata timbrului judiciar, conform art. 1 din OG nr. 32/1995, aprobata prin Legea nr. 106/1995.
La data de 17.01.2013, intimatul IPJ D. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr .2/2001.
În ceea ce privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal de contravenție, intimatul a arătat că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, întrucât instanța nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, susține intimatul, printr-o probă indirectă a fost înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil și că deși OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 a acestui act normativ, rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept, bucurându-se de prezumția de legalitate și temeinicie.
A mai arătat că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său, care poate fi confirmată de martorul M. B. F..
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură civilă și ale OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Instanța, în baza art.167, alin.1 C.proc.civ si art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, a încuviințat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu doi martori apreciind că aceste probe sunt pertinente, concludente, utile soluționării cauzei, iar în temeiul art.33, alin.1 din O.G. nr.2/2001 a dispus citarea martorului menționat în procesul-verbal de contravenție, M. B. F..
In cadrul probei testimoniale, au fost audiați martorii P. D. P., C. M. și M. B. F., ale căror declarații au fost consemnate si atașate la dosarul cauzei.
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție, ., nr._/24.12.2012, încheiat de IPJ D., Serviciul Rutier, petentul T. A. M. a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 280 lei, luându-se față de acesta și măsura reținerii permisului de conducere, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.120, lit.h din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, republicata si sanctionata de art.100, alin.3, lit.e din OUG nr.195/2002, republicată și cu avertisment pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.36, alin.1 din OUG 195/2002, republicată și sancționată de art.99, alin.2 din OUG 195/2002, republicată
S-a reținut în sarcina petentului că, la data de 24.12.2012 pe DN 65 km 9 Oltenia Garden a condus autoturismul cu număr de înmatriculare_, în direcția C. și în zona de acțiune prevăzută cu indicator ce interzice depășirea și marcaj longitudinal continuu a efectuat depășirea auto_, condusă regulamentar de martorul descris, în aceeași direcție. De asemenea, nu a purtat centura de siguranță.
Procesul-verbal de contravenție a fost semnat de către agentul constatator, de către petent și de către martorul M. B. F., acesta din urmă făcând mențiunea că a fost depășit în zona indicatorului ,,depășirea interzisă,,
Constatând că plângerea a fost formulată în termenul legal prevăzut de art.118, alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, instanta urmeaza sa verifice legalitatea si temeinicia procesului verbal contestat, conform prevederilor art.34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Verificând actul constatator sub aspectul legalității, instanța apreciază că în cauza nu exista motive de nulitate absolută, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozitiilor legale incidente, referitoare la conditiile de fond si de forma a acestuia(art.17 din OG 2/2001).
Mai reține instanța că, raportat la caracterul imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, atrag doar nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenție care nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.
În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de petent în sensul că, nu i s-a acordat posibilitatea de a formula obiecțiuni la cele reținute prin procesul-verbal contestat și de a se apăra, instanța apreciază că acesta este neîntemeiat, întrucât nulitatea invocată este una relativă, care trebuie însă să fie asociată cu o vătămare produsă petentului, împrejurare care trebuie însă să fie dovedită de către acesta.
Or, în cauză, petentul nu a dovedit vătămarea care i-a fost pricinuită în acest mod, iar obiecțiunile pe care le-ar fi putut consemna în procesul-verbal de contravenție au putut fi valorificate prin plângerea formulată în fața instanței.
Instanța urmează să înlăture și motivul de nulitate invocat de către petent în sensul că, în procesul-verbal nu există o claritate între sancțiuni și contravenții, întrucât din analiza procesului-verbal de contraveție rezultă că agentul constatator a menționat în mod distinct fiecare contravenție reținută în sarcina petentului, temeiul juridic și sancțiunea aplicată.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că procesul-verbal este un act de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit de autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială și care face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Ca atare, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
În cauză, instanța constată că, în ceea ce privește prima faptă reținută în sarcina petentului prevăzută de art.120, lit.h din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, republicata si sanctionata de art.100, alin.3, lit.e din OUG nr.195/2002, republicată, situația de fapt reținută de către agentul constatator corespunde realității, petentul nefăcând dovada unei situații de fapt contrare.
Astfel, din declarația martorului M. B. F.(menționat în procesul-verbal de contravenție) rezultă că în data de 24.12.2012, deplasându-se din direcția B. spre C., pe sectorul de drum dintre stația de benzină Eurogenetic și Metro a efectuat depășirea unui autoturism aflat în fața sa pe un sector de drum prevăzut cu marcaj discontinuu, iar după ce a reintrat pe banda de mers a văzut în oglinda retrovizoare că un autoturism aflat în spatele său a efectuat depășirea unui alt autoturism pe un sector de drum prevăzut cu marcaj longitudinal continuu.
A declarat în continuare același martor, că, atât el cât și șoferul autoturismului care efectuase depășirea au fost opriți de către un echipaj de poliție prin semnale acustice și luminoase, iar la solicitarea acestora a semnat procesul-verbal de contravenție în calitate de martor.
Instanța arată că, săvârșirea contravenției reținută în sarcina petentului T. A.-M. și prevăzută de art.120, lit.h din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, republicata este confirmată de martorul asistent M. B. F. care a precizat că autoturismul condus de petent a efectuat manevra de depășire a autoturismului aflat în fața sa prin încălcarea marcajului longitudinal continuu ce desparte sensurile de mers.
În ceea ce privește declarațiile martorilor C. M. I. și P. D. P., audiați la propunerea petentului, instanța arată că acestea nu pot fi avute în vedere la stabilirea împrejurărilor săvârșirii acestei contravenții întrucât nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă administrat în cauză, susținerile acestora fiind contrazise de afirmațiile martorului asistent M. B. F., instanța acordând un grad ridicat de credibilitate depoziției acestui martor, care se coroborează și cu mențiunile procesului verbal încheiat la data de 24.12.2012, având în vedere că are calitatea de martor asistent, și astfel nu i se poate reține nici un interes în cauză.
În raport de cele menționate mai sus, instanța apreciază că, în mod temeinic s-a reținut în sarcina acestuia încălcarea obligațiilor prevăzute de art.120, lit.h din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, republicata și sancționarea sa în temeiul art.100, alin.3, lit.e din OUG nr.195/2002, republicată.
În ceea ce privește cea de-a doua faptă reținută în sarcina petentului, referitoare la faptul că acesta nu a purtat centura de siguranță, obligație instituită de prevederile art.36, alin.1 din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, instanța reține că prin probele administrate în cauză petentul a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție.
Astfel, fiind audiat martorul asistent M. B. F. nu a putut preciza dacă petentul purta centura de siguranță, în timp ce martorul C. M. I. a declarat că petentul a purtat centura de siguranță.
Față de considerentele expuse mai sus, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată, va anula în parte procesul-verbal de contravenție ., nr._/24.12.2012, încheiat de IPJ D., Serviciul Rutier, în ceea de privește sancționarea petentului pentru contravenția prevăzută de art.36, alin.1 din OUG 195/2002, republicată și sancționată de art.99, alin.2 din OUG 195/2002, republicată și va menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul T. A. M., cu domiciliul în C., ..1, ., ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean D., cu sediul în C., ., jud.D..
Anulează în parte procesul-verbal de contravenție ., nr._/24.12.2012, încheiat de IPJ D., Serviciul Rutier, în ceea de privește sancționarea petentului pentru contravenția prevăzută de art.36, alin.1 din OUG 195/2002, republicată și sancționată de art.99, alin.2 din OUG 195/2002, republicată.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție, ., nr._/24.12.2012, încheiat de IPJ D., Serviciul Rutier.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.04.2013.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.S.M.
4ex/05.06.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 27/2013. Judecătoria CRAIOVA | Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
