Plângere contravenţională. Sentința nr. 2783/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2783/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 27-02-2014 în dosarul nr. 30891/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 2783/2014
Ședința publică de la 27 Februarie 2014
Instanța constituită din:
Președinte - F. D. - judecător
Grefier - R. M. B.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe petentul J. R. C. și pe intimatul I. D. SECTIA 3 POLITIE C., având ca obiect plângere contravențională PA NR_.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petentul personal și asistat de avocat M. M. și martorul propus de petent, B. Ș., lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedează la audierea martorului B. Ș., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe fond.
Avocat M. M., pentru petent, solicită admiterea plângerii, anularea procesului-verbal, susține că nu a venit nici un agent, datele de stare civilă au fost date de vecini, există posibilitatea de a solicita unui vecin să semneze ca martor, agentul nu a întocmit procesul-verbal la fața locului, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra plângerii de față:
La data de 17.09.2013, petentul J. R. a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/07.09.2013, încheiat de I. D. Secția 3 Poliție C. pe care îl consideră nelegal, nesâvârșind contravenția prevăzută în procesul verbal.
Motivând în fapt plângerea, arată că prin procesul verbal de contravenție s-a reținut că la data de 07.09.2013, orele 23, aflăndu-se în incinta apartamentului 4 din blocul 8 ar fi tulburat liniștea publică dar la acea dată își sărbătorea ziua de naștere dar nu a dat muzica tare ca să tulbure liniștea publică.
Mai arată că plângerea către agentul constator a fost făcută de către o vecină de a sa, de la parter, nefiind prima reclamație de acest gen făcută familiei sale și de altfel tuturor vecinilor.
Se mai reține faptul că nu ar fi dat agentului constatator numele său corect dar susține că nu avea cum să indice un alt nume având în vedere faptul că sesizarea a fost făcută împotriva sa, deci se cunoștea numele făptuitorului.
Mai susține că procesul verbal de contravenție, nu a fost semnat de petent, primindu-1 mai târziu prin poștă, deoarece nu a fost încheiat la dat de 07.09.2013 ci mult mai târziu.
Menționează că orice sancțiune contravențională trebuie să fie consecința unei fapte ilicite care prin conținutul ei concret și prin împrejurările în care a fost săvârșită să întrunească elementele constitutire ale contravenției conform art.l din OUG 2/2001.
A solicit anularea procesului verbal de contravenție.
Înțelege să-șidovedească plângerea cu proba cu martorul B. Ș..
În drept își întemeiază cererea pe prevederile OG 2/2001.
La data de 31.10.2013 I.P.J.D. a formulat întâmpinare la plangerea contravențională pe care o considera neîntemeiata solicitând instanței să constate că procesul verbal de contravenție este incheiat cu respectarea condițiilor de fond śi forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate.
Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alinl.NCPC se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, masura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situației de fapt mentionate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, consideră ca instanta de judecata trebuie sa-i recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii stării de fapt, avand in vedere ca este intocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.,
Mai mult decât atat, procesul-verbal de constatare si sancționare ą contravenției beneficiaza de prezumția de legalitate si temeinicie,. prezumție care, desi neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practică instantelor judecătorești.
Solicită să se observe că fapta .pentru care petentul, a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art.15 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția sę constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct, de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația dc fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută in sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității.Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel. în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Menționează faptul ca nu deține material probator; abaterea savarsita fiind constatata in mod direct de către agentul de politie. Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.Solicită acea
De asemenea solicită să se aibă in vedere dispozițiile art.254 din Noul sta intrucat, in caz contrar se creeaza contravenientului o poziție net favorabila, apararile sale si probele propuse raportandu-se doar la "motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, menținerea actului sanctionator ca temeinic și legal.
În temeiul art. 411 alin I. pet (2) C.proc.civ., solicită judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului intimatei.
La data de 20.11.2013 petentul a formulat răspuns la întâmpinare susținând că atâta timp cât legislația în vigoare prevede, că împotriva unui proces verbal de contravenție se poate face plângere și se pot audia martori în dovedirea plângerii, nu înțelege de ce agentul constatator se opune acestei probe.
Nu întotdeauna agentul constator încheie procese verbale legale care să constate vinovăția contravenientului.
Procesul verbal de contravenție a fost încheiat de agentul constator în urma unei sesizări formulate de către o vecină cu care este în conflict și nu avea cum să constate personal agentul constator cele consemnate în procesul verbal de contravenție .Conform susțineriilor agentului constator, că instanța de judecată trebuie să recunoască valoarea probatorie, a procesului verbal de contravenție sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este încheiat de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, legiutorul ar trebui să desfințeze prevederiile legale privind contestarea procesului verbal de contravenție.
În legislația noastră se pleacă de la prezumția de nevinovăție, prezumție pe care trebuie să și-o dovedească.
Orice susținere a agentului constator, arată că nu deține un material probator în ceea ce privește săvârșirea contravenției săvârșite de petent, material pe care trebuia să se bazeze susținerile din procesul verbal de contravenție.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit la data de 07.09.2013 de către un agent constatator din cadrul intimatului, petentul a fost sancționat potrivit art. 3 pct. 2,6 Legea 61/1991 cu amendă contravențională în cuantum de 600 lei.
S-a reținut că în data de 07.09.2013, în C., . aflându-se în incinta apartamentului nr. 4, din blocul 8, situat în C., . tulburat liniștea locatarilor acestui . muzică la intensitate mare. Totodată, cu ocazia legitimării a declarat intenționat în mod eronat datele de stare civilă, având atitudine sfidătoare față de organele de poliție.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța constată că nu există nici un motiv pentru care să constate nulitatea sau să anuleze procesul-verbal contestat. Astfel, OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde norme juridice generale referitoare la procedura de constatare a contravențiilor și de întocmire a procesului verbal pentru ca acest act juridic administrativ unilateral să beneficieze de prezumțiile de legalitate,de autenticitate și de veridicitate.
În ceea ce privește temeinicia, instanța apreciază că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de principiu, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare. În prezenta cauză, atât miza litigiului cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, probă ce incumbă petentului.
Din declarația martorului B. Ș. D., instanța reține că în toamna anului 2013 într-o zi pe la ora 21,00 se afla acasă la petent, mai era cu încă trei persoane și ascultau muzică la intensitate mică și, mai mult discutau, astfel încât nu au deranjat vecinii. Cât a fost prezent nu a venit nici un agent de poliție, după aceea la câteva zile, petentul i-a spus că a venit o amendă prin poștă. Cunoaște că este o vecină ușă în ușă cu petentul și cheamă frecvent poliția pentru toți locatarii de pe scară și petentul o bănuiește pe acea vecină că a făcut această sesizare.
Prin urmare, petentul nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa prin procesul verbal de contravenție, motiv pentru care, constatând că prezumția de temeinicie a actului constatator a fost răsturnată, în temeiul art. 34 din OG 2/2001, instanța va admite plângerea contravențională formulată de către petentul J. R. C. și va dispune anularea procesului verbal contestat.
Va lua act că petentul nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petentul J. R. C., domiciliat în C., .. 2, ., jud. D. și pe intimatul I. D. SECTIA 3 POLITIE C., cu sediul în C., .. 69 BIS, jud. D..
Anulează procesul verbal . nr._ încheiat la data de 7.09.2013 de I. D.-Secția 3 Poliție C. și exonerează petentul de sancțiunile aplicate.
Ia act că petentul nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 27 februarie 2014.
Președinte, Grefier,
F. D. R.-M. B.
Red. F.D.
Tehnored. R.M.B
R.B. 19 Martie 2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5285/2014.... | Rectificare carte funciară. Sentința nr. 2801/2014.... → |
|---|
