Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 08-12-2014 în dosarul nr. 28392/215/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă Nr._/2014

Ședința publică de la 08 Decembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. T.

Grefier D. N.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamanții D. T. și D. D., în contradictoriu cu pârâta R. E. C., având ca obiect hotărâre care sa tina loc de act autentic.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 24.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța pentru a da posibilitatea reclamanților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru 08.12.2014, când în aceiași compunere a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 20.08.2013, sub nr._, reclamanții D. T. și D. D. au chemat în judecată pe pârâta R. E. C., solicitând instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la apartamentul nr. 007, având o suprafață de 36 mp, compus dintr-o singură cameră în suprafață de 36 mp–la roșu, situat la parterul blocului de locuințe din C., ..76 K, județul D., precum și a terenului în cotă indiviză de 1/40 din suprafața totală de 600 mp, aferent imobilului din C., ..76 K, jud. D., identificat cu nr. cad._/12-_/13 și înscris în CF_ a localității C. C. și au mai solicitat ca prin hotărârea ce urmează a fi pronunțată, să li se acorde dreptul de folosință gratuită asupra aleii de acces în suprafață totală de 3869 mp, identificată cu nr. cad._/23 înscris în CF_ a loc. C..

În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanții au arătat că în luna august 2010 au luat hotărârea de a achiziționa o locuință, sens în care au studiat ofertele existente pe piață. Au ajuns să negocieze cu . cumpărarea unui apartament într-unul din blocurile pe care această firmă le avea în curs de construcție sau pe care urma să le construiască pe ..

Ulterior, a înțeles că proprietarul terenului și al imobilelor construcții este pârâta R. E. C..

Datorită crizei economice, lipsa finanțării lucrărilor a dus la imposibilitatea continuării proiectului imobiliar început de ., iar obținerea documentației și a autorizațiilor pentru imobilele deja construite a intrat în impas.

Având în vedere că terenul pe care s-au construit o parte din construcții era proprietatea pârâtei R. E.-C., care avea un parteneriat cu ., această persoană a acționat societatea de construcții în judecată și a obținut în baza dreptului de accesiune proprietatea construcțiilor.

La data de 31.08.2010 a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu pârâta, pentru un spațiu situat la parterul unui . acesteia, situat în C., ., nr.76 K, jud. D., precum și terenul aferent imobilului în cotă indiviză de 1/16 din suprafața totală de 600 mp.

Totodată li s-a promis și dreptul de folosință gratuită asupra aleii de acces la acest ., reclamanții să compartimenteze spațiul respectiv, în regie proprie, într-un apartament cu 2 camere, bucătărie și baie.

Prețul a fost stabilit la suma de 40.000 lei și a fost achitat integral al momentul semnării antecontractului, iar semnarea contractului de vânzare-cumpărare urma să aibă loc până cel târziu la 31.03.2013.

Deoarece la 31.03.2013 pârâta a refuzat să meargă la notar în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, solicitând plata costurilor suplimentare, au apreciat că locuința/încăperea a fost achitată integral, conform contractului și totodată a luat naștere dreptul reclamanților de a o acționa în judecată pe aceasta, pentru obșinerea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

Având în vedere că reclamanții și-au îndeplinit toate obligațiile asumate, au achitat integral prețul și sunt în posesia bunului imobil încă de la momentul semnării contractului, iar pârâta refuză să se prezinte la notarul public, singura posibilitate pe care o au este aceea de a se adresa instanței de judecată.

În susținerea cererii de chemare în judecată, s-au depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: copia cărții funciare nr._, sentința comercială nr.2315/15.02.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2011, certificat de nomeclatură stradlă nr.2631/23.06.2010, contract de vânzare-cumpărare aut. sub nr.2121/19.10.2006 de BNP M. D. din C., act de dezmembrare, act de alipire, plan de amplasament și delimitare a imobilului, certificat de atestare fiscală.

Prin încheierea din data de 04.11.2013, instanța a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scurii de la plata taxei judiciare de timbru formulată de către reclamanți.

Prin încheierea din data de 29.01.2014, a fost admisă cererea de reexaminare formulată de către reclamanți împotriva încheierii de respingere a ajutorului public judiciar, a fost desființată încheierea atacată și s-a dispus scutirea reclamanților de la plata taxei judiciare de timbru stabilită în sarcina acestora în cuantum de 1805 lei.

La data de 05.03.2014, pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat că, la data de 31.08.2010 a încheiat cu reclamanții un antecontract de vânzare-cumpărare privind imobilul apartament și cota indiviză, din terenul aferent imobilului ce face obiectul cererii de chemare în judecată.

A susținut în continuare că este adevărat că reclamanții au intrat în posesia imobilului încă de la data semnării antecontractului, apartament pe care aceștia îl stăpânesc în fapt și în prezent.

Totodată a arătat că deși prețul stabilit în antecontract a fost de 40.000 lei, reclamanții au avut anumite pretenții suplimentare privind finisajele apartamentului, pretenții care au generat costuri suplimentare.

În acest sens, a avut o înțelegere verbală cu reclamanții, ca aceste costuri să fie achitate separat – în afara prețului stabilit prin antecontract, însă aceștia au refuzat ulterior să le mai plătească. În consecință, între părți au avut mai multe discuții cu privire la suma de bani pe care aceștia trebuie să i-o achite pentru lucrările suplimentare, însă până în prezent nu au ajuns la nici o înțelegere. Acesta este motivul pentru care nu a fost de acord să se prezinte la notar în vederea încheierii actului de vânzare-cumpărare în formă autentică.

În situația în care reclamanții înțeleg să-i achite și lucrările suplimentare, va fi de acord cu cererea de chemare în judecată, respectiv cu pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de autentic de vânzare-cumpărare.

Instanța a încuviințat pentru reclamanți proba cu înscrisuri și proba cu expertiza specialitatea construcții civile, pârâta învederând că nu solicită probe în apărare.

Raportul de expertiză, specialitatea construcții civile a fost întocmit de expert U. E. și depus la dosar la data de 17.10.2014.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin cererea dedusă judecății, reclamanții au solicitat instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la apartamentul nr.7, având o suprafață de 36 mp, compus dintr-o singură cameră în suprafață de 36 mp–la roșu, situat la parterul blocului de locuințe din C., ..76 K, județul D., precum și a terenului în cotă indiviză de 1/40 din suprafața totală de 600 mp, aferent imobilului din C., ..76 K, jud. D., identificat cu nr. cad._/12-_/13 și înscris în CF_ a localității C. C. cu privire la care au încheiat cu pârâta un antecontract de vânzare-cumpărare la data de 31.08.2010, și să li se acorde dreptul de folosință gratuită asupra aleii de acces în suprafață totală de 3869 mp, identificată cu nr. cad._/23 înscris în CF_ a localității C..

Instanța reține că oricare dintre părțile antecontractului de vânzare-cumpărare poate cere instanței de judecată, în lumina principiului executării în natură a obligațiilor și reparării în natură a pagubelor, să pronunțe în baza art. 1073 și art. 1077 Cod civil, o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare - cumpărare și care va avea caracter constitutiv de drepturi, operând transferul proprietății de la data când rămâne definitivă.

Insa, pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare, în condițiile art.1073 - art.1077 Cod civil, trebuie să fie îndeplinite toate condițiile necesare pentru transmiterea dreptului de proprietate, prevazute in art.948 cod civil si în art. 1294-1310 Cod Civil.

Una dintre aceste condiții, prevăzută în art.1294 Cod Civil este aceea ca vânzătorul să fie proprietarul lucrului vândut, în caz contrar neputându-se pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare– cumpărare.

Ori, în cauză, în ceea ce privește imobilul reprezentat de apartamentul nr.7 această condiție nu este îndeplinită, având în vedere că prin probele administrate nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate al pârâtei asupra acestui imobil.

Astfel, sentința comercială nr.2315/15.02.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2011 și depusă la dosar de către reclamanți în dovedirea dreptului de proprietate al pârâtei asupra apartamentului nr.7 care a făcut obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți nu poate fi avută în vedere de către instanță în condițiile în care prin această hotărârea s-a luat act doar de învoiala părților conform acordului de mediere, în sensul că pârâta R. E. C. și . au fost de acord să constate în baza dreptului de accesiune dreptul de proprietate al pârâtei asupra imobilului construcție, respectiv imobil tip P+2+M, edificat de către . pe terenul proprietatea pârâtei, în suprafață de 600 mp, situat în C., ..76K, jud.D., fără să se intre în cercetarea drepturilor deduse judecății.

Se reține că în acest caz, analiza instanței este redusă la verificarea condițiilor de fond și de formă ale acordului de mediere, din moment ce hotărârea care consfințește învoială părților este un contract intervenit între părți sub auspiciile justiției și anume un contract judiciar.

O astfel de hotarare judecatorească nu este rezultatul unor dezbateri contradictorii, nu stabilește o situație de fapt în funcție de probele administrate și nu aplică dispozițiile legale incidente situației de fapt rezultate din speță.

Prin urmare, nu se poate sustine puterea de lucru judecat a unei hotărâri de expedient, în condițiile în care pretențiile părților nu au format în concret obiectul unei judecați (nu există lucru judecat), instanța luând numai act de exercitarea unui act de dispoziție și neintrând în cercetarea drepturilor deduse judecății.

Față de considerentele menționate anterior, instanța va respinge acțiunea formulată, ca neîntemeiată.

În temeiul art.453, alin.1 N.c.pciv. va lua act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea formulată de reclamanții D. T. și D. D., ambii cu domiciliul în C., ..53A, ., județ D. și domiciliu procesual ales în C., ., parter, jud.D. la sediul Cabinetului de avocat F. G., în contradictoriu cu pârâta R. E. C., cu domiciliul în C., ..76K, județ D., ca neîntemeiată.

Ia act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Cu apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..

Pronunțată în ședință publică, azi, 08.12.2014.

Președinte, Grefier,

L. T. D. N.

Red.Jud.L.T.

Tehnored.V.N.

5ex/04.03.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA