Plângere contravenţională. Sentința nr. 6488/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6488/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 07-05-2014 în dosarul nr. 10108/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6488
Ședința publică de la data de 07.05.2014
Instanța constituită din:
Președinte: M. D.-M.
Grefier: A. J.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent Î. I. G. F C. și pe intimata DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., având ca obiect plângere contravențională .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța constatând că la apelul nominal nu au răspuns părțile, în temeiul art. 104, al. 13 din Regulamentul de ordine interioara a instanțelor judecătorești, lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns avocat V. E. pentru petentă, consilier juridic V. D. pentru intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța constată, în temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească, iar în temeiul art. 389 și urm Noul Cod de Procedură Civilă, consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, acordând cuvântul pe fond.
Avocat V. E. pentru petentă solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de constatare a contravenției nr. 73E/25.02.2013 și pe cale de consecință exonerarea petentului de plata amenzii în cuantum de 20.000 lei, fără cheltuieli de judecată. Arată că fiica reprezentantului legal al petentei nu este angajată a intreprinderii individuale G. F C. și nu a acționat în numele și pentru întreprindere.
Consilier juridic V. D. pentru intimată solicită respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale formulate de Întreprinderea I. G. F. C. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor și pe cale de consecință menținerea procesului-verbal și a măsurilor dispuse prin acesta. Arată că potrivit Legii nr. 571/2003 privind codul fiscal art. 206 ind. 21 alin. 10 " Este interzisă deținerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost percepută" .
INSTANȚA
La data de 18.03.2013 a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr_ plângerea formulată în termen legal de petenta Î. I. G. F C., împotriva procesului-verbal de contravenție nr. 73E, încheiat la data de 25.02.2013 de intimata Autoritatea Națională a Vămilor- Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C., prin care a solicitat anularea acestuia și exonerarea de plata amenzii în cuantum de 20.000 lei
In motivarea plângerii arată că , în data de 04.12.2013, a fost întocmit procesul verbal contestat, reținându-se în cuprinsul acestuia "în urma supravegherii fiscale" au fost descoperite la punctul de lucru al firmei 138 pachete de țigări diferite mărci fără timbru fiscal, fiind destinate comercializării. Starea de fapt reținută de agenții constatatori nu corespunde realității, întrucât țigaretele de care se face referire în procesul-verbal nu au fost descoperite în incinta punctului de lucru din C., .. 10.
La acest punct de lucru se comercializează produse de încălțăminte și îmbrăcăminte.
Arată că pe . persoana vindea țigaretele de care se face vorbire în procesul-verbal. Fiindcă prețul acestor țigarete era bun, fiica reprezentantului firmei petente le-a cumpărat pentru uzul familiei, după care a mers la magazinul tatălui ei. Un echipaj de jandarmi a venit între timp întocmind proces verbal și ridicând țigaretele de la numita G. M. L., care a fost intimidată pentru a semna procesul-verbal.
Petenta susține că fiica reprezentantului său legal, numita G. M. L. nu este angajată a intreprinderii individuale G. F C. și nu a acționat în numele și pentru întreprindere .
Sancțiunea a fost aplicată pentru încălcarea disp. Art. 206 ind.61 din Legea nr. 571/2003 completată și modificată, potrivit căruia: " Produsele accizabile prevăzute la alin. 1 pot fi eliberate pentru consum sau pot fi importate pe teritoriul României numai dacă acestea sunt marcate conform prevederilor prezentei secțiuni". Așadar deținerea țigaretelor, cu atât mai mult cu cât nici nu s-au aflat în incinta punctului de lucru și nici nu au fost comercializate, ci deținute de o persoană care nu are nicio relație de serviciu sau de afaceri cu Intreprinderea I., nu poate fi imputată petentei.
În scop probatoriu a depus la dosarul cauzei: procesul verbal . nr._, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 73E/25.02.2013, adeverințele de reținere a bunurilor nr. 09I și 10I/25.02.2013, certificat de înregistrare mențiuni, certificat constatator, rezoluție nr. 619/17.01.2013, proces verbal de ridicare, certificat de înregistrare.
Intimata a depus întâmpinare prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale formulate de Întreprinderea I. G. F. C. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/73E/25.02.2013 încheiat de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C. și, pe cale de consecință menținerea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor atacat, precum și a măsurilor dispuse prin acesta: amenda în cuantum de 20.000 lei și confiscarea bunurilor reținute: 138 pachete țigarete .
În motivare arată că la data de 25.02.2013, orele 10:45, în urma supravegherii fiscale efectuate în baza ordinului de misiune nr. 89/22.02.2013 împreună cu inspectorii din cadrul I.P.J au fost descoperite la punctul de lucru aparținând Întreprinderii Individuale F. C. cantitatea de 138 pachete de țigarete diverse mărci fără timbre fiscale românești.
Intimata arată că în raport de această stare de fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/73E/25.02.2013 autoritatea vamală a dispus sancționarea întreprinderii Individuale G. F. C. cu amendă în cuantum de 20.000 lei și confiscarea următoarelor bunuri: 138 pachete de țigarete, reținute cu Adeverințele de reținere nr. 091-101/25.02.2013, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 221 indice 3 alin. 2 lit. b din Legea nr. 571/2003 Codul fiscal cu completările și modificările ulterioare, deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute la art. 296 indice 1 alin. 1 lit. I din titlu IX", sancțiunea fiind prevăzute de alin. 3 lit.a al aceluiași articol.
Intimata precizează că textul de lege la care am făcut referire incriminează deținerea de produse accizabile fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false neprezentând relevanță scopul în care acestea sunt deținute, iar cantitatea astfel deținută este importantă din punctul de vedere al calificării faptei ca infracțiune ori contravenție.
Conform art. 206 alin. 10 „Este interzisă deținerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost percepută" și art. 20661 alin. 3 „Produsele accizabile pot fi eliberate pentru consum numai dacă acestea sunt marcate conform prevederilor prezentei secțiuni", texte din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu completările și modificările ulterioare. Dovada plății accizei pentru produsul în cauză este dată de marcaj.
Responsabilitatea marcării produselor accizabile revine într-adevăr antrepozitarilor autorizați, destinatarilor înregistrați, expeditorilor înregistrați sau importatorilor autorizați astfel cum dispune art. 20662 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu completările și modificările ulterioare ( antrepozitarul autorizat fiind persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activității sale să producă, să transforme, să dețină, să primească sau să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal; destinatarul înregistrat fiind persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activității sale și în condițiile prevăzute de normele metodologice, să primească produse accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize dintr-un alt stat membru; expeditor înregistrat fiind persoana fizică sau juridică care importă produse accizabile și este autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activității sale și în condițiile prevăzute de normele metodologice, exclusiv să expedieze produsele accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize în urma punerii în liberă circulație a acestora; importator autorizat fiind persoana autorizată care efectuează import, astfel cum această noțiune este definită de Codul fiscal), însă întreprinderea I. G. F. Consantin a fost sancționată pentru faptul că deținea la punctul de lucru produse accizabile fără marcaj fiscal, fapta astfel săvârșită și descrisă de autoritatea vamală, încadrându-se în prevederile art. 2213 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu completările și modificările ulterioare.
De asemenea, intimata învederează că potrivit art. 206walin. 1 și 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu completările și modificările ulterioare, marcarea produselor se efectuează prin timbre sau banderole, marcajele trebuie să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, astfel încât deschiderea ambalajului să deterioreze marcajul. în accepțiunea legiuitorului, singura situație în care se
deteriorează marcajul ( adică se rupe, dar nu se desprinde de pe ambalaj),
permițând însă identificarea elementelor la care vom face referire mai jos, este cea a deschiderii ambalajului.
Potrivit art. 116 alin. 2, 3, 4 și 6 din normele metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr.44/2004, cu completările și modificările ulterioare: Marcajele sunt hârtii de valoare cu regim special și se tipăresc de către Compania Națională Imprimeria Naționaiă-S.A. Timbrele pentru marcarea produselor din tutun prelucrat sunt inscripționate cu următoarele elemente: a) denumirea operatorului economic cu drept de marcare și codul de marcare atribuit acestuia; b) denumirea generică a produsului, respectiv: țigarete, țigări de foi, tutun de fumat; c) . numărul care identifică în mod unic timbrul.
Intimata arată că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor a fost încheiat lipsa contravenientului și a fost semnat de martora G. M. Lansa confirmând astfel cele consemnate de autoritatea vamală. Faptul că mărfurile-țigări au fost descoperite la punctul de lucru aparținând întreprinderii Individuale G. F. C., precum și faptul că acestea nu îndeplineau condițiile de marcare corespunzătoare au fost ulterior combătute de petentă prin plângere contravențională, deoarece la încheierea procesului-verbal de contravenție nu a fost prezent reprezentantul legal G. F. C..
Intimata consideră că afirmațiile petentei formulate în plângerea contravențională referitoare la faptul că: „în fața magazinului în timp ce mă aștepta cu cheile pentru a mi le preda, a venit un echipaj de jandarmi, care probabil îl supraveghease pe vânzătorul țigaretelor, au intimidat-o și deși fiica mea i-a informat că au fost achiziționate pentru uzul său personal, au intimidat-o pentru a semna procesul verbal. Fiicei mele i-a fost ridicată plasa în care se aflau țigaretele, acesteia confiscându-le și nu întreprinderii Individuale petente"" nu sunt credibile și nu prezintă relevanță pentru soluționarea cauzei supuse judecății în sensul admiterii plângerii contravenționale pentru următoarele considerente:
Prin Procesul verbal de sesizare emis la data de 25.02.2013, orele 10.20 s-a menționat faptul că: ,, Azi, data de mai sus, orele 10.25, pe timpul executării misiunii specifice executate pe raza localității C., în urma unor verificări efectuate la punctul de lucru al l.l. G. F. C. ... m-am sesizat din oficiu despre faptul că în interiorul magazinului în diferite cutii de carton se aflau mai multe pachete de țigări fără marcaj fiscal românesc". De asemenea, numita G. M. L. care a fost identificată ca fiind vânzătoarea din magazin a menționat faptul că țigările din magazin nu erau pentru comercializare, ci pentru consum propriu.
Procesul verbal de sesizare indicat a fost semnat de persoana în cauză și anume G. M. L. fără ca aceasta să mai formuleze eventuale obiecțiuni cu privire la cele constaate și consemnate în prezentul proces verbal.
Prin Declarația din 25.02.2013, G. M. L. a menționat că: ,, în ziua de 25.02.2013, ora 10.30 mă aflam la sediul firmei tatălui meu întreprinderea I. G. F. C. cu punct de lucru în C. .. 10, unde am ținut locul de vânzătoare".
Intimata arată că G. M. L. precizează că: „ La controlul efectuat de jandarmi și de Vama C. au fost găsite în magazin mai multe sortimente de țigarete fără timbru fiscal românesc care se aflau în diverse cutii și despre care nu cunosc de unde provin și nici nu am vândut nimic din ele"
Având în vedere cele prezentate, intimata solicită să se constate că susținerile formulate în cuprinsul plângerii contravenționale nu se coroborează cu cele constatate cu ocazia efectuării controlului, aceste susțineri nu au nici o bază reală fiind doar susțineri subiective de care încearcă petenta să se folosească pentru a nu fi sancționat conform reglementărilor legale în vigoare.
Intimata mai precizează că potrivit art. 1169 Cod civil, cel care face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească; astfel petentei, fiind cea care a sesizat instanța de judecată, îi revine sarcina de a-și dovedi toate susținerile formulate în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Mai mult, intimata arată că așa cum rezultă din cuprinsul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor,, instanța competentă să soluționeze plângerea administrează orice alte probe prevăzute de lege necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului verbal, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție de legalitate; în actul normativ ce reglementează regimul juridic al contravențiilor nu există nici o prevedere privind sarcina agentului constatator de a proba cele menționate în cuprinsul procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor: acesta se prezumă a fi încheiat temeinic și legal.
În consecință, intimata solicită să se dispună respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale formulate de întreprinderea I. G. F. C., cu sediul în mun. C., ., jud. D.
Prin încheierea de ședință din data de 03.07.2013, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de intimată a Autorității Naționale a Vămilor București .
Prin încheierea de ședință din data de 18.09.2013 instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de intimată a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice C. în locul A. DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPRERAȚIUNI VAMALE C..
În scop probatoriu petentul a solicitat și instanța a încuviințat pentru aceasta proba cu înscrisurile existente la dosar și proba testimonială cu un martor.
În cauză a fost audiat martorul M. Nicușor C. la propunerea petentei.
Analizând actele și lucrările dosarului,instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție nr. 73E, încheiat la data de 25.02.2013 de intimata DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. petenta ÎNTREPRINDEREA I. G. F C. a fost amendată contravențional cu suma de 20.000 lei reținându-se că în data de 04.12.2013 "în urma supravegherii fiscale" au fost descoperite la punctul de lucru al firmei 138 pachete de țigări diferite mărci fără timbru fiscal, fiind destinate comercializării.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal, instanța reține că a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută invocate de petent sau care ar putea fi invocate din oficiu.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța retine următoarele:
Potrivit art 2213 alin. 2 litera b din Legea 571/2003 constituie contravenție deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute la art. 2961 alin. (1) lit. l) din titlul IX1;
Martorul M. Nicușor C. arată că la sfârșitul lunii februarie s-a întâlnit cu petentul în zona Parângul. Acesta i-a spus că și-a deschis magazin în zonă și l-a invitat să vadă magazinul și să bea o cafea. Martorul arată că petentul uitase cheile de la magazin și a sunat-o pe fiica sa să vină să i le aducă. În fața magazinului martorul precizează că a observat un echipaj al Jandarmeriei, unii imbrăcăți în uniformă, alții civil. Magazinul era deschis și chiar în acel moment jandarmii intrau în incinta magazinului. Văzând aceste lucruri, martorul arată că nu a mai rămas, iar ulterior, s-a întâlnit cu petentul care i-a spus că era vorba despre niște tigări pe care le cumpărase fiica sa.
Potrivit art. 1 din O.G. 2/2001, legea contravențională apără valorile sociale care nu sunt ocrotite de legea penală. Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăția stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, hotărâre a Guvernului sau după caz prin hotărâre a Consiliului local sau a Consiliului județean.
Aceste caracteristici generale ale contravenției care se regăsesc și în norma specială care reglementează fapta reținută în sarcina petentului determină caracterizarea acesteia ca acuzație în materie penală și deci includerea în câmpul de aplicare al art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pentru a stabili dacă o anumită procedură intră în domeniul penal al art 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, Curtea a instituit trei criterii: calificarea din dreptul intern al statului în cauză, natura faptei incriminate și natura și gradul de severitate al sancțiunii. 1
Autonomia noțiunii „în materie penală „ determină aplicarea garanțiilor art 6 CEDO ori de câte ori o măsură este calificată penală în dreptul intern al statului în cauză. Insă, faptul că în conformitate cu dreptul intern al unui stat o anumită faptă este considerată contravenție și nu infracțiune (cum este cazul prezentei cauze) nu duce în mod automat la neaplicarea articolului 6 din Convenție. In acest moment se vor verifica celelalte două criterii, fiind suficient unul śingur pentru a conduce la includerea măsurii în discuție în domeniul penal al Convenției.
Cel de-al doilea criteriu- natura dispoziției sancționatorii- include două subcriterii: câmpul de aplicare al normei și scopul pedepsei, aceste două subcriterii acționând în mod cumulativ.
Avându-se în vedere câmpul de aplicare al normei, trebuie verificat cui se adresează norma în discuție, respectiv dacă aceasta are un caracter special, adresându-se unei categorii restrânse de persoane sau dimpotrivă dacă norma are un caracter general. Se constată că norma legală aplicabilă ăn prezenta cauză are un caracter general, aplicându-se tuturor cetățenilor care participă la circulația pe drumurile publice, în considerarea intereselor generale ale societatii.
Luandu-se în considerare subcriteriul scopului pedepsei, Curtea Europeană a stabilit că atâta vreme cât norma juridică are caracter general și urmărește un scop represiv, articolul 6 nu face diferență între fapte în funcție de gravitatea lor. S-a decis că articolul 6 din Convenție nu distinge între infracțiuni și fapte ilicite nepedepsibile penal deoarece le lipsește gradul de pericol social al infracțiunii; dispoziția art. 6 CEDO se aplică de fiecare dată când o persoană este acuzată de săvârșirea unei infracțiuni sau a altei fapte ilicite - așa cum este contravenția - susceptibilă de aplicarea unei sancțiuni cu caracter represiv.
Rezultă cu claritate că distincția între infracțiuni și contravenții existentă în dreptul intern al mai multor state parte la Convenție (ca si România) este irelevantă din punct de vedere al art. 6 din Convenție, acesta fiind aplicabil la ambele forme de ilicit, atâta vreme cât natura dispoziției sancționatorii o cere(CEDO, cauza Lauko c. Slovaciei, hotărâre din 2 septembrie 1998, cauza A. c. României, hot din 04.10.2007).
Natura și gravitatea pedepsei aplicate sau aplicabile unei persoane are relevanță din punct de vedere al aplicării art 6 din Convenție, având în vedere că, potrivit legislației interne,, scopul aplicării sancțiunilor contravenționale este unul represiv și preventiv.
Contravenția reținută în sarcina petentei întrunește elementele unei fapte de natură penală în sensul art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât câmpul de aplicare al prevederilor Ó.U.G. 195/2002 privește pe toți cetățenii participanți la circulația pe drumurile publice, fără îndeplinirea unei condiții speciale, iar sancțiunea instituită de lege are un caracter preventiv și represiv.
Pe cale de consecință, în cauză petentei îi sunt recunoscute și garanțiile procedurale specifice în materie penală, în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție prev. de art. 6 par. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Această prezumție, ca orice prezumție legală relativă conduce la răsturnarea sarcinii probei, astfel că, în cadrul plângerilor contravenționale cel care trebuie să facă dovada existenței faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia este organul constatator.
Petenta a fost sancționată contravențional fară a fi invocată niciun fel de probă în sprijinul acuzației formulate de către organele constatatoare.
Cu probele administrate petenta a făcut dovada că tigaretele au fost detinute de fiica reprezentantului său legal, neputându-sa reține vreo culpă a sa în săvârșirea contravenție.
Ca urmare, instanța, în baza art. 34 din OG 2/2001 va admite plângerea, va anula procesul-verbal de contravenție și va exonera petenta de plata amenzii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petenta ÎNTREPRINDEREA I. G. F C., cu sediul în C., ., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. cu sediul în C., .. 16, jud. D. având ca obiect plângere contravențională
Anulează procesul-verbal de contravenție nr. 73 E (./20 nr._) /25.02.2013 întocmit de DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. și exonerează petenta de plata amenzii.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Mai 2014.
Președinte, Grefier,
M. M.-D. A. J.
Red.M.D.M
Teh.A.J.
4 ex/26.05.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8955/2014.... | Încuviinţare executare silită. Încheierea nr. 286/2014.... → |
|---|
