Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 3456/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3456/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 3390/215/2013
-plângere încheiere carte funciară-
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3456
Ședința publică de la 05 martie 2013
Instanța constituită din:
Președinte C. M. B.
Grefier S. A. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent R. M. în contradictoriu cu intimatul P. M.( F. R.) având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat S. A. pentru petent, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra propunerii de probe.
Avocat pentru petent solicită admiterea probei cu înscrisurile aflate la dosar.
Instanța, în temeiul art. 167 C.p.c., apreciind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat pentru petent solicită admiterea plângerii și anularea încheierilor din 08.12.2012 și 26.11.2012 cu consecința radierii înscrierilor făcute în baza încheierilor atacate, înscrierea dreptului de proprietate al petentului ca drept exclusiv. Arată că lipsește motivarea de fapt și de drept din încheierea de reexaminare, că au fost încălcate prevederile art. 50 al 2 din Legea nr. 7/1996 în ceea ce privește calea de atac ,aceasta fiind greșit menționată, iar imobilul nu a făcu parte din masa partajabilă cuprinsă în decizia Tribunalului. Există declarații notariale ale intimatei cu privire la renunțarea la dreptul de coproprietate devălmașă asupra imobilului. Acest act autentic de renunțare produce efecte directe și impune radierea dreptului intimatei. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 150 Cod procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
La data de 01.02.2013 a fost înregistrată pe rolul instanței plângerea formulată de petentul R. M. în contradictoriu cu pârâta P. M. (fostă R.), împotriva încheierii de respingere nr._ /08.11.2012 pronunțată de registratorul șef din cadrul OCPI D. și a încheierii nr._ pronunțată de registrator L. M. din cadrul OCPI D. în dosarul nr._/2012 la data de 26.09.2012 solicitând admiterea plângerii, anularea încheierii de respingere nr._/08.11.2012 și a încheierii CF nr._/26.09.2012 pronunțată de OCPI D., radierea din cuprinsul cărții funciare nr._ a localității C. a înscrierilor și notărilor făcute în baza celor două încheieri și obligarea OCPI D. la înscrierea dreptului său de proprietate ca drept exclusiv.
În motivare, s-a arătat că prin încheierea CF nr._/26.09.2012 ce nu i-a fost comunicată de către OCPI D., deși avea calitate de persoană interesată, registratorul a dispus respingerea cererii introduse de BNP G. I. privind înscrierea dreptului său de proprietate ca drept exclusiv asupra imobilului situat în C., .. 20, nr. cadastral 9528 înscris în CF nr._.
La data de 09.10.2012 a formulat cerere de reexaminare împotriva acestei încheieri iar prin încheierea de Respingere nr._/08.11.2012 ce i-a fost comunicată abia la 23.01.2013 Registratorul-Șef din cadrul OCPI D. a respins cererea de reexaminare.
A apreciat petentul că încheierea de Respingere nr._/08.11.2012, este nelegală din cel puțin motive: încheierea de Respingere nu este motivată în fapt și în drept, Registratorul-Șef mărginindu-se doar la a indica faptul că motivele de reexaminare sunt neîntemeiate, iar registratorul a reținut o stare de fapt corectă; în totală contradicție cu prevederile art.50 alin.2 ind. 2 din legea nr.7/1996 se indică în finalul încheierii de Respingere faptul că are la dispoziție tot calea de atac a cererii de reexaminare împotriva încheierii de Respingere, cale de atac ce se soluționează de același registrator-șef. Cererea de înscriere a dreptului său real de proprietate pe întreg imobilul a fost depusă de notarul public în baza hotărârilor judecătorești irevocabile de partaj bunuri comune, dar și a declarației de renunțare a numitei P. M. la dreptul său de proprietate asupra acestui imobil, conform art.562 alin.2 din Noul c.civ.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1337/24.04.2001 de BNP Ghe.C. a cumpărat imobilul situat la adresa din C., județul D., ..20. declarând în cuprinsul actului autentic că este căsătorit cu R. (in prezent P.) M. și a luat cunoștință de prevederile art.30 din C.fam. privind regimul comunității de bunuri. D. urmare, înscrierea în cartea funciară a dreptului real s-a făcut conform contractului autentic pe numele ambilor soți, R. M. și R. M..
Ulterior, prin sentința nr.4070/20.03.2008 pronunțată de Judecătoria C. și decizia civ.nr. 199/19.10.2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, rămase irevocabile prin respingerea recursurilor de către Curtea le Apel C. conform deciziei irevocabile nr.380/09.03.2011 s-a dispus partajarea bunurilor comune ale petentului și ale numitei P. M..
Prin decizia civ.nr. 199/19.10.2010 pronunțată în apel, Tribunalul a stabilit în considerente (pag.l4 din decizie, paragraful 7) că imobilul situat în C., ..20 a fost achiziționat de petent cu sume proprii provenite din cesiunea acțiunilor deținute, astfel încât imobilul, prin subrogație reală, devine m propriu al cumpărătorului, fiind deplin aplicabile prevederile art.31 lit.f din cod fam.
Este adevărat că nici în dispozitivul sentinței nr.4070/20.03.2008 și nici în cuprinsul deciziei irevocabile nr. 199/19.10.2010 nu se face mențiunea expresă că imobilul din C., ..20 nu intră la masa partajabilă și se constată a fi bun propriu al intimatului- pârât radu M.. Consideră că în cadrul unui dosar de partaj de bunuri comune nici nu ar putea fi incluse în dispozitivul hotărârii bunurile mobile/ imobile care nu fac parte din masa partajabilă.
Menționează însă că prin Declarația autentificată sub nr. 1836/28.09.2012 declaranta P. M.(fostă R.) a declarat pe proprie răspundere sub sancțiunea prevăzută de art.292 C.pen. că renunță la dreptul de proprietate asupra acestui imobil și că solicită notarului public radierea dreptului său din cartea funciară nr._ a localității C., urmând ca înscrierea dreptului real exclusiv de proprietate să fie făcută pentru petentul, R. M.. Același conținut 1-a avut și declarația de renunțare din partea numitei P. M.(fostă R. M.) depusă de notar public G. I. în dovedirea cererii respinsă prin încheierea nr._/26.09.2012.
Apreciază că în mod greșit încheierea din 26.09.2012 face trimitere la dispozițiile art.553 alin.2 coroborat cu art.562 alin.2 din Noul C.civ., în condițiile în care art.553 N.c.civ. nu are incidență în prezenta cauză.
Conform art.889 alin.l N.c.civ. proprietarul poate renunța la dreptul său printr-o declarație autentică notarială înregistrată la biroul de cadastru și publicitate imobiliară pentru a se înscrie radierea dreptului. Prin respingerea cererii sale, Registratorul nu a dat nici un fel de eficiență juridică declarației notariale de renunțare la dreptul tabular în favoarea petentului, efectele declarației autentice producându-se independent, de existența/lipsa din dispozitivul hotărârii judecătorești a vreunei mențiuni cu privire la acest imobil.
Chiar dacă în dispozitivul hotărârilor judecătorești irevocabile nu se face mențiune privind regimul bunului imobil din C., jud.D., ..20, împiedicându-se orice înscriere sau notare de CF(atâta timp cât nu e menționat nimic în dispozitiv), înscrierea dreptului său exclusiv se poate face în baza declarației autentice notariale care este un act ulterior hotărârii judecătorești, aceasta înscriere se poate realiza independent de orice hotărâre judecătorească anterioară, doar pe baza declarației autentice a renunțătoarei.
Urmare a anulării celor două încheieri se impune și radierea tuturor înscrierilor și notărilor făcute în baza acesteia.
În drept, și-a întemeiez plângerea pe dispozițiile art.50 alin.2 ind.2 din legea 7/1996 modificată și completată, art.562 alin.2 și art.889 alin.l din N.c.civ. iar dovedirea ei înțelege să se folosească de proba cu acte.
Din oficiu, instanța a dispus emiterea unei adrese către OCPI D. să s e comunice CF nr._, să se noteze plângerea formulată împotriva încheierii_/08.11.2012 și să se comunice dosarul încheierii, relațiile fiind depuse pe rolul instanței de judecată.
Intimata P. M. ( fostă R. ), deși legal citată nu a depus la dosar întâmpinare și nu s-a prezentat pentru a formula apărări.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Biroul Notarial "Lexus" a depus la OCPI D. și înregistrat sub nr._/03.04.2012 (f. 80), în numele petentului R. M. și a intimatei P. (fostă R.) M., cerere prin care a solicitat ca în baza declarației autentificate sub nr. 368/09.03.2012, a încheierii nr._/2012, a sentinței civile nr. 199/19.10.2010 a Tribunalului D., să se intabuleze dreptul de proprietate pentru imobilul înscris în CF nr._ a municipiului C., cu nr. cadastral_, pe numele petentului R. M..
Cererea de intabulare a fost respinsă prin încheierea nr._/26.09.2012, cu motivarea că în hotărârea pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Dol, în dispozitivul acesteia nu se dispune asupra imobilului din cartea funciară pentru care se solicită intabularea, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 888 N.C.Civ care arată înscrisurile în baza cărora se poate dispune intabularea dreptului de proprietate sunt actele autentice, hotărârile judecătorești definitive și irevocabile, etc. S-a mai arătat că declarația de renunțare din partea numitei R. M. nu se încadrează în dispozițiile art. 553 alin. 2 coroborat cu art. 562 alin. 2 N.C.Civ.
Cererea de reexaminare formulată de petentul R. M. împotriva acestei încheieri a fost respinsă de registratorul șef al OCPI D. prin încheierea nr._/08.11.2012, cu motivarea că din examinarea încheierii contestate, a cererii de reexaminare și a actelor atașate se constată că încheierea este motivată în fapt și în drept, iar starea de fapt este corect reținută.
În prezenta cauză, petentul a susținut că, în baza deciziei pronunțate de Tribunalul D. în dosarul nr._, are un drept de proprietate exclusiv asupra imobilului înscris în CF nr._ a municipiului C., acest imobil nefiind bun comun, deși a fost dobândit în timpul căsătoriei. Totodată, a arătat că temeiul solicitării înscrierii sale în cartea funciară a acestui imobil ca proprietar exclusiv îl reprezintă, pe lângă această hotărâre judecătorească, și declarația autentificată sub nr. 368/09.03.2012 de BNP "Lexus", prin care intimata a renunțat la dreptul său asupra imobilului.
Potrivit art. 562 alin. 2 N.C.civ. aplicabil ca lege în vigoare la data emiterii actului, proprietarul poate renunța, prin declarație autentică, la dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în cartea funciară. Art. 553 alin. 2 teza finală prevede că imobilele cu privire la care s-a renunțat la dreptul de proprietate conform art. 562 alin. 2 se dobândesc, fără înscriere în cartea funciară, de comună, oraș sau municipiu, după caz, și intră în domeniul privat al acestora prin hotărârea consiliului local.
Potrivit art. 889 alin. 1 și alin. 2 N.C.civ., proprietarul poate renunța la dreptul său printr-o declarație autentică notarială înregistrată la biroul de cadastru și publicitate imobiliară pentru a se înscrie radierea dreptului. În acest caz, municipiul poate cere înscrierea dreptului de proprietate în folosul său, în baza hotărârii consiliului local, cu respectarea dispozițiilor legale privind transferul drepturilor reale imobiliare, dacă o altă persoană u solicită înscrierea în temeiul uzucapiunii.
În ce privește regimul juridic al terenului situat în C., .. 20, instanța constată că, potrivit extrasului de carte funciară (f.85), titularii dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastral_ sunt R. M. și R. (în prezent P.) M., conform contractului de vânzare cumpărare nr. 1337/2001 al NP Zavoi A.P.
Acest teren a fost dobândit în timpul căsătoriei, fără ca prin hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă pronunțată în acțiunea de partaj să se fi dispus cu privire la acest bun. Astfel, chiar dacă în considerentele deciziei civile nr. 199/19.10.2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, s-a reținut că imobilul a fost achiziționat de pârâtul R. M. cu bani proveniți din dividende și cesiunea acțiunilor deținute, deci cu sume proprii, astfel încât, prin subrogație reală, devine bun propriu al cumpărătorului, art. 31 lit. f C.fam fiind aplicabil, instanța reține că acesta a fost motivul pentru care nu a format obiectul partajului, fără a exista însă și o dispoziție în sensul reținerii bunului ca bun propriu. O astfel de dispoziție nu putea fi stabilită decât prin dispozitivul deciziei civile, ca urmare a existenței unei cereri prin care pârâtul R. M. să fi solicitat constatarea caracterului de bun propriu și deci a existenței dreptului său exclusiv de proprietate asupra imobilului.
Or, o astfel de dispoziție nu există, motiv pentru care instanța apreciază că în mod corect s-a respins de către OCPI D. intabularea sa ca proprietar exclusiv și, deci, radierea intimatei R. (actual P.) M. de la rubrica proprietar.
În ce privește declarația dată de intimată, instanța reține că prin declarația autentificată sub nr. 368/09.03.2012 de BNP "Lexus", intimata P. M. (fostă R.) a declarat în condițiile art. 562 alin. 2 C.civ. că renunță la dreptul de proprietate asupra imobilului situat în municipiul C., .. 20, județul D., înscris în CF_ a localității C., cu nr. cadastral provizoriu_, compus din teren intravilan în suprafață indiviză de 135 mp ce face parte dintr-o suprafață totală de 267,5 mp. Declaranta a mai arătat că are cunoștință de prevederile art. 562 alin. 2 coroborate cu art. 889 alin. 1 din C.civ. potrivit cărora dreptul se stinge prin înscrierea prezentei declarații în Cartea Funciară.
Analizând cuprinsul acestei declarații, instanța reține că intimata a renunțat la dreptul său de proprietate asupra imobilului, dar nu în favoarea petentului sau a altei persoane, caz în care s-ar fi pus problema unei liberalități, ci pur și simplu, a înțeles să nu mai fie titulara dreptului de proprietate asupra acestui imobil.
În această situație, nu se naște un drept de proprietate exclusiv în favoarea petentului, coproprietar devălmaș, datorită lipsei unei dispoziții exprese date prin hotărârea judecătorească menționată, ci o parte din dreptul de proprietate asupra bunului imobil rămâne fără titular.
E adevărat că potrivit art. 562 alin. 2 N.C.civ, proprietarul poate renunța la dreptul său prin declarație autentică, ceea ce s-a si făcut, dar ca urmare a renunțării devin incidente dispozițiile art. 889 alin. 1 și alin. 2 N.C.civ. și ale art. 553 alin. 2 teza a II-a N.C,civ., în sensul că cel care poate cere intabularea dreptului de proprietate la care s-a renunțat, pe numele său, nu este celălalt coproprietar, ci în speță, municipiul în baza hotărârii consiliului local.
Prin urmare, în mod corect s-a respins cererea petentului privind radierea intimatei ca proprietar și intabularea petentului ca proprietar exclusiv, prin lege născându-se dreptul de a cere intabularea dreptului de proprietate la care s-a renunțat numai în favoarea comunei, orașului sau municipiului, după caz, iar nu și în favoarea celuilalt coproprietar. Singura excepție în care nici unitatea administrativ teritorială nu ar putea solicita intabulare este reprezentată de situația dobândirii de către o altă persoană a dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii, ceea ce nu este cazul în speță.
Renunțarea unei persoane la cota sa din dreptul de proprietate asupra unui bun nu are ca efect mărirea cotei celuilalt coproprietar, cum greșit a apreciat petentul.
Pentru aceste considerente, constatând că în mod legal s-a respins cererea petentului de intabulare a sa ca proprietar exclusiv, instanța va respinge plângerea formulată de petentul R. M., împotriva încheierilor de carte funciară nr._/08.11.2012 și nr._/26.09.2012, emise de O.C.P.I. D., în contradictoriu cu intimata P. (fostă R.) M., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul R. M., cu domiciliul în C., .. 20, județul D. și domiciliul ales în C., .. 47, parter, județul D., împotriva încheierilor de carte funciară nr._/08.11.2012 și nr._/26.09.2012, emise de O.C.P.I. D., în contradictoriu cu intimata P. (fostă R.) M., cu domiciliul în C., ..20, județul D., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 05 martie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. B. S. A. G.
Red.jud. C.M.B.
Tehnored. gref. S.A.G.
03.04.2013/4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 05/2013. Judecătoria... | Acţiune pauliană. Sentința nr. 4778/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
