Plângere contravenţională. Sentința nr. 9494/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9494/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 19-06-2013 în dosarul nr. 13102/215/2013
Dosar nr._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9494
Ședința publică de la 19 iunie 2013
Instanța constituită din:
Președinte ANIȘOARA G. –Judecător
Grefier V. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta P. E. și intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petenta, lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, in temeiul art. 394 N.Cod procedură civilă declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Petenta P. E., solicită admiterea plângerii contravenționale și învederează că fapta contravențională nu a fost încadrată corect, în sensul că articolul pentru lipsa centurii de siguranță este altul decât cel trecut în procesul verbal, de asemenea, nu s-a trecut posibilitatea achitării a jumătate din amendă în termen de 48 ore. Mai învederează că din prozele depuse de intimată la dosar rezultă că pietonul a pus piciorul pe trecerea de pietoni în timp ce autoturismul condus de acesta se afla deja pe trecerea de pietoni. Nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, reține următoarele:
La data de 10.04.2013 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, plângerea formulată de petenta P. E., în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului D. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 29.03.2012, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii precum și restituirea permisului de conducere.
In motivarea plângerii petenta a arătat că la data de 29.03.2013 în timp ce conducea autoturismul Matiz cu nr. de înmatriculare_, pe . la executarea virajului stânga pe . partea dreapta a observat un pieton care se pregătea să traverseze . un moment dat s-a oprit în spatele unui autoturism parcat neregulamentar, chiar lângă trecerea de pietoni, motiv pentru care acesta a continuat deplasarea deoarece carosabilul era umed, nu putea opri în condițiile de siguranță pentru autoturismele din spatele său.
A fost oprită de un echipaj de poliție pe motiv că nu a acordat prioritate de trecere pietonului, precum și că nu a purtat centura de siguranță, i s-a întocmit proces verbal de contravenție pentru faptele prevăzute de art. 135 lit. H respectiv art. 36 alin. 1 și sancționate de art. 100 alin. 3 lit b și art. 99 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 R, dar eronat în procesul verbal fapta a fost prevăzută de art. 36 alin. 2 precum și faptul că la stabilirea amenzii contravenționale i s-a stabilit suma de 150 lei, nu a avut posibilitatea de a plăti jumătate din minim deoarece la rubrica de plată a jumătate din minimul amenzii este trecut AV.
Consideră că pentru acest motiv procesul verbal este lovit de nulitate.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În drept plângerea nu este întemeiată.
La dosarul cauzei a fost depus procesul verbal de contravenție în copie și în original și copie CI a petentei.
La data de 25.04.2013 intimatul IPJ D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulată de petenta P. E. împotriva procesului verbal . nr._ pe care o consideră neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul verbal solicită instanței de judecată să constate că a ceasta poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. În opinia sa instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal având deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal. consideră ca instanța de judecata trebuie sa-i recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având in vedere ca este întocmit de un agent al statului in exercițiul funcțiunii.
Învederează instanței că abaterea săvârșită de petent a fost filmată de aparatul radar ce se afla montat pe autoturismul poliției rutiere, prin urmare sancționarea acestuia este temeinică și legală.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, deși neconsacrata de legislative, este unanim acceptată, atât in doctrina de specialitate, cat si in practica instanțelor judecătorești.
De asemenea, în cauza C. N. contra României, plângerea nr. 17.857/03, Decizia CEDO camera a treia, 18 noiembrie 2008, Curtea nu a aplicat garanțiile oferite de latura penală a art. 6 din lipsa prevederii în legea națională a pedepsei închisorii contravenționale, faptele analizate fiind cel mult sancționabile cu amendă contravențională într-un cuantum relativ redus. Curtea a arătat în mod expres că atâta timp cât organele statului nu au idei preconcepute la adresa petentului și analizarea mijloacelor de probă pertinente și utile în condiții de contradictorialitate și nemijlocire, petentul se bucură de toate garanțiile necesare astfel cum sunt acestea interpretate de către Curte prin prisma art. 6 CEDO.
Fapta reținută în sarcina petentului prezintă un pericol social destul de ridicat deoarece circulând cu o viteză peste limita legală admisă, există riscul producerii unor accidente de circulație în care să fie implicate persoane nevinovate.
Având în vedere numărul mare de accidente cu consecințe grave cu care se confirmă societatea lor ca urmare a nerespectării regulilor de circulație de către conducătorii auto, a se permite acestora să se eschiveze de la suportarea răspunderii contravenționale ce le revine ca urmare a propriei conduite culpabile prin ignorarea mențiunilor proceselor verbale de constatare a contravențiilor întocmit corect, este contrar legii, cât și un act iresponsabilitatea socială care încurajează atitudinea de nerespectare a regulilor de circulație a acestora, lipsind-o de consecințele pe care legea le prevede.
Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv planșa foto cuprinzând 7 fotografii și buletinul de verificare metrologică pentru aparatul radar și raportul agentului constatator.
Precizează că prin ordinul nr. 187/2009 emis de Biroul Român de Metrologie a fost abrogat pct. 4 din NML 021-05 astfel că măsurătorile și înregistrările cu aparatul radar pot fi efectuate și de către polițiști care nu au calitatea de operatori calificați.
În drept, a invocat prevederile OUG nr. 195/2002 republicată, Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 republicată și OUG nr. 2/2001.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ solicită judecarea cauzei în lipsă.
Anexat întâmpinării a depus fotografiile radar și buletin de verificare metrologică.
La data de 14.05.2013 petenta P. E. a depus răspuns la întâmpinare formulată de IPJ D., prin care a învederat următoarel:
În plângerea contravenționala formulată împotriva procesului verbal de contravenție întocmit de agentul constatator nu a solicitat proba cu martori, așa cum eronat se face mențiunea în întâmpinarea IPJ D..
De asemenea, învederează instanței de judecată cu vedere la netemeinicia procesului verbal din care rezultă că nu se face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Abaterea săvârșită de acesta a fost filmată de aparatul radar și așa cum reiese din prima fotografie se observă lipsa nevinovăției sale, precum și respectarea regulilor de circulație și semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră.
În concluzie, luând în considerare argumentele expuse mai sus, solicită să se respingă excepția formulată de IPJ D. și admiterea contestației sale împotriva procesului verbal de contravenție întocmit de reprezentantul IPJ D..
În susținerea plângerii contravenționale, petenta nu a solicitat administrarea de probatorii.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 29.03.2013 de către intimatul I. Județean de Poliție D. – Biroul Rutier C., petenta fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 135 litera h din RAOUG nr. 195/2002 și art. 36 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, cu o amendă în cuantum de 150 lei și avertisment, reținându-se că în ziua de 29.03.2012, ora 10,02, a condus autoturismul marca Matiz cu nr. de înmatriculare_ pe . executarea virajului la stânga pe . a acordat prioritate de trecere la pietoni care traversau regulamentar . pe sensul de deplasare al conducătorului auto. De asemenea nu purta centura de siguranță.
Procesul verbal de contravenție a fost semnat de către petentă iar la rubrica “alte mențiuni ” s-a consemnat „are obiecțiuni, carosabil umed, nu a putut opri în condiții de siguranță”.
Plângerea a fost formulată în termenul legal.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța reține următoarele:
Instanța reține, în ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a încadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
In analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OUG nr. 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor reguli este de importanță capitală. In același timp, insă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de indeplinit, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Din întregul material probator administrat în cauză, instanța constată că nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petenta nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
Deși, prin plângerea formulată petenta a arătat faptul că nu se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute in sarcina sa, instanța nu poate reține că aspectul expus de acesta corespunde adevărului deoarece nu este dovedit cu nici un mijloc de probă, reprezentând o simplă susținere, făcută din dorința de a scăpa de consecințele răspunderii contravenționale.
De altfel, nici nu are relevanță această susținere, sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție, având în vedere că nu înlătură existența faptei, ci, eventual, ar fi putut fi avută în vedere la individualizarea sancțiunii, dacă ar fi fost dovedită.
Având în vedere că în fața instanței de judecată petenta a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, dar că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petenta nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia, instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentei contravenția prevăzută de dispozițiile art. 135 litera h din RAOUG nr. 195/2002 și art. 36 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, in raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este cea prevăzută de lege și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările in care a fost săvârșită contravenția, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, astfel că nu se impune reevaluarea acestuia.
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că este neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentă și urmează a o respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta P. E., cu domiciliul în C., .. 202 A, jud. D., in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., cu sediul in loc. C., ., jud. D..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.06.2013
PREȘEDINTE,GREFIER,
Anișoara G. G. V.
Red. A.G.
Tehnored. VG
4 ex./19.06.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 2397/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
