Ordin de protecţie. Sentința nr. 9844/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9844/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 09-07-2014 în dosarul nr. 23056/215/2014
Dosar nr._ -ordin de protecție-
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA – JUDEȚUL D.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9844
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN 9 IULIE 2014
COMPLETUL DE MINORI ȘI FAMILIE CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: L. P. - JUDECĂTOR
GREFIER: V. P.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror L. P. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria C. .
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în cauza civilă, privind pe reclamanta L. M. și pe pârâtul L. M., având ca obiect ordin de protecție.
La apelul nominal, au lipsit părțile .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile ce au avut loc, au fost consemnate în încheierea din data de 8 iulie 2014, ce face parte integrantă din prezenta sentință, când având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi .
INSTANȚA
La data de 10.06.2014, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ ,cererea prin care reclamanta L. M., a chemat în judecată pe pârâtul L. M., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să se dispună evacuarea temporară a pârâtului din locuință, pentru o perioadă de șase luni, reintegrarea sa și a minorului L. F.-A., născut la 11.03.1997, în locuința familiei, din C., ., .. 2, ., obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime de 250 metri față de aceasta, pentru o durată limitată, de șase luni, la păstrarea unei distanțe minime de 250 metri față de locuința bun comun din C., ., .. 2, ., pentru o durată de șase luni, la păstrarea unei distanțe minime de 250 metri față de locul de muncă al reclamantei, reprezentat de hypermarketul SELGROS CASH&CARRY SRL C., cu sediul în . Preajba, .. 12, jud. D., pentru o durată limitată, de șase luni, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, a pârâtului cu aceasta pentru o durată limitată, de șase luni și stabilirea reședinței minorului L. F.-A., născut la 11.03.1997, la reclamantă, pentru o durată limitată, de șase luni.
În motivarea cererii ,reclamanta a arătat că după încheierea căsătoriei lucrurile au mers acceptabil o perioadă, iar din căsătorie au rezultat doi copii: o fiică, L. I.-R., născută la data de 22.04.1993 (în prezent majoră) și un băiat, L. F.-A., încă minor, născut la 11.03.1997, ambii copii locuind cu aceștia
A mai arătat că ulterior, căsnicia acestora a început să fie marcată de violență conjugală exercitată sub diverse forme de soțul pârât, pe fondul consumului de alcool și al geloziei, în condițiile în care acesteia nu i se putea reproșa nimic nici ca gospodină, nici ca mamă.
De asemenea, a arătat că de aproximativ doi ani de zile, căsătoria a devenit un calvar, deoarece pârâtul provoacă tot timpul, în fiecare zi, scandaluri puternice; o înjură, o lovește, o amenință cu vătămarea corporală gravă și o izgonește din domiciliu, pe aceasta și pe copii,iar consumul de alcool a devenit excesiv și duce la o gelozie ce a devenit una exacerbată – fără nici cel mai mic motiv.
Totodată, a arătat că despărțirea în fapt a avut loc pe data de 20.05.2014, în urma unui scandal-monstru, când pârâtul a venit din tura a doua, în stare avansată de ebrietate și a făcut scandal întreaga noapte de 19/20 mai 2014, în prezența mamei acesteia, i-a adresat injurii, a amenințat-o că îi taie degetele de la mână și că o omoară, cerându-i să părăsească locuința în jurul orei 8,oo-8,15 dimineața.
A precizat că, aceasta împreună cu copii, au fost alungați din casă, a anunțat poliția, care a răspuns că nu se poate veni la fața locului deoarece nu au benzină, dar a fost anunțat și a sosit un echipaj de jandarmi, de față cu care, și-a luat câteva bunuri personale (haine), iar copii și-au luat cărțile și au părăsit domiciliul comun, de atunci locuind la rude.
Totodată a precizat că, inițial au stat câteva zile la fratele acesteia, iar acum locuiesc fără forme legale, în calitate de tolerați (aceasta și cu cei doi copii) în casa unei cunoștințe, în C., .. 89 (la familia C. Agripina),iar fica lor deși majoră se află în continuarea studiilor, fiind elevă la școala postliceală din cadrul Colegiului Ș. V. .
A menționat că majoritatea scandalurilor și bătăilor administrate de pârât au avut loc în fața copilului minor, care la rândul lui a suportat violențe fizice și verbale din partea pârâtului.
În privința minorului, a arătat că este bine îngrijit, în mod cert fiind mult mai atașat de aceasta decât de tatăl său, este elev în clasa a X-a la Colegiul Național Pedagogic “Ș. V.” din C., aceasta are condiții bune pentru creșterea și îngrijirea lui și realizează venituri fiind angajată la SELGROS CASH&CARRY SRL C., iar la rândul său, pârâtul lucrează ca mașinist la Complexul Energetic Oltenia, Sucursala Electrocentrale C. II.
În condițiile date, consideră că este în primul rând în interesul minorului să fie luate anumite măsuri printr-un ordin de protecție, pe o perioadă limitată, de șase luni, deoarece în procesul de divorț aceasta a cerut ca domiciliul copilului să fie stabilit la ea, precum și evacuarea necondiționată provizorie a pârâtului, din pricina atitudinii sale violente, care nu doar că a dus la imposibilitatea continuării căsătoriei.
A mai precizat că, conviețuirea în comun nu mai poate avea loc din cauza consumului de alcool și a geloziei, atmosfera provocată de pârât fiind una extrem de tensionată, greu de suportat atât de către ea, cât și de restul membrilor familiei, copiii declarându-i în repetate rânduri că ei nu pot să mai învețe în aceste condiții improprii.
De asemenea, a precizat că apartamentul cu 2 camere a fost dobândit în timpul căsătoriei, în anul 2006 prin contribuție comună; cu toate acestea, prin abuz de drept, pârâtul folosește bunul respectiv exclusiv și discreționar și în repetate rânduri, aceasta a fost nevoită să apeleze la ajutorul organelor de poliție, încercând să scape vie și nevătămată de amenințările proferate de pârât și de încercările de a o maltrata fizic.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 23 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 217/2003- republicată.
În dovedirea cererii reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu și proba cu martorii B. F. și B. I. .
A depus la dosar: cererea pentru emiterea ordinului de protecție pe formularul prevăzut de art. 272 alin. 1 din Legea 217/2003, copia actului său de identitate, copia certificatului de căsătorie, copii de pe certificatele de naștere pentru ambii copii, adeverința nr. 320/28.05.2014 emisă de SELGROS CASH&CARRY SRL din C., adeverința nr. 1669/30.05.2014 a Colegiului Național Pedagogic “Ș. V.” C., adeverința nr. 2502/02.06.2014 a Colegiului “Ș. O.”, adresa nr._ din 11.12.2013 emisă de Secția 3 Poliție a Municipiului C., chitanța nr._ din 03.06.2014 emisă de OCPI D., din care rezultă termenul fixat pentru soluționarea acțiunii, certificat de grefă nr._/04.06.2014 din dosarul de divorț nr._/215/2014 al Judecătoriei C., copia acțiunii de divorț, adresa nr._/1 din 06.06.2014 expediată de cabinetul de avocatură către Secția 2 Poliție a Municipiului C., împreună cu dovada poștală de expediere.
La data de 24.06.2014, pârâtul a depus al dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii formulată de reclamantă .
În motivare a arătat că niciodată nu și-a izgonit familia din domiciliul comun și nu și-a agresat fizic soția și nici copiii, însă de o perioadă de timp, între părți există discuții contradictorii, care se finalizează de multe ori cu agresiuni verbale reciproce, în ultima perioadă neputându-se discuta civilizat, de câte ori încerca o astfel de discuție, reclamanta era cea care începea cu jigniri, insulte, provocându-l să aibă și el același comportament .
A mai arătat că de fiecare dată când aveau vreo discuție care se finaliza cu jigniri reciproce, reclamanta îi spunea de fiecare dată că îi va lua copii și va pleca din domiciliul comun .
De asemenea, a arătat că în seara zilei de 19/20 mai 2014, a ajuns acasă în jurul orelor 23,00, reclamanta fiind în dormitorul copiilor și a observat că ceva nu era în regulă cu aceasta ,iar din dormitor lipseau lucruri ale reclamantei ,iar când a întrebat-o de ce a luat o parte din lucruri, aceasta a evitat să îi răspundă și a rămas peste noapte în camera copiilor.
A menționat că dimineața în jurul orei 8,00 a venit în domiciliul soacra sa, care i-a întrebat ce se întâmplă cu ei și de ce nu se înțeleg și căreia i-a explicat că nu cunoaște motivul reclamantei, care are o asemenea atitudine ,iar aceasta i-a spus că dorește ca reclamanta să meargă domiciliul ei .
În acel moment, a încercat să discute cu reclamanta, pe care a întrebat-o de ce dorește să plece ,iar aceasta i-a spus să o lase în pace, în caz contrar va chema poliția și observând că nu se poate înțelege cu aceasta,i-a spus că dacă vrea să plece, poate pleca, moment în care, reclamanta le-a impus și celor doi copii să plece cu ea .
Totodată, a arătat că acesta și reclamanta s-au jignit reciproc, dar niciodată nu a amenințat-o pe aceasta cu moartea și tot timpul i-a cerut să se întoarcă în domiciliul comun ,de când aceasta a plecat au vorbit zilnic la telefon, s-au întâlnit și au discutat, a mers și la domiciliul fratelui său, unde locuiește în prezent .
Susținerea reclamantei că nu se ocupă de cei doi copii este nereală, fiica lor întorcându-se în domiciliul comun și locuind împreună cu acesta, care se ocupă de cele necesare fiicei, îi achită cursurile și meditațiile pe care le face, la fel și pentru minor, căruia de asemenea îi plătește meditațiile, a mers cu acesta pentru a-i cumpăra haine și i-a dat o sumă de bani când aplecat la Slatina .
În dovedirea susținerilor ,a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu și proba cu martorii Ș. D. și F. F. C. .
În cauză s-a procedat la administrarea probei cu interogatoriul reciproc al părților și au fost audiați martorii B. F., M. I., Ș. D. și F. F. C. .
De asemenea, în vederea soluționării cauzei, la termenul din data de 24.06.2014 ,la solicitarea reclamantei, instanța a dispus emiterea unei adrese către Secția 3 poliție C., pentru a înainta toate plângerile formulate de aceasta împotriva pârâtului, copii de pe declarațiile luate ca urmare a acestor plângeri și soluția dată plângerilor, în măsura în care ele au fost soluționate .
Analizând cererea formulată în raport de probele administrate și de dispozițiile legale aplicabile în materie, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta L. M. s-a căsătorit cu pârâtul L. M. la data de 21.09.1991, iar din căsătoria lor au rezultat doi copii, minorul L. F. -A., născut la data de 11.03.1997 și L. I. -R., în prezent majoră, fiind născută la data de 22.04. 1993 .
De asemenea, pe rolul Judecătoriei C., se află înregistrată sub nr._/215/2014, acțiunea civilă, având ca obiect desfacerea căsătoriei dintre părți .
În conformitate cu prevederile art. 26 din Legea nr. 217/22.05.2003, ,, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei, poate solicita instanței, ca în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție , prin care să se dispună cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri sau obligații :a ) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate ; b) reintegrarea victimei și, după caz a copiilor în locuința familiei ; c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima ; d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinată față de victimă, de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate ; e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic ; f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu victima ; g ) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute ; h ) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora .
Din analiza acestei dispoziții legale, rezultă că pentru a se dispune emiterea unui ordin de protecție, este necesar să se dovedească existența unei stări de pericol pentru viața, integritatea fizică sau psihică, ori libertatea unei persoane, stare de pericol ,care să fie creată printr-un act de violență din partea unui membru al familiei .
De asemenea, pentru a se justifica emiterea unui astfel de ordin, este necesar, ca starea de pericol să existe la momentul formulării cererii, iar în ceea ce privește măsura evacuării, aceasta se impune, doar în situația în care, se dovedește imposibilitatea obiectivă a conviețuirii părților în același imobil, cauzată de comportamentul sistematic violent și abuziv al pârâtului .
Prin cererea dedusă judecății ,reclamanta a solicitat emiterea unui ordin de protecție față de pârât, susținând în esență că de aproximativ doi ani, acesta consumă alcool, provoacă zilnic scandaluri, îi adresează injurii, o lovește, o amenință cu vătămarea corporală și a alungat-o din locuință împreună cu copiii, în lunile septembrie și noiembrie 2013, dar și pe data de 20 mai 2014, în urma unui scandal provocat tot de acesta .
Martora B. F. audiată în cauză ,a relatat că personal ,nu a asistat la nici un conflict între părți, însă cunoaște de la reclamantă și de la copii părților, că pârâtul i-a izgonit pe aceștia din locuință, în lunile septembrie și noiembrie 2013, dar și la data de 20.05.2014, pe motiv că reclamanta are un salariu mic, iar aceasta și copii nu au voie să mănânce, întrebându-i cât mai au de gând să stea în casă, în prezent, reclamanta locuind împreună cu minorul în imobilul unei cunoștințe ,iar fiica părților s-a reîntors în domiciliul comun, unde locuiește împreună cu pârâtul .
A menționat că pârâtul consumă zilnic și în cantități mari alcool ,iar în luna noiembrie, când reclamanta a venit la aceasta, a observat că avea urme de violență pe față și gât și i-a spus că pârâtul a strâns-o de gât cu mâinile și cu o eșarfă . De asemenea, a arătat că reclamanta, mama sa și copii părților ,i-au relatat că pe data de 19 mai, pârâtul era în stare de ebrietate ,iar copii i s-au plâns că nu mai pot locui în domiciliul comun și nu mai pot învăța, datorită pârâtului și a scandalurilor provocate de acesta .
Martora M. I., a arătat că este mama reclamantei și cunoaște de la acesta și de la copii părților că în luna septembrie 2013, reclamanta fost lovită și izgonită din domiciliu de către pârât, care era foarte agresiv, atât cu reclamanta, cât și cu copii, dar și cu martora .
A mai arătat că a fost de față în luna august 2013 când pârâtul a lovit-o pe reclamantă și cunoaște de la copiii părților, că acesta a lovit-o și în luna noiembrie 2013, după care, a trimis minorul la martoră împreună cu părinții săi, pentru a o ruga să se întoarcă la acesta .
De asemenea, a arătat că pe 19 mai 2014, a primit un telefon de la copiii părților, care i-au spus că pârâtul a venit de la serviciu băut și i-au cerut să meargă la aceștia ,întrucât nu mai pot să reziste, motiv pentru care, în dimineața următoare a mers la domiciliul părților și cu această ocazie, pârâtul, care mirosea alcool ,i-a adresat cuvinte pe care nu le-a putut reproduce și i-a aplicat o lovitură cu palma, izbind-o cu capul de o debara .A mai precizat martora, că i-a rugat pe copiii părților să își pună câteva haine și caiete într-o sacoșă ,iar pârâtul le-a cerut să iese afară, după care, le-a cerut să se întoarcă pentru a suna la poliție, unde nu i s-a răspuns, iar la apelul reclamantei, organele de poliție i-au comunicat că nu se pot deplasa datorită lipsei de carburant, venind în schimb un echipaj de jandarmi, în prezența cărora, reclamanta, martora și cei doi copii au părăsit locuința .
A menționat că reclamanta a fost sfătuită de echipajul de jandarmi să depună o plângere, pe care nu a mai depus-o însă, deoarece, fiind în preajma alegerilor, nu a găsit persoana la care trebuia să depună plângerea respectivă .
De asemenea, martorul F. F. C. audiat la solicitarea pârâtului, a arătat că de circa o lună, reclamanta locuiește împreună cu minorul într-un imobil situat pe . s-a despărțit de pârât ,iar martorul Ș. D., a arătat că este prieten cu pârâtul și a vizitat ultima dată părțile de sărbătoarea de Sfântul Ș. din anul 2013 și nu a văzut-o niciodată pe reclamantă cu urme de lovire, familia părților fiind una liniștită .
Astfel, din proba testimonială administrată în cauză, a rezultat cu certitudine că între părți există o stare de tensiune, în prezent acestea aflându-se și în proces de divorț, însă majoritatea aspectelor relatate de cele două martore audiate la solicitarea reclamantei, sunt cunoscute de la aceasta din urmă și de la copiii părților și nu din constatările lor personale.
De asemenea, deși martorele au susținut că pârâtul a alungat-o pe reclamantă și pe copii din locuință în luna septembrie 2013, în răspunsul la interogatoriu, reclamanta a recunoscut că la data de 20.09.2013, când pretinde că a fost alungată de către pârât, acesta din urmă nu se afla acasă și prin urmare susținerea nu se confirmă .
Referitor la luna noiembrie 2013, când de asemenea martorele au susținut că pârâtul a alungat-o pe reclamantă și pe copii din locuință, din conținutul plângerilor depuse la organele de poliție pe 27 și 28 noiembrie ,nu rezultă acest aspect, reclamanta sesizând faptul că, prin comportamentul său violent, pârâtul îi creează permanent o stare de temere, putând oricând să recurgă la fapte reprobabile, fapt ce generează o stare de nesiguranță și de disconfort, fără să relateze însă în mod concret ce anume fapte a săvârșit pârâtul .
În ceea ce privește momentul părăsirii locuinței de către reclamantă și copiii părților, 20 mai 2014, nu a rezultat cu certitudine că pârâtul a provocat scandal și că i-a alungat pe aceștia, chiar minorul părților relatând cu ocazia audierii că pârâtul le-a spus să plece, dar și ei luaseră această hotărâre .
De asemenea, plecarea acestora din locuință a avut loc în prezența unui echipaj de jandarmi, care ar fi procedat la sancționarea pârâtului în situația în care, acesta ar fi săvârșit fapte de violență ,iar reclamanta, deși i s-a sugerat de către jandarmi să formuleze plângere împotriva pârâtului, nu a depus o astfel de plângere nici la momentul respectiv și nici ulterior acestuia .
Prin urmare, în cauză, nu s-a dovedit imposibilitatea obiectivă a conviețuirii părților în același imobil, cauzată de violențe din partea pârâtului, violențe care să pună în pericol, viața, integritatea fizică a reclamantei și a copiilor părților, astfel încât să se justifice evacuarea sa din locuința comună, cu atât mai mult cu cât, fiica majoră a părților, s-a întors acasă și locuiește împreună cu pârâtul .
Cu toate acestea, întrucât în prezent reclamanta locuiește împreună cu minorul în locuința unei alte persoane, instanța apreciază că în cauză se impune reintegrarea acestora în locuința familiei, urmând astfel, să admită în parte cererea formulată, numai sub acest aspect și să respingă ca neîntemeiată ,cererea privind emiterea ordinului de protecție, în ceea ce privește evacuarea pârâtului, obligarea sa la păstrarea unei distanțe minime față de reclamantă, de locuința comună, de locul de muncă al reclamantei, interzicerea oricărui contact cu aceasta și stabilirea locuinței minorului .
În temeiul art. 453 alin.2 C.p.civ., se va admite în parte cererea formulată de reclamată privind cheltuielile de judecată și va fi obligat pârâtul la plata sumei de 200 de lei către aceasta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite în parte cererea formulată de reclamanta L. M., cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat I. L., cu sediul în C., ., nr. 31, județul D., CNP._ împotriva pârâtului L. M., domiciliat în C., ., .. 2, ., CNP._, având ca obiect emiterea unui ordin de protecție .
Dispune emiterea unui ordin de protecție a reclamantei și a minorului L. F. -A., născut la data de 11.03.1997, în sensul reintegrării acestora în locuința familiei ,situată în C., ., . .
Respinge cererea pentru emiterea ordinului de protecție, în ceea ce privește evacuarea pârâtului, obligarea acestuia la păstrarea unei distanțe minime față de reclamantă, de locuința comună, de locul de muncă al reclamantei, interzicerea oricărui contact cu aceasta și stabilirea locuinței minorului .
Admite în parte cererea formulată de reclamată privind cheltuielile de judecată și obligă pârâtul la plata sumei de 200 de lei către aceasta .
Sentință executorie.
Cu apel în termen de 3 zile de la pronunțare, cerere de apel ce se va depune la Judecătoria C. .
Pronunțată în ședință publică, azi 8 iulie 2014 .
Președinte, Grefier,
L. P. V. P.
Redactat: L.P.
Tehnoredactat: V.P.
Nr. exemplare: 4
Data redactării: 10.07.2014
JUDECĂTORIA CRAIOVA
DOSAR NR._
Data: 10 Iulie 2014
C ă t r e,
POLIȚIA MUNICIPIULUI C.
Vă înaintăm alăturat sentința civilă nr. 9844/09.07.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ , prin care s-a admis în parte cererea având ca obiect ordin de protecție, formulată de reclamanta L. M., cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat I. L., cu sediul în C., ., nr. 31, județul D., CNP._ împotriva pârâtului L. M., domiciliat în C., ., .. 2, ., CNP._, s-a dispus emiterea unui ordin de protecție a reclamantei L. M. reclamantei și a minorului L. F. -A., născut la data de 11.03.1997, în sensul reintegrării acestora în locuința familiei ,situată în C., ., .. 2, . .
S-a respins cererea pentru emiterea ordinului de protecție, în ceea ce privește evacuarea pârâtului, obligarea acestuia la păstrarea unei distanțe minime față de reclamantă, de locuința comună, de locul de muncă al reclamantei, interzicerea oricărui contact cu aceasta și stabilirea locuinței minorului .
Față de cele mai sus menționate, vă solicităm să luați măsurile legale care se impun.
Președinte Grefier
L. P. V. P.
| ← Ordin de protecţie. Sentința nr. 29/2014. Judecătoria CRAIOVA | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 9107/2014.... → |
|---|
