Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 649/213/2014
Dosar nr._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică de la 18 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C.-G. B.
Grefier L. T.
Pe rol judecarea cauzei Civil formulată de petentul N. I., CNP_, cu domiciliul în . în contradictoriu cu I. D., cu sediul în C., ., județul D., având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Instanța constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cauze în raport de dispozițiile art. 94 pct. 4 din codul de procedură civilă și art. 32 alin. 2 din OG 2/2001.
Instanța încuviințează pentru petent, în temeiul art.255 coroborat cu art. 258 C.pr.civ., proba cu înscrisuri.
Instanța respinge proba testimonială cu martorul N. C., solicitată de petent, ca nefiind utilă cauzei.
Instanța încuviințează, pentru intimată, în temeiul art. 255 coroborat cu art. 258 C.pr.civ., proba cu înscrisuri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 394 C.pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANTA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Corabia la data de 16.04.2014 sub numărul_, petentul N. I. aformulat în contradictoriu cu intimatul I. D., plângere contravențională împotriva procesului – verbal . nr._ din data de 7.04.2014, solicitând admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contraventie ca nelegal si netemeinic, exonerarea sa de la plata amenzii si inlaturarea masurii complementare de retinere a permisului de conducere, iar in subsidiar solicita inlocuirea sanctiunii amenzii cu sanctiunea avertismentului.
In motivarea plângerii, petentul arată că s-a retinut in sarcina sa ca a condus cu viteza de 101 km/h, fapta prevazuta de art. 121 alin. 1 din RAOUG 195/2002 si sanctionata de art. 102 alin. 3 lit. e din acelasi act normativ, fiind sanctionat cu amenda contraventionala in cuantum de 765 lei si retinerea permisului de conducere.
Ca motive de nelegalitate invoca refuzul agentului de politie de a-i prezenta plansa fotografica, lipsa mentionarii in procesul verbal a unui martor asistent in conditiile in care autoturism se mai afla o persoana.
Sub aspectul temeiniciei solicita sa se constate ca au fost incalcate disp art. 3.3.1 din NML 021-05 care stabileste erorile maxime tolerate care variaza in functie de cum cinemometrul functioneaza numai in regim stationar sau atat in regim stationar cat si in miscare.
Cu privire la forta probanta a procesului verbal se retine ca aceasta nu este consacrata legislativ, ea fiind determinata de prezumtia de veridicitate cu privire la situatia de fapt, pana la proba contrare, prezumtie relativa ce opereaza in concurs cu prezumtia de nevinovatie a petentului.
Cum din continutul procesului verbal rezulta clar ca viteza nu depaseste aceasta cota mazima de eroare tolerata, astfel ca in niciun caz nu s-ar fi impus masura retinerii permisului de conducere, solicita admiterea plangerii, exonerarea de la plata amenzii si a masurii complementare de retinere a permisului de conducere.
In situatia in care instanta va aprecia solicita incuviintarea administrarii probei testimoniale cu un martor respectiv persoana care il insotea.
In dovedire a depus procesul verbal in original si norma NML 021-05.
La data de 6.05.2014 petentul a indicat numele martorului N. C. si a depus dovada achitarii taxei de timbru in cuantum de 20 lei.
La data de 29.05.2014 intimata I. D. a depus intampinare prin care a invocat pe cale de exceptie necompetenta teritoriala a Judecatoriei Corabia, intrucat fapta a fost savarsita pe raza localitatii Listeava, jud. D., astfel ca a solicitat declinarea competentei in favoarea Judecatoriei C..
Pe fond intimata a retinut ca in ceea ce privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicita instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. în opinia intimatei instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, se considera ca masura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situatiei de fapt mentionate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal considera ca instanta de judecata trebuie sa-i recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii stării de fapt, avand in vedere ca este întocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Invedereaza instantei ca abaterea savarsita de petent a fost filmata de aparatul radar ce se afla montat pe autoturismul politiei rutiere, prin urmare sanctionarea acestuia este temeinica si legala.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Disp art. 1 din RAOUG 195/2002 obliga orice participant la trafic sa respecte regulile de circulatie si semnificatia mijloacelor de semnalizare rutiera.
Mai mult decât atat, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiaza de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, desi neconsacrata legislativ, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practica instantelor judecătorești.
Fapta retinuta in sarcina petentului prezinta pericol social destul de ridicat deoarece circuland cu viteza peste limita legala pe drumurile publice exista riscul producerii unor accidente de circulatie in care sa fie implicate persoane nevinovate.
A solicitat proba cu inscrisuri, respectiv plansa foto cuprinzand 9 fotografii, buletinul de verificare metrologica pentru aparatul radar si atestatul de operator radar al agentului constatator.
Precizeaza ca prin Ordinul nr. 187 din 2009 emis de Biroul de Metrologie Legala a fost abrogat pct. 4 din NML 021-05 astfel ca masuratorile si inregistrarile cu aparatul radar pot fi efectuate si de catre politistii care nu au calitatea de opratori radar calificati.
De asemenea, solicita sa fie avute in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât in condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.
Solicita aceasta intrucat in caz contrar se creeaza contravenientului o poziție net favorabila, apararile intimatei si probele propuse raportandu-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, menținerea actului sanctionator ca temeinic si legal.
In temeiul art. 411 alin 1, pct (2) C.proc.civ., au solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.
La data de 12.05.2014 instanta a dispus comunicarea intampinarii catre petent care nu a depus raspuns la intampinare.
Instanta a acordat primul termen de judecata la data de 18.09.2014 pentru cand a dispus citarea partilor.
Prin sentinta civila nr. 852 din 18.09.2014 Judecatoria Corabia a admis exceptia de necompetenta teritoriala si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei C..
Dosarul a fost inregistrat pe rolul Judecatoriei C. la data de 10.10.2014, primul termen de judecata fiind fixat la data de 18.11.2014, pentru cand au fost citate partile.
Instanta a incuviintat proba cu inscrisuri si a respins ca nefiind utila proba testimoniala solicitata de petent.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/7.04.2014 petentul N. I. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 765 lei pentru săvârșirea faptei contraventionale prev. de art.102 alin. 1 lit. e din OUG 195/2002, reținându-se în sarcina sa că la data de 7.04.2014 ora 15,59 a condus autovehiculul marca Dacia L. cu nr._ pe DN55 in localitatea Listeava cu viteza de 101 km/h, abatere filmata cu aparatul radar . 367 pe hard disk-ul 101 montat pe auto MAI34603.
Petentul a formulat plângere contraventională în termenul legal reglementat de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001 împotriva procesului verbal de contraventie mai sus menționat.
Potrivit art. 34 alin 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal contraventional, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate și din oficiu. Astfel, potrivit art. 17 din O.G. 2/2001, procesul verbal de contravenție cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute exprese, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia și a semnăturii agentului constatator.
Faptul ca nu i s-au prezentat plansele fotografice nu conduce la nelegalitatea procesului verbal de contraventie, atata timp cat acestea sunt prezentate instantei de judecata. Nu exista reglementata obligatia agentului constatator de a prezenta plansele fotografice petentului in momentul constatarii contraventiei.
In ceea ce priveste lipsa martorului asistent din procesul verbal instanta constata ca acesta nu mai era necesar deoarece potrivit art. 19 din OG 2/2001 procesul verbal se încheie în prezența unui martor asistent atunci când contravenientul nu este de față, refuză să semneze sau nu poate să semneze, iar în speța dedusă judecății contravenientul a fost de față și a semnat procesul verbal.
Mai mult decat atat, potrivit art. 109 alin.3 din OUG nr. 195/2002 în cazul contravențiilor constatate cu mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, procesul verbal se poate încheia și în lipsa contravenientului, după stabilirea identității conducătorului de vehicul, menționându-se aceasta în procesul verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către un martor. Având în vedere că la constatarea contravențiilor de acest gen este permisă de lege încheierea procesului verbal în absența unui martor asistent chiar și în cazul lipsei contravenientului, instanța apreciază că nu mai era necesară prezența unui martor asistent, procesul verbal fiind legal încheiat.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de contraventie este de retinut că petentul a fost sanctionat pentru săvârșirea unei fapte care se constată prin mijloace tehnice omologate si verificate metrologic. În acest caz sarcina probei revine organului constatator, care trebuie să dovedească prin intermediul mijloacelor tehnice din dotarea sa săvârșirea contraventiei, procesul verbal de contraventie neputând să facă dovada prin el însuși.
În dovedirea temeiniciei procesului verbal de contraventie intimatul I. D. a depus la solicitarea instanței de judecată o planșă fotografică de tip radar care cuprinde 9 fotografii, atașată la fila 17 din dosar si buletinul de verificare metrologică nr._ din 19.03.2014 pentru aparatul radar . 367 amplasat pe autoturismul Dacia L. cu nr de înmatriculare MAI34603, aparat radar care măsoară viteza atât în regim staționar cât și în regim de deplasare (f. 16)
În cauză petentul a contestat viteza de 101 km /h invocând marja de eroare maximă admisă a aparatului radar la înregistrarea vitezei, de +/- 3%.
Potrivit dispozițiilor pct. 3.1.1 lit. c din Normele de metrologie NML 021-05 aprobate prin Ordinul nr. 301/2005 al Biroului Român de Metrologie Legală, privind aparatele pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre-radare), publicat în Monitorul Oficial nr. 1102 bis din 07.12.2005, modificat si completat prin Ordinul nr. 187 din 4 iulie 2009 “pentru măsurarea vitezei, în conditii normale de trafic, pentru cinemometrele care functionează atât în regim stationar, cât și în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată este de:
- în regim stationar, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, eroarea maximă tolerată este cea prevăzută la lit. b), respectiv +/- 3% din valoarea conventional adevărată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h.
- în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, +/- 4% din valoarea conventional adevărată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h.”
Or, în cauză intimatul nu a făcut nicio dovadă de natură să ateste că la data efectuării verificării metrologice a cinemometrului si eliberării buletinului de verificare metrologică în baza căruia aparatul radar a fost declarat „admis” s-a avut în vedere eroarea maximă tolerată de +/- 3% din valoarea conventional adevărată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h., în sistem stationar, respectiv +/- 4% din valoarea conventional adevărată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h, în regim de deplasare.
Pe cale de consecință, instanta apreciază că măsurarea vitezei autovehiculului face dovada absolută până la limita minimă de la care încep erorile de măsurare, respectiv până la viteza de 96, 96 km/h (101 km/h – 4%).
Ca urmare, se poate constata că raportat la această viteză, în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale contraventiei retinute în sarcina celui sancționat, întrucât nu s-a făcut dovada unei depășiri cu peste 50 km/h a vitezei maxime legale, ci doar cu 46,96 km/h, faptă care întruneste elementele constitutive ale contraventiei prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. d pct. 3 din OUG 195/2002 constând în depășirea cu 41-50 km/h pentru care se prevede sanctiunea de la 9 la 20 puncte amendă si 6 puncte penalizare, nefiind incidente dispozitiile privind aplicarea sanctiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.
Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, legiuitorul nu a lăsat la îndemâna instantei de judecată posibilitatea schimbării încadrării juridice, reglementând numai un control asupra legalității si temeiniciei procesului verbal precum si asupra legalității sanctiunii aplicate, iar incadrarea mai favorabilă petentului, mentionată anterior, nu prevede aplicarea măsurii tehnico-administrative a retinerii permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule, instanta apreciază că în cauză se impune admiterea plângerii contraventionale si anularea procesului verbal de contraventie, cu toate consecintele ce decurg din aceasta.
Instanta retine în acest sens că în materie contraventională sunt aplicabile garantiile procesuale recunoscute de art. 6 din CEDO, care face parte din dreptul intern si are prioritate, în baza art. 11 alin. 2 si art. 20 alin. 2 din Constitutie, atunci când există neconcordanțe.
În jurisprudența CEDO prin decizia din cauza Ozturk contra Germaniei din 1984 s-a statuat că si faptele contraventionale intră în sfera acuzatiilor penale, în funcție de calificarea din dreptul national, de natura faptei incriminate, de natura si gravitatea sanctiunilor. Nu toate aceste criterii au fost aplicate cumulativ în jurisprudența Curtii, ci, pentru a stabili, dacă are incidență art. 6 Conventie, trebuie ca fapta să fie de natură „penală” din punctul de vedere al conventiei sau făptuitorul să să fie expus la o sancțiune care prin gravitatea sa apartine sferei penale (cauza Lutz contra Germaniei).
Cum contravențiile reglementate de Codul rutier îndeplinesc aceste criterii pentru a fi considerate acuzatii în materie penală, în sensul Conventiei, contravenientului i se recunoaste prezumtia de nevinovătie, care însă nu este absolută. Astfel, în cauza de față sarcina probei revine în primul rând organului constatator, iar de o eventuală situatie îndoielnică beneficiază acuzatul (petentul) conform principiului „in dubio pro reo”.
Pentru toate aceste motive de drept si de fapt, în temeiul art. 34 din OG 2/2001 precum si luând in considerare jurisprudenta CEDO, instanta apreciază că plângerea contraventională formulată de petentul N. I. este întemeiată, motiv pentru care o va admite, va anula procesul verbal de contraventie . nr._ din data de 7.04.2014, il va exonera pe petent de la plata amenzii contraventionale de 765 lei si va înlătură sancțiunea contravențională complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce si în consecință va dispune restituirea permisului de conducere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul N. I., CNP_, cu domiciliul în . în contradictoriu cu I. D., cu sediul în C., ., județul D..
Anulează procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/7.04.2014.
Exonerează petentul de plata amenzii în valoare de 765 lei.
Înlătură sancțiunea complementară aplicată prin procesul verbal menționat.
Dispune restituirea permisului de conducere.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Judecatoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.11.2014.
Președinte, C.-G. B. | ||
Grefier, L. T. |
Red. C.G.B.
Tehnored. L.T. 4 ex. /12 Decembrie 2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 07/2014. Judecătoria... → |
|---|
