Grăniţuire. Sentința nr. 5074/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5074/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 04-04-2014 în dosarul nr. 14985/215/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5074
Ședința publică din data de 4 aprilie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – L. N.
GREFIER – D. S.
Pe rol, pronunțarea asupra acțiunii civile formulate de reclamanții G. M. D., G. I., G. C. în contradictoriu cu pârâta S. F..
Dezbaterile asupra acțiunii de față au avut loc în ședința publică din data de 2 aprilie 2014, fiind consemnate în încheierea redactată la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța a amânat pronunțarea la data de 4 aprilie 2014, pentru a da părților posibilitatea să depună concluzii scrise.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, la data de 14.06.2012, reclamanții G. M. D., G. I. și G. C. au chemat în judecată pe pârâtul S. Ș., solicitând stabilirea graniței dintre proprietățile părților și obligarea pârâtului de a – i respecta proprietatea terenului pe care încearcă să o acapareze, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanții au arătat că sunt proprietarii și respectiv uzufructuarul imobilului și că între terenul lor și cel al pârâtului nu există linie de hotar, fiind doar niște țăruși fixați de pârât, care nu respectă limita terenului, pe care pârâtul îi mută spre terenul reclamanților.
Acțiunea a fost motivată în drept, pe dispozițiile art. 560 cod civil și a fost legal timbrată.
La data de 05.09.2012 reclamanții au precizat suprafața revendicată, respectiv 847,5 mp și au evaluat-o (fila 32).
La data de 10.10.2012 reclamanții au completat cadrul procesual pasiv, chemând în judecată și pe pârâtul S. F. (fila 41) și au renunțat verbal la judecata în contradictoriu cu pârâtul inițial, depunând în acest sens cerere scrisă la data de 21.11.2012 (fila 46). Instanța a luat act de această renunțare.
În scop probatoriu, reclamanții au anexat înscrisuri în copie.
Pârâtul S. F. a formulat întâmpinare (fila 52), în care a solicitat respingerea întregii acțiuni, cu motivarea că între terenurile părților există garduri de delimitare clare și nu a ocupat nici o suprafață din terenul reclamanților
Au fost administrate proba cu înscrisuri, interogatoriu și expertiză judiciară topografică.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
I. Asupra cererii principale, având ca obiect grănițuirea.
Conform înscrisurilor depuse, reclamanții G. M. D. și G. I. dețin în proprietate suprafața de 3190 mp (2.993 mp real măsurată) teren intravilan, situată în satul Pîrșani, ., . cumpărare, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 315 din 04.03.2010 (fila 16). Vânzătoarea Albăstrin F. a dobândit la rândul său terenul prin moștenire de la mama sa G. M., titulara titlului de proprietate nr. 1516-_ din data de 12.10.1999.
Pârâtul S. F. deține în proprietate terenul în suprafață de 4400 mp situat în ., tarlaua 63 . terenului proprietatea reclamanților, menționat mai sus, teren înscris în titlul de proprietate nr. 1431-_ din data de 17.07.1998 (fila 54).
Din probele administrate se mai reține că linia de hotar dintre părți nu este stabilită, fiind plantată o viță-de-vie de pârât ce ocupă o suprafață din terenul reclamanților, astfel cum rezultă din raportul de expertiză judiciară topografică întocmit în cauză de expertul B. M. (filele 116-123) cu suplimentele din 24.09.2013 și 22.01.2014 (filele 139-141; 161-166), dar și din procesul verbal întocmit la data de 23.03.2009 de reprezentanții Primăriei .) și recunoașterea pârâtului.
În procesul verbal din data de 23.03.2009 se menționează că la delimitarea suprafețelor deținute de proprietari, s-au ,,respectat suprafețele din titlurile de proprietate pe cât posibil datorită culturilor de viță-de-vie pe care le dețin unii proprietari la capătul terenurilor și mai puțin lățimile reținute în listele de la punerea în posesie în baza Legii nr. 18/1991”.
Instanța constată, față de actele depuse și precizările părților și ale Comisiei locale Pielești de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, că autorii părților au fost puși în posesie, însă pârâtul nu a ținut cont de aceasta.
Expertul a proprus trei variante de hotărnicie, prima în raport de situația la data punerii în posesie, conform planului parcelar din anul 1993, în care suprafețele deținute de părți nu sunt conforme actelor de dobândire (a se vedea anexa A întocmită în luna ianuarie 2014 (fila 164), varianta a doua conform posesie actuale ( Anexa B, fila 165) și a treia variantă, conformă planului parcelar din anul 2009, aflat în evidența OCPI D., conform căruia se respectă suprafețele deținute de părți în baza actelor lor de proprietate (Anexa C, fila 166). De altfel, această variantă a și fost avizată de OCPI D., în ceea ce privește corectitudinea măsurătorilor).
În privința terenului dobândit de reclamanți, acesta era de la data cumpărării în suprafață mai mică real măsurată, de 2993, în loc de 3190 mp.
Potrivit dispozițiilor art. 560 Cod civil (Legea nr. 287/2009 privind codul civil, aplicabil în speță, potrivit art. 5 din Legea nr. 71/2011 și art. 6 alin. 6 din Codul civil), ,,Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta”.
Art. 561 îndreptățește pe orice proprietar de a-și grănițui proprietatea sa, adică să-i fixeze linia de hotar, prin semne exterioare vizibile și de cere vecinilor săi să procedeze în acest sens.
Această operațiune constă în verificarea titlurilor de proprietate ale vecinilor, în măsurarea proprietăților lor, în fixarea liniei despărțitoare a proprietăților vecine și punerea unui semn exterior acesteia.
Instanța va lua în considerare a treia variantă propusă de expert pentru stabilirea liniei de hotar dintre imobilele părților, conform anexei nr. 1 a raportului de expertiză judiciară topografică din 11.06.2013 (fila 121), raport de expertiză apreciat ca util, în sensul art. 167 alin. 1 Cod procedură civilă, care se coroborează cu celelalte probe, expertul răspunzând la obiectivele stabilite de instanță, în mod complet și argumentat științific.
Varianta B solicitată de pârât nu corespunde actelor de proprietate ale părților și nu justifică din punct de vedere juridic atribuirea în proprietate pârâtului, a suprafeței cultivate cu viță-d-vie, în condițiile în care aceasta a fost cultivată parțial pe terenul proprietatea reclamanților G. M. D. și G. I..
De asemenea, se reține că modificările planului parcelar a presupus devieri ale amplasamentului terenului părților, conform explicațiilor expertului, însă expertul a ținut cont de actele de proprietate, căutând să mențină întregi suprafețele deținute în actele de proprietate de părți, acesta fiind unul dintre motivele pentru care instanța a apreciat neîntemeiate obioecțiunile pârâtului la expertiză.
II. Cu privire la cererea de revendicare, față de situația de fapt reținută mai sus și în baza probelor administrate, instanța reține că pârâtul ocupă o suprafață 766 mp teren proprietatea reclamanților, cultivată cu viță-de-vie, identificată în anexa nr. 3 la raportul de expertiză menționat mai sus (fila 123), conform punctelor de contur 7-3-25-26-27-28-29-30-7.
Prerogativele dreptului de proprietate sunt reglementate de art. 555 din noul Cod civil: ,,(1) Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.
(2) În condițiile legii, dreptul de proprietate privată este susceptibil de modalități și dezmembrăminte, după caz”.
Exercitarea dreptului de proprietate privată se face în condițiile prevăzute de art. 556 cod civil: ,,(1) Dreptul de proprietate poate fi exercitat în limitele materiale ale obiectului său. Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formează obiectul dreptului de proprietate, cu îngrădirile stabilite prin lege.
(2) Prin lege poate fi limitată exercitarea atributelor dreptului de proprietate.
(3) Exercitarea dreptului de proprietate poate fi limitată și prin voința proprietarului, cu excepțiile prevăzute de lege ”.
Acțiunea în revendicare este reglementată de prevederile art. 563 Cod civil, ,,(1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.
(2) Dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel.
(3) Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este pe deplin recunoscut.
(4) Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiunea în revendicare este opozabilă și poate fi executată și împotriva terțului dobânditor, în condițiile Codului de procedură civilă.”
Aplicând prevederile legale amintite la situația de fapt reținută mai sus, instanța constată că acțiunea în revendicare este întemeiată, urmând să fie admisă, în temeiul art. 563 cod civil.
Astfel, va obliga pe pârât să lase reclamanților G. M. D. și G. I., în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafeța de 766 mp teren ocupată de acesta, menționată mai sus și identificată de expert.
Întrucât reclamantul G. C. nu este proprietarul suprafeței revendicate, ci uzufructuar, care poate solicita doar grănițuirea, va respinge cererea în revendicare formulată de acesta împotriva aceluiași pârât.
În temeiul art. 274 cod procedură civilă, va obliga pe pârât să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în cuantum de 1.229 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, onorariu pentru expert și onorariu avocațial, dovedite cu chitanțele depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea în grănițuire formulată de reclamanții G. M. D., G. I. și G. C., domiciliați în com.Pielești, .. 340, jud. D., în contradictoriu cu pârâtul S. F., domiciliat în com.Pielești, .. 340, jud. D. .
Stabilește linia de hotar dintre imobilul reclamanților, situat pe raza ., tarlaua 63 . pârâtului S. F., situat în ., tarlaua 63 . punctelor 3 - 7, identificat în anexa nr. 1 a raportului de expertiză judiciară topografică din 11.06.2013, întocmit de expert B. M..
Admite cererea în revendicare formulată de reclamanții G. M. D. și G. I. în contradictoriu cu pârâtul S. F..
Obligă pe pârât să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 766 mp teren proprietatea reclamanților, identificată în anexa nr. 3 la raportul de expertiză menționat mai sus, conform punctelor de contur 7-3-25-26-27-28-29-30-7.
Respinge cererea în revendicare formulată de reclamantul G. C. împotriva aceluiași pârât.
Obligă pe pârât să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în cuantum de 1.229 lei.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.04.2014.
Președinte Grefier
L. N. D. S.
Red.L.N.
Tehnored.D.S./6 ex.
| ← Fond funciar. Sentința nr. 24/2014. Judecătoria CRAIOVA | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
