Plângere contravenţională. Sentința nr. 929/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 929/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 29-01-2014 în dosarul nr. 14241/215/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 929
Ședința publică de la 29.01. 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. N.
Grefier: D. S.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe petenta Z. M. L. și pe intimata DIRECȚIA GENERALĂ R. A FINANȚELOR PUBLICE C., având ca obiect plângere contravenționala .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic V. D. pentru intimată, martorii T. I., P. I. D., L. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Sub prestare de jurământ s-au audiat martorii T. I., P. I. D., L. D., depozițiile fiind consemnate și atașate la dosar .
Instanța constată că mandatul de aducere a martorului J. P. nu a fost executat datorită adresei incorecte a martorului, astfel cum a fost indicată de petentă, la o altă persoană, motiv pentru care constată imposibilă audierea acestui martor.
Consilier juridic V. D. pentru intimată învederează că nu mai are alte cereri de formulat .
Instanța constată închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Consilier juridic V. D. pentru intimată solicită respingerea plângerii contravenționale formulate de petentă și menținerea măsurilor dispuse prin procesul verbal de sancționare a contravențiilor ca fiind temeinic și legal.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
La data de 10.04.2013 s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe plângerea contravențională formulată de petenta Z. M. L. în contradictoriu cu intimata Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale C., Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale D., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ./20 nr._ din data de 02.04.2013 întocmit de către agenții constatatori din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale D., solicitând anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor și exonerarea de la plata amenzi aplicate.
Motivând în fapt plângerea, petenta arată că în data de 30.03.2013, ora 15,00, în timp ce se afla la punctul de lucru al firmei sale din Piața Centrală din C. și se pregătea să plece acasă, când a fost oprită de jandarmi ce au susținut că au găsit o cantitate de 30 de pachete de țigarete, diverse mărci, abandonate în hala de legume, nu în zona măcelăriei și au încercat în mod abuziv să susțină că țigările îi aparțin.
Au fost luate declarații la doi martori care au precizat că țigările nu îi aparțin. Cantitatea de 30 de pachete de țigarete din tutun, diverse mărci, menționată în procesul verbal îi este atribuită într-un mod abuziv, din moment ce aceasta a fost găsită și confiscată de către agenții constatatori de pe domeniul public, din incinta Pieței Gării și nu a fost găsită în posesia sa. Precizează că în data de 01.04.2013, inspectorii vamali au ridicat de la I.J.J D. cantitatea de 30 de pachete țigarete și au eliberat o adeverință de reținere a bunurilor nr. 26 A, ., nr._, iar în data de 02.04.2013 a fost întocmit procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ./200 nr._, în lipsa sa, cu un martor fictiv, L. D., pe care dorește să fie audiat, ca și cei doi martori care au declarat în scris în data de 30.03.2013 că bunurile nu îi aparțineau. A mai arătat că cele 30 de pachete țigarete de tutun nu se aflau în posesia sa și nu erau proprietatea sa.
În drept, plângerea contravențională este întemeiată pe prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Anexează la plângerea contravențională procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . /20 nr._, în original.
La solicitarea instanței, pentru regularizarea cererii de chemare în judecată, conform art. 200 Cod procedură civilă, la data de 13.05.2013, petenta a depus cerere de complinire a acțiunii prin care solicită chemarea în judecată în calitate de pârât a Autorității naționale a Vămilor prin Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale C., Direcția pentru Accize și Operațiuni Vamale D. și a indicat probele pe care înțelege să le folosească în susținerea plângerii, respectiv înscrisuri și martorii Z. S. L. și J. P..
A anexat copie de pe plângere, procesul verbal de contravenție, copie CI a petentei.
Intimata Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale C. a formulat întâmpinare la data de 12.07.2013, în care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor atacat, precum și a măsurilor dispuse prin aceasta, amenda contravențională de 20.000 lei și confiscarea bunurilor reținute, 30 de pachete de țigarete.
În motivare se arată că la data de 30.03.2013, orele 16.00, în urma colaborării cu lucrătorii din cadrul IPPJ D. a fost depistată persoana fizică Z. M. L., care deținea cantitatea de 30 de pachete de țigarete diverse mărci, autoritatea vamală a dispus prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/66/02.04.2013 sancționarea cu amendă în cuantum de 20.000 lei și s-a luat măsura confiscării bunurilor: 30 pachete de țigarete reținute cu Adeverința de reținere nr. 26A/01.04.2013 pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 221 ind. 3 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 571/2003 Codul fiscal cu completările și modificările ulterioare și deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute la art. 296 indice 1 alin. 1 lit. I) din titlu IX, sancțiunea fiind prevăzute de alin. 3 lit.a) al aceluiași articol.
Textul de lege menționat incriminează deținerea de produse accizabile fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false neprezentând relevanță scopul în care acestea sunt deținute, iar cantitatea astfel deținută este importantă din punctul de vedere al calificării faptei ca infracțiune ori contravenție.
Conform art. 2062 indice 1 alin. 10 („Este interzisă deținerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost percepută") și art. 2066 indice 1 alin. 3 („Produsele accizabile ... pot fi eliberate pentru consum ... numai dacă acestea sunt marcate conform prevederilor prezentei secțiuni"), texte din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu completările și modificările ulterioare.
Dovada plății accizei pentru produsul în cauză este dată de marcaj (timbru, în speță).
Responsabilitatea marcării produselor accizabile revine antrepozitarilor autorizați, destinatarilor înregistrați, expeditorilor înregistrați sau importatorilor autorizați conform art. 20662 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu completările și modificările ulterioare (antrepozitarul autorizat fiind persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activității sale să producă, să transforme, să dețină, să primească sau să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal; destinatarul înregistrat fiind persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activității sale și în condițiile prevăzute de normele metodologice, să primească produse accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize dintr-un alt stat membru; expeditor înregistrat fiind persoana fizică sau juridică care importă produse accizabile și este autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activității sale și în condițiile prevăzute de normele metodologice, exclusiv să expedieze produsele accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize în urma punerii în liberă circulație a acestora; importator autorizat fiind persoana autorizată care efectuează import, astfel cum această noțiune este definită de Codul fiscal.
Intimatul precizează că Z. M. L. a fost sancționată pentru faptul că deținea produse accizabile fără marcaj fiscal, fapta astfel săvârșită și descrisă de autoritatea vamală, încadrându-se în prevederile art. 2213 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu completările și modificările ulterioare.
Potrivit art. 2063 alin. 1 și 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu completările și modificările ulterioare, marcarea produselor se efectuează prin timbre sau banderole, marcajele trebuie să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, astfel încât deschiderea ambalajului să deterioreze marcajul. În accepțiunea legiuitorului, singura situație în care se deteriorează marcajul (adică se rupe, dar nu se desprinde de pe ambalaj), permițând însă identificarea elementelor la care va face referire mai jos, este cea a deschiderii ambalajului.
Conform art. 116 alin. 2, 3, 4 și 6 din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2004, cu completările și modificările ulterioare: Marcajele sunt hârtii de valoare cu regim special și se tipăresc de către Compania Națională „ Imprimeria Națională -S.A. Timbrele pentru marcarea produselor din tutun prelucrat sunt inscripționate cu următoarele elemente: a) denumirea operatorului economic cu drept de marcare și codul de marcare atribuit acestuia; b) denumirea generică a produsului, respectiv: țigarete, țigări de foi, tutun de fumat; c) . numărul care identifică în mod unic timbrul.
Procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor a fost încheiat în lipsă în prezența martorului L. D..
În ceea ce privește afirmațiile petentei formulate în plângerea contravențională referitoare la faptul că: „în data de 30.03.2013, ora 15.00, în timp ce mă aflam la punctul de lucru al firmei din Piața Centrală din C. și mă pregăteam să plec acasă, am fost oprită de către doi jandarmi ce au susținut că au găsit o cantitate de 30 de pachete de țigarete din tutun, diverse mărci, abandonate în hala de legume, nu în zona măcelăriei, fapt în urma căruia au încercat în mod abuziv să susțină că țigările îmi aparțin. Cantitatea de 30 de pachete țigarete din tutun, diverse mărci, menționată în procesul verbal, îmi este atribuită într-un mod abuziv, din moment ce aceasta a fost găsită și confiscată de către agenții constatatori de pe domeniul public din incinta Pieții Centrale și sub nici o formă nefiind găsită în posesia mea", intimatul consideră că nu prezintă relevanță în cauza de față, deoarece vin în contradicție cu mențiunile consemnate în procesul-verbal de sesizare: „Azi, data de mai sus, orele 15.00 aflându-ne în misiune .... ne-am deplasat în hala de preambalate din Piața Centrală din C., iar în momentul când ne-am apropiat de standul nr. 12, vânzătoarea acestui stand îmbrăcată într-o haină de blană a părăsit incinta standului. Am somat persoana în cauză, vânzătoarea standului nr. 12, să se oprească, dar aceasta a refuzat mergând în continuare până în dreptul măcelăriei, acolo eliberând de sub haina cu care era îmbrăcată mai multe pachete de țigări de diferite tipuri, țigări fără marcaj fiscal romanesc. Am urmărit persoana în cauză încă aproximativ 15 metri solicitându-i să se oprească, acesta refuzând, iar în zona halei de lactate a fost prinsă de mână și oprită. în momentul opririi de sub haină i-au mai căzut încă două pachete de țigări marca Royal", proces-verbal de sesizare ce a fost semnat de cei doi martori P. I. D. și T. I., precum și de Z. M. L., care nu au formulat obiecțiuni cu privire la cele menționate.
În privința probei testimoniale intimatul învederează că se opune audierii unor martori din categoria celor prevăzuți la art.189 alin.1 din vechiul cod de procedură civilă.
A anexat în scop probatoriu, copii de pe următoarele înscrisuri: procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat, adeverința de reținere nr.26A din 01.04.2013, procesul verbal de predare-primire nr. 2930 din 01.04.2013, procesul-verbal de sesizare, declarația doamnei Z. M. L. din 30.03.2013, declarații, procese verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, sentințe.
A depus la aceeași dată cerere de introducere în cauză a Autorității Naționale a Vămilor.
La data de 14.10.2013 Administrația Județeană a Finanțelor Publice D. a solicitat introducerea în cauză și citarea ca intimată a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice C., având în vedere reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală potrivit art. 10 și 11 din OUG nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, această direcție fiind înființată prin transformarea direcției generale a finanțelor publice a județului, prin fuziunea prin absorbție a celorlalte direcții generale județene ale finanțelor publice din aria de competență stabilită prin lege, astfel cum a fost și cazul direcțiilor generale pentru accize și operațiuni vamale.
Prin încheierea de ședință din data de 23.10.2013 instanța a dispus introducerea în cauză a Direcției Generale R. a Finanțelor Publice C..
Prin încheierea de ședință din data de 13.11.2013 instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul J. P., respingând propunerea petentei de audiere a martorului Z. S. L., care, după nume este rudă cu petenta (ori soțul acesteia) și având în vedere opoziția intimatei la audierea acestui martor, conform art. 315 Cod procedură civilă, iar pentru intimat a încuviințat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii T. I. și P. I. D..
Trebuie subliniat că, deși instanța a solicitat petentei să menționeze gradul de rudenie față de martorului Z. S. L., pentru a verifica dacă este aplicabilă interdicția prevăzută de art. 315 alin. 1 C., aceasta nu a răspuns instanței, motiv pentru care instanța a considerat că martorul se încadrează în cazurile prevăzute de art. 315 alin. 1 C.. Mai mult, din sentința civilă nr. 7392 din 10.05.2013 pronunțată de Judecătoria C. depusă de intimată la filele 37-39 rezultă că acest martor este fratele petentei, audiat în alt proces.
Au fost administrate proba cu înscrisuri și testimonială.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție ./20 nr._ din data de 02.04.2013 întocmit de către agenții constatatori din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale D., petenta a fost sancționată pentru fapta de deținere de produse accizabile fără marcaj fiscal, respectiv un număr de 30 pachete de țigarete de diferite mărci.
Fapta a fost încadrată în prevederile art. 2213 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu completările și modificările ulterioare, fiind aplicată sancțiunea amenzii în cuantum de 20.000 lei, iar pachetele de țigarete respective au fost ridicate de agentul constatator pe bază de proces verbal.
Procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor a fost încheiat în lipsa petentei, aspect confirmat de martorul asistent L. D..
1. Verificând legalitatea procesului verbal contestat, potrivit dispozițiilor art. 34 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că acesta este întocmit cu respectarea condițiilor de legalitate impuse de dispozițiile art.17 din același act normativ, sub sancțiunea nulității absolute.
2. Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că, fiind un act întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, are valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.
În jurisprudența Curții EDO se reține în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției, dar nu trebuie sa depaseasca limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei si prezervând drepturile apărării.
Prin urmare, prezumția de nevinovăție a petentei și prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu au caracter absolut.
Din probatoriul administrat rezultă că fapta reținută în sarcina petentei a fost probată dincolo de orice dubiu cu procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, care are valoare probatorie prin el însuși, sub aspectul constatării stării de fapt, coroborat cu procesul verbal de sesizare întocmit la data de 30.03.2013 de jandarmii din cadrul Inspectoratului de Jandarmi al Județului D., aflați în misiune în Piața centrală din C. (filele 29 -30 din dosar), declarații date la fața locului de martorii audiați și de instanță, respectiv T. I. și P. I. D. (filele 32 și 33), declarațiile date de martorii menționați în fața instanței (filele 77 și 79).
Potrivit art.221 alin. 2 lit. b) din 571/2003 privind Codul fiscal, constituie contravenție fapta de deținere în afara antrepozitului fiscal sau de comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute la art. 2961 alin. (1) lit. l) din titlul IX1.
Deși petenta a susținut că acele pachete de țigări nu-i aparțineau, instanța va înlătura această susținere, întrucât aceasta se afla în locul și ora menționate în procesul verbal de contravenție (aceasta nu a negat că s-ar fi aflat în piața centrală și că ar fi intrat în hala de produse agricole și lactate), aspect coroborat cu urmărirea petentei de către jandarmi și descoperirea pachetelor de țigări căzute din haina pe care o purta petenta, atunci când a fost prinsă de jandarmi, aspect confirmat de martorii audiați. Chiar dacă aceștia nu au observat dacă pachetele au căzut de la petentă, au observat-o alergând, fiind urmărită îndeaproape de jandarmi.
Potrivit art. 2063 alin. 1 și 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu completările și modificările ulterioare, marcarea produselor se efectuează prin timbre sau banderole, marcajele trebuie să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, astfel încât deschiderea ambalajului să deterioreze marcajul. În accepțiunea legiuitorului, singura situație în care se deteriorează marcajului (adică se rupe, dar nu se desprinde de pe ambalaj), permițând însă identificarea elementelor la care va face referire mai jos, este cea a deschiderii ambalajului.
Pachetele de țigări deținute de petentă nu prezentau astfel de timbre, care să ateste că au fost achitate accizele legale.
Conform art. 116 alin. 2, 3, 4 și 6 din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2004, cu completările și modificările ulterioare: Marcajele sunt hârtii de valoare cu regim special și se tipăresc de către Compania Națională „Imprimeria Națională -S.A. Timbrele pentru marcarea produselor din tutun prelucrat sunt inscripționate cu următoarele elemente: a) denumirea operatorului economic cu drept de marcare și codul de marcare atribuit acestuia; b) denumirea generică a produsului, respectiv: țigarete, țigări de foi, tutun de fumat; c) . numărul care identifică în mod unic timbrul.
Din înscrisurile depuse de intimată, respectiv procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor ./20 nr._ din data de 21.11.2012 și nr. 26.09.2012 (filele 34 și 36 din dosar), precum și sentințele civile nr. 4301 din 18.03.2013 și nr. 7392 din 10.05.2013 pronunțate de Judecătoria C., rezultă că petenta a mai fost sancționată contravențional pentru aceeași faptă, ceea ce denotă un obicei al petentei de a deține și comercializa țigări marcaj fiscal.
Întrucât petenta nu a răsturnat prezumția de veridicitate a procesului verbal de contravenție contestat, va respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta Z. M. L., cu domiciliul în C., ., ., ., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ R. A FINANȚELOR PUBLICE C.,cu sediul în C., ..2, jud. D..
Cu apel în 30 zile de la comunicare, ce se depune la Judecătorie.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.01.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
L. N. D. S.
Red.L.N.
Tehnored.D.S./4 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 592/2014. Judecătoria CRAIOVA | Validare poprire. Sentința nr. 6666/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
