Plângere contravenţională. Sentința nr. 22/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 22/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 22-10-2014 în dosarul nr. 13646/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 22 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. S.
Grefier V. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta . și pe intimata D. P. AGRICULTURA JUDETENA D. UNITATEA FITOSANITARA D., având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat D. E., pentru petentă, lipsă fiind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, cerere de amânare formulată de către avocat D. E., apărătorul petentei, precum și înscrisuri în susținerea acesteia, după care:
Instanța constată că cererea de amânare formulată de către avocat D. E., apărătorul petentei, a rămas fără obiect întrucât acesta s-a prezentat la acest termen de judecată.
Instanța supune dezbaterii cererea de înlocuire a martorei P. M., propusă de petentă.
Avocat D. E., pentru petentă, arată că lasă la aprecierea instanței.
Având în vedere faptul că nu s-a făcut dovada imposibilității prezentării martorei P. M., propusă de petentă, instanța respinge cererea de înlocuire a acesteia ca fiind neîntemeiată.
Instanța, constatând că probele încuviințate au fost administrate declară cercetarea procesului încheiată conform art. 244 N.C.Pr.civ. și potrivit art. 392 N.C.Pr.civ. deschide dezbaterile în fond.
Avocat D. E., pentru petentă, având cuvântul, solicită admiterea plângerii și anularea procesului-verbal de contravenție, în mod ilegal a fost sancționată petenta. Aceasta nu a fost sancționată pentru depozitarea produselor într-un loc neautorizat ci pentru comercializare, în acel moment petenta se afla în curs de autorizare a acelui punct de lucru. Produsele care lipseau au fost luate de persoana care urma să fie audiată ca martor și care trebuia să fie angajată ca vânzătoare, pentru consumul propriu, fără cheltuieli de judecată.
În conformitate cu dispozițiile art. 394 N.C.Pr.civ. instanța declară dezbaterile în fond încheiate și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față:
La data de 14.04.2014, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, plângerea formulată de către petenta . prin care s-a solicitat instanței ca în contradictoriu cu intimata D. P. AGRICULTURA JUDETENA D. UNITATEA FITOSANITARA D. să se dispună anularea procesului –verbal . nr._ întocmit la data de 28.03.2014 și exonerarea de la plata amenzii aplicate.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că a fost sancționată contravențional pentru faptul că ar fi încălcat prev. art. 31 alin. 4 lit. a din OG 4/1995 modif. prin OG 41/2007, respectiv pentru faptul că la punctul de lucru din . comercializat produse de protecția plantelor fără ca locația să aibă certificat de înregistrare. Produsele fitosanitare la care fac referire agenții constatatori nu erau însă la comercializare, nefiind situate pe rafturile unității, ci erau depozitate în cutii, urmând a fi așezate pe rafturi și scoase la vânzare după autorizarea locației, respectiv după obținerea certificatului de înregistrare, de altfel chiar agenții constatatori au consemnat în fișa de inspecție faptul că "produsele aflate în locația de la punctul de lucru din . într-un loc neautorizat". Petenta a susținut că faptul că în acea locație se aflau deja produse fitosanitare depozitate sau că acestea fuseseră livrate încă din data de 07.03.2014, nu înseamnă că și se începuse efectiv activitatea de comercializare a lor, ci a fost o decizie determinată de logistică ( mijloc de transport ) și de nevoia de eliberare a spațiului unității din localitatea B..
Petenta a mai arătat că în realitate se afla în procesul de deschidere a unui punct de lucru în . sens depunând încă din data de 10.03.2014 actele și solicitarea aferentă pentru obținerea certificatului de înregistrare pentru această locație iar la această cerere intimata a răspuns că după data de 27.03.2014 o comisie se va deplasa la fața locului pentru inspectarea locației și verificarea îndeplinirii cerințelor legale, motiv pentru care a fost însărcinată gestionara P. M. să fie prezentă pentru a permite accesul în locație a reprezentanților intimatei, în vederea verificărilor necesare autorizării.
În drept plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr. 2/2001.
La plângere s-a atașat procesul-verbal a cărui anulare s-a solicitat, fișa de inspecție.
În dovedirea plângerii, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și probei testimoniale cu martora P. M..
La data de 27.05.2014 s-a depus de către intimată întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată întrucât procesul-verbal de contravenție este încheiat conform art. 31 alin. 4 lit. a din OG 4/1995 aprobată, modificată și completată prin L 85/1995, modificată și completată prin art. 7 pct. 3 subpunct 4, lit. a din OG 41/2007. Referitor la susținerile petentei cu privire la împrejurarea că produsele de protecție a plantelor aflate în locație și care reies din avizele de expediție erau numai depozitate și nu au fost comercializate, intimata, a arătat că, în conformitate cu art. 31 alin. 4 lit. c din OG 4/1995 aprobată, modificată și completată prin L 85/1995, modificată și completată prin art. 7 pct. 3 subpunct 4, lit. c din OG 41/2007 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 4000 lei la 8000 lei depozitarea produselor de protecție a plantelor în spații neautorizate, și, prin urmare, întrucât petenta nu avea autorizație de depozitare pentru locația menționată, aceasta nu avea voie nici să depoziteze, nici să comercializeze la punctul de lucru din .. Intimata a învederat că, față de cantitățile din avizele de expediție și cele găsite în momentul controlului, s-a constatat că se găseau în locație cantități mai mici decât cele care au fost expediate.
Intimata a mai arătat că petenta a mai primit numeroase sancțiuni pentru comercializarea produselor de protecție a plantelor cu perioada de grație expirată, fără etichete, cu etichete necorespunzătoare sau în ambalaje neatorizate, cu termen de garanție expirat.
În drept, intimata și-a întemeiat cererea pe disp. art. 205 C.pr.civ.
În susținerea întâmpinării intimata a depus la dosar procesul-verbal a cărui anulare s-a solicitat, fișa de inspecție, avize de însoțirea mărfii nr. 005/07.03.2014 și nr. 001/07.03.2014, sentința civilă nr._/26.11.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2013, procesele-verbale de constatare a contravențiilor nr. 2/16.02.2009, nr. 12/25.07.2009, nr. 2/24.02.2010, nr. 1 /15.04.2010, nr. 2/12.08.2010, nr. 1/07.10.2010, nr. 2/06.07.2011, Monitorul oficial nr. 592/28.08.2007.
La data de 18.06.2014, petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinarea prin care petenta a susținut că intimata omite a preciza faptul că petenta a fost sancționată pentru faptul că ar fi comercializat asemenea produse în spațiul din Ostroveni, nicidecum pentru depozitarea acestor produse în spații neautorizate. În ceea ce privește diferența dintre produsele livrate în spațiul de la Ostroveni și produsele găsite de agentul constatator explicația este una simplă, aceea că gestionara P. M., pentru a evita o deplasare în localitatea B. și având nevoie în gospodăria proprie de aceste produse de tratare a legumelor și pomilor, a luat aceste pliculețe din cutiile depozitate în locația din Ostroveni, urmând ca ulterior să le achiziționeze și să le restituie.
În ceea ce privește susținerile intimate, referitoare la faptul că societatea a mai fost sancționată anterior, petenta a apreciat că aceasta nu înseamnă că se face vinovată pentru săvârșirea acestei contravenții, sancțiunile aplicate anterior nu au fost atât de severe.
În cauza a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de către părți.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele
Prin procesul verbal de constatare a contravenției, . nr._ întocmit la data de 28.03.2014, de reprezentanții intimatei, societatea petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 4 000 lei, pentru fapta prevăzută de art. 31 alin. 4 lit. c din OG 4/1995 aprobată, modificată și completată prin Legea nr. 85/1995, modificată și completată prin art. 7 pct. 3 subpunct 4, lit. c din OG 41/2007, reținându-se în sarcina sa că, la punctul de lucru din localitatea Ostroveni, județul D., că a depozitat în locația menționată produselor de protecție a plantelor, fără a avea autorizație de depozitare pentru spațiul în care se efectua depozitarea.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal contestat instanța reține că în ceea ce privește legalitatea procesului-verbal contestat, nu există nici un motiv pentru care să se constate nulitatea sau să anuleze acest act administartiv. Astfel, OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde norme juridice generale referitoare la procedura de constatare a contravențiilor și de întocmire a procesului verbal pentru ca acest act juridic administrativ unilateral să beneficieze de prezumțiile de legalitate,de autenticitate și de veridicitate.
Art. 17 din ordonanță, sancționează, cu nulitatea absolută, omisiunile din procesul-verbal privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator.
În ceea ce privește celelalte mențiuni obligatorii ale procesului-verbal de contravenție, legea nu prevede în mod expres sancțiunea nulității, însă din interpretarea logică a textelor care le prevăd, potrivit regulii de interpretare conform căreia norma juridică trebuie interpretată în sensul aplicării ei, nu în cel al neaplicării, rezultă că lipsa acestora se sancționează tot cu nulitatea. Aceasta nulitate este însă virtuală, deoarece nu este prevăzută expres de lege și relativă, deoarece nu poate fi invocată de instanță din oficiu, așa cum rezultă din interpretarea per a contrario a art. 17 teza a II-a din OG nr. 2/2001.
Aceasta nulitate relativă virtuală este condiționată de existența unei vătămări, care nu se mai presupune de această dată, astfel cum rezultă din interpretarea per a contrario a art. 175 din C. proc. civ, existența vătămării trebuie dovedită. Instanța reține că procesul-verbal contestat a fost întocmit cu respectarea atât a dispozițiilor prevăzute de art. 16, 19, 27 cât și cele reglementate de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării in drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
In analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OG 4/1995 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor cu privire la condițiile de comercializare a produselor de protecție a plantelor, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor reguli este de importanță capitală. In același timp, insă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
În cauza de față, petenta a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de dispozițiile art. 31 alin. 4 lit. c din OG 4/1995 aprobată, modificată și completată prin L 85/1995, modificată și completată prin art. 7 pct. 3 subpunct 4, lit. c din OG 41/2007, conform cărora constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 4000 lei la 8000 lei depozitarea produselor de protecție a plantelor în spații neautorizate.
În ceea ce privește situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție, instanța reține că aceasta se coroborează cu situația menționată în cuprinsul plângerii formulate, care reprezintă o recunoaștere spontană. Astfel, instanța reține că la controlul efectuat la punctul de lucru al petentei, s-a constatat existența produselor de protecție a plantelor fără a avea autorizație de depozitare a unor astfel de produse pentru locația respectivă, produse care au fost găsite în cantitate mai mică decât cantitatea menționată în avizele de expediție.
Susținerile petentei în sensul că produsele nu erau destinate comercializării, fiind folosite de administratorul societăți petente, nu pot fi reținute de către instanță, în condițiile în care aceste produse au fost găsite la sediul punctului de lucru al societății, iar, în conformitate cu actele de proveniență a acestora beneficiarul era petenta.
Prin urmare, în ceea ce privește fapta contravențională referitoare la nerespectarea dispozițiilor art. 31 alin. 4 lit. c din OG 4/1995, instanța reține că prezumția de temeinicie a actului sancționator nu este răsturnată de către petenta, nefiind făcută dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută de agentul constatator.
Față de considerentele mai sus expuse, dat fiind faptul că prezumția de temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată prin proba contrară făcută de către petenta urmează ca instanța să respingă plângerea dedusă judecății .
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în B., ., nr. 57, județul D. în contradictoriu cu intimata D. P. AGRICULTURA JUDETENA D. UNITATEA FITOSANITARA D., pârât D. P. AGRICULTURA JUDETENA D. UNITATEA FITOSANITARA D., cu sediul în C., . 41, județul D., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se depune la Judecătoria C. și se soluționează de Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică astăzi 22.10.2014.
Președinte Grefier
Red. R.S./tehn.V.P.
4 ex./2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9359/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 2082/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
