Contestaţie la executare. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 10-10-2014 în dosarul nr. 2935/207/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică de la 10 Octombrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: C.-Nicușor M.
Grefier: R. C. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea S.C. E. 2000 S.R.L cu sediul în Caracal, .. 83, județul O. în contradictoriu cu intimații P. C. cu sediul în C., ., nr. 7, județul D. și U. A. TERITORIALĂ C. PRIN PRIMAR cu sediul în C., județul D., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La a II a strigare, la apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile, după care,
Având în vedere că deși procedura de citare cu contestatoarea S.C. E. 2000 S.R.L nu a fost restituită la dosar, constatând că la data de 06.10.2014, contestatoarea a depus cerere de renunțare la judecată purtând semnătura și ștampila societății, instanța constată că pt acest termen de judecată procedura de citare cu contestatoarea S.C. E. 2000 S.R.L este legal îndeplinită.
Având în vedere dispozițiile art. 3 din Legea 76/2012, instanța constată aplicabilitatea în prezenta cauză a dispozițiilor vechiului Cod de Procedură Civilă întrucât Noul Cod de Procedură Civilă se aplică executărilor civile după . iar în dosarul de executare au fost emise titlul executoriu nr._ din 29.01.2013 și somația nr._ purtând aceeași dată, deci înainte de . Noului Cod de Procedură Civilă.
Instanța, rămâne în pronunțare asupra cererii de renunțare la judecată și cererii având ca obiect restituire cauțiune în cuantum de 1015,70 lei depuse de contestatoarea S.C. E. 2000 S.R.L.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal la data de 10.05.2013, contestatoarea . Caracal a chemat în judecată intimata P. Municipiului C., formulând contestație la executare împotriva titlului executoriu nr._ din 16.04.2013 și a somației de executare silită nr._ din 16.04.2013., solicitând exonerarea reclamantei de plata sumelor reținute cu titlu de debit prin aceste înscrisuri.
În motivarea în fapt a cererii sale, reclamanta a arătat că, prin decizia de impunere fiscală nr._ din 27.11.2012 emisă de P. Municipiului C., societatea a fost obligată la plata unor sume pretinse a fi datorate cu titlu de debite principale și accesorii în urma inspecției fiscale efectuate la societate.
Precizează reclamanta că a formulat contestație împotriva acestei decizii, contestației înregistrată în evidențele pârâtei sub nr.785/20.12.2012, urmând ca cererea să fie soluționată pentru a putea fi ulterior contestată în instanța de judecată.
Se arată în continuare că sumele datorare formează deja obiectul unei contestații suspensive de executare, motiv pentru care contestatoarea apreciază cererea ca fiind întemeiată.
Totodată s-a mai indicat faptul că referitor la aceleași sume, intimata a mai emis și titlu executoriu și somația de plată nr._ din 29.01.2013, care au fost contestate în dosarul nr._, al Judecătoriei Caracal, cauză ce a fost suspendată până la soluționarea contestație la decizia de impunere.
În susținerea în drept a cererii sale reclamanta a invocat dispozițiile art.172-173 din OG 92/2003.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
La dosarul cauzei a fost depusă somația nr._/16.04.2013, fila 4, titlu executoriu nr._/16.04.2013., precum și încheierea pronunțată la data de 23.03.2013 în dosarul nr._ .
Prin rezoluția din 16.05.2013, instanța a pus în vedere reclamantului să precizeze CUI-ul reclamantului, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și contul bancar, numele și prenumele celui care reprezintă reclamantul în proces și să depună în dublu exemplar înscrisurile solicitate ca mijloace de probă.
La data de 12.06.2013, contestatoarea a depus la dosarul cauzei chitanța reprezentând achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 194 lei, precum și un set de înscrisuri.
Prin rezoluția din 12.06.2013, instanța a adus la cunoștința pârâtei posibilitatea de a formula întâmpinare.
La data de 12.07.2013, contestatoarea a formulat o cerere de ordonanța președințială (fila 40), prin care a solicitat suspendarea executării pornită împotriva sa de către intimată.
La data de 15.07.2013, intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată, ca neîntemeiata.
În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că s-a solicitat de către contestatoare pe cale de ordonanță președințială suspendarea provizorii a executării silite a titlului executoriu nr._/16.04.2013 și a somației de executare silită cu același număr, astfel intimata a invocat inadmisibilitatea acțiunii invocând disp.art.172 alin.2 din Codul de procedură fiscală, arătând că procedura specială a ordonanței președințială reglementată de Codul de procedură civilă, constituie dreptul comun în materia măsurilor provizorii și nu operează în cadrul acestei procedurii, suspendarea executării putând fi acordată doar în condițiile codului de procedură civilă.
Prin aceeași întâmpinare a fost invocată și excepția lipsei calității pasive a Primăriei Municipiului C., fiind invocate și dispoz.art.77 din Lg.215/2001.
Se arată că, doar unitățile administrativ teritoriale car beneficiază de personalitate juridică, pot sta ca reclamant în astfel de litigii, nu și primăriile, acestea din urmă fiind înzestrate doar cu atribuțiile legale, în numele și pe seama colectivității locale.
Pe de altă parte, potrivit art.17 alin.1 Cp, fisc, subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unitățile administrativ teritoriale, contribuabilul, precum și alte persoane care dobândesc drepturi și obligații din cadrul acestui raport.
Pe fondul cauzei, se solicită respingerea cererii, fiind invocate disp.art.205 și următoarele din Codul de procedură fiscală.
În dovedirea întâmpinării a fost depus un set de înscrisuri (filele 65-74).
La data de 31.07.2013, contestatoarea a precizat acțiunea învederând că înțelege să se judece în contradictoriu cu U. A. Teritorială C.- prin Primarul Municipiului C..
Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 8.08.2013, s-a respins cererea de suspendare a executării silite pe cale de ordonanță președințială formulată de contestatoare, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei, invocată de aceasta din urmă.
Prin sentința civilă nr. 2709/05.09.2013 Judecătoria Caracal a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei C..
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut următoarele:
Instanța observă că potrivit dispozițiilor 248 Codul de procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac inutilă în tot sau în parte administrarea de probe ori după caz cercetarea în fond a cauzei.
Față de dispozițiile art. 248 Cod procedură civilă instanța, urmează să examineze cu prioritate excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Caracal, având în vedere caracterul și efectele acesteia, fiind vorba despre o excepție de procedură, absolută .
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției de necompetență teritorială, excepție de procedură absolută, invocată din oficiu de instanță, în baza rolului activ în conformitate cu prevederile art. 14 alin.4 și 5 și art. 224 și art.247 Cod procedură civilă, instanța reține următoarea situație de fapt si de drept.
Prin somația_ emisă la data de 16.04.2013(fila 4), P. Municipiului C. a somat-o pe contestatoarea din prezenta cauză să achite suma de_,41 lei în termen de 15 zile din momentul comunicării somației fiind emis totodată și titlul executoriu_ din 16.04.2013.
Împotriva somația_ emisă la data de 16.04.2013(fila 4) și a titlul executoriu_ din 16.04.2013 emise de P. Municipiului C. contestatoarea a formulat contestație la executare.
Instanța apreciază că în prezenta cauză, contestatorul a solicitat anularea unui act de executare silită emis în conformitate cu dispozițiile O.G. nr. 92/2003, respectiv anularea unei somații si a unui titlu executoriu emis de creditorul P. Municipiului C.
Somația a fost emisă în baza art. 145 din O.G. nr. 92/2003, contestația la executare putând fi introdusă conform art. 172 - 173 din O.G. nr. 92/2003 la instanța judecătorească competentă.
Potrivit dispozițiilor art. 172 alin.1 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii iar potrivit alin.3Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Instanța reține că, în lipsa unor dispoziții legale exprese referitoare la instanța judecătorească competentă din punct de vedere teritorial, devin aplicabile dispozițiile art. 2 alin. (3) C. proc. fisc. conform cărora "unde prezentul cod nu dispune se aplică dispozițiile C. de proc. civ.
Instanța reține că în conformitate cu art.713 Cod pr.civ., contestatia se introduce la instanța de executare iar potrivit art.650 Cod pr.civ instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc, în afara cazurilor în care legea dispune altfel dacă legea
Astfel având în vedere situația de fapt și de drept anterior expusă instanța apreciază că în prezenta cauză organul de executare este P. Municipiului C. instituție emitentă a titlului executoriu contestat, motiv pentru care competența de soluționarea a prezentei contestații revine judecătoriei în circumscripția căreia se află organul de executare, respectiv Judecătoriei C.
Potrivit art.129 pct. 3 din Codul de procedură civilă, necompetența este de ordine publică „ în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive,când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura” .
De asemenea, art.132 din codul de procedură civilă arată că dacă „în fața instanței se pune în discuție competența acesteia, ea este obligată să stabilească instanța competentă …” iar în art. 132 alin. 3 se prevede că „dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă nici unei căi de atac, dosarul fiind de îndată trimis instanței competente”.
Față de caracterul absolut al normelor de competenta teritorială enunțate, în temeiul art. 132 Cod procedură civilă, instanța urmează să admită excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și să decline competența de soluționare a prezentei cauze, în favoarea Judecătoriei C..
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei C. în data de 16.09.2013.
Contestatoarea a depus la dosarul cauzei în data de 23.05.2014 o cerere de renunțare la judecată prin care a solicitat restituirea cauțiunii în sumă de 1015,70 lei.
Față de cele reținute, instanța având în vedere prevederile art. 246 C.P.C., urmează să ia act de renunțarea la judecată a contestatoarei.
În ceea ce privește cererea de restituire a cauțiunii instanța constată că aceasta este neîntemeiată și urmează să o respingă pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 732 indice 1 din vechiul cod de procedură civilă "Cauțiunea se eliberează celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit în cauză nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluționat fondul cauzei. Cu toate acestea, cauțiunea se eliberează de îndată, dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmărește obligarea părții adverse la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate."
Prin urmare întrucât în cauza de față nu s-a soluționat fondul cauzei prin hotărâre irevocabilă și partea interesată, respectiv intimații nu au declarat în mod expres că nu urmăresc obligarea contestatoarei la despăgubirea pentru prejudiciile cauzate instanța constată că această cerere de restituire cauțiune este neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Ia act de renunțarea la judecată a contestatoarei S.C. E. 2000 S.R.L cu sediul în Caracal, .. 83, județul O. în contradictoriu cu intimații P. C. cu sediul în C., ., nr. 7, județul D. și U. A. TERITORIALĂ C. PRIN PRIMAR cu sediul în C., județul D..
Respinge cererea de restituire a cauțiunii formulată de contestatoare ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 10.10.2014.
PreședinteGrefier C.-Nicușor M. R. C. B.
Red. C.N.M
Tehnored. RCB/ 5 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3860/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
