Uzucapiune. Sentința nr. 8422/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8422/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 10-06-2014 în dosarul nr. 21030/215/2012*
Dosar nr._ - uzucapiune –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8422/2014
Ședința publică de la 10 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C.-G. B.
Grefier L. T.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulata de reclamanta S. D., cu domiciliul în C., ., județul D. in contradictoriu cu paratul M. C., cu sediul în C., județul D. avand ca obiect uzucapiune.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 03.06.2014, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de 10.06.2014.
INSTANTA
Prin cererea formulata la data de 11.09.2012 si inregistrata sub nr._ reclamanta S. D. a solicitat in contradictoriu cu paratul M. C. prin primar ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate dreptul sau de proprietate ca urmare a uzucapiunii de 30 ani asupra unui imobil teren in suprafata de 460 mp si a unei case de locuit compusa din 3 camere cpmpusa din 3 camere construita din 3 camere construita pe acest teren situat in C., ., jud. D..
In motivarea cererii se arata ca a posedat acest teren impreuna cu mama sa Pobirci I. inca din anul 1978 pana la decesul acesteia, iar in continuare terenul a ramas in possesia reclamantei prin jonctiunea posesiilor. Terenul a fost posedat de peste 30 ani, in mod public, pasnic, fara a fi tulburata e nimeni, in nume de proprietar, reclamanta platind taxele si impozitele, asa cum rezulta din inscrisurile anexate.
Se mai arata ca e posibil sa se fi emis un ordin al prefectului emis in baza legilor fondului funciar pentru o suprafata de 209 mp, dar acest inscris nu se afla in posesia reclamantei.
Se mai sustine ca posesia exercitatata asupra acestei suprafete de teren a fost utila, adica a fost o posesie propriu-zisa, neviciata si nu o posesie precara. De asemenea, posesia a fost netulburata, nu a fost afectata de discontinuitate, violenta, clandestinitate, precaritate, ceea ce presupune ca a fost exercitata in mod continuu, neintrerupt, pasnic, public si sub nume de proprietar.
In drept actiunea este intemeiata pe disp art. 1890 Cod civil.
In dovedirea pretentiilor s-a solicitat incuviintarea probei cu martori.
In dovedire s-au depus inscrisuri.
Desi legal citata paratul M. C. nu a depus intampinare.
In cauza au fost administrate proba cu 2 martori respectiv B. L. si C. A. si proba cu expertiza topografie, raportul de expertiza fiind intocmit de expert C. A..
La termenul din data de 1.10.2013 instanta a invocat exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului M. C..
Prin sentinta civila nr._/1.10.2013 instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesual pasive a Municipiului C. si a respins actiunea ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesual pasiva.
In motivarea hotararii instanta a retinut ca uzucapiunea, ca mod de dobândire a proprietătii asupra unui imobil, reprezintă în mod indirect o sancțiune a fostului proprietar, care in pasivitatea lui, a făcut ca timp îndelungat bunul să se afle in posesia altei persoane, ce s-a comportat ca un adevărat proprietar. Ca atare este necesar ca actiunea in constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii să fie solutionată în contradictoriu cu adevăratul proprietar. În acest sens decizia nr. 356/2006 a ICCJ, sectia civilă si de proprietate intelectuală.
Asadar, intrucât adevăratul poprietar este singurul care ar putea face apărări impotriva posesorului neproprietar care pretinde dobândirea dreptului de proprietate prin intermediul prescriptiei achizitive, acesta este singurul care are calitate procesuală pasivă . litigiu.
În cauză însă, reclamantul, deși potrivit art. 1169 din C.civil și art. 129 din C.proc. civ. avea obligația procesuală să motiveze și să dovedească legitimarea procesuală pasivă a pârâtei, acesta nu a făcut această dovadă.
Mai mult decât atât, față de relațiile înaintate de către Primăria Municipiului C. la solicitarea instantei de judecată din care rezultă că pentru terenul situat in C., . a fost emis titlul de proprietetate nr. 331 din 6.09.1993 pe numele P. D. C., prin reconstituirea dreptului de proprietate, terenu nefacand parte din domeniul privat al Municipiului C..
La termenul din data de 1.10.2013 instanta a pus in discutie introducerea in cauza a titularilor dreptului de proprietate, respectiv a mostenitorilor autorului P. C., aparatorul reclamantei apreciind ca nu este necesara introducerea in cauza a acestora.
Din cuprinsul raportului de expertiza intocmit de expert C. A. astfel cum a fost completat, a rezultat faptul ca sub aspectul vecinatatilor terenul care face obiectul cauzei se suprapune in totalitate cu acesta, insa sub aspectul intinderii acesta se suprapune cu o suprafata de 129 mp din terenul de 5000 mp mentionat in titlul de proprietate nr. 331-_ din 1993.
Chiar si in aceste conditii, instanta a apreciat ca in speta nu pot avea calitate decat mostenitorii adevaratului proprietar al terenului, care trebuie sa aiba posibilitatea de a administra probe in aparare.
In ceea ce o priveste pe parata din prezenta cauza, instanta a apreciat că reclamantul nu a justificat legitimarea procesuală pasivă a Municipiului C..
Impotriva acestei sentinte reclamanta a formulat recurs, iar prin decizia civila nr. 33/15.01.2014 Tribunalul D. a admis recursul, a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la instanta de fond.
În motivarea recursului, recurenta a aratat că a precizat acțiunea și a arătat că înțelege să i se constate dreptul de proprietate în baza uzucapiunii pentru suprafața de 500 m.p,. care nu face parte din suprafața de 5000 m.p. din titlul de proprietate nr.331-_/1993.
Mai arată că pârâtul are calitate procesuală pasivă în cauză.
Prin art. 27 din Legea nr.18/1991, cei care nu au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit, acesta trece în administrarea comunelor, municipiilor.
Recurenta precizează că a solicitat constatarea dobândirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 460 m.p., precizată 500 m.p.. din expertiză 515 m.p,. care nu fac parte din suprafața de 5000 m.p. ai lui P. C. și nici suprafața de 644 m.p. dec are a fost delimitată prin expertiză, hotar pe care urmează să construiască un gard despărțitor.
Mai arată că nu posedă cei 129 m.p., hotarul dintre recurentă și P. C. fiind unul convențional.
Recurenta menționează că moștenitori lui P. C. au înstrăinat întreaga suprafață de 5000 m.p., aceasta fiind vândută și neîmprejmuită.
Recurenta arată că suprafața solicitată pentru constatarea dreptului de proprietate este de 460 m.p., precizată 500 m.p.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Recurenta a beneficiat de scutirea de la plata taxei de timbru ca urmare a admiterii unei cereri de ajutor public judiciar.
Analizand recursul din prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art 304 si 304 indice 1 C., Tribunalul a retinut urmatoarele:
Instanta de fond a respins cererea de chemare in judecata, retinind lipsa calitatii procesuale pasive a paratului intimat M. C., motivand ca nu s-a facut dovada ca M. este proprietarul imobilului asupra caruia se solicita constatarea dreptului de proprietate ca urmare a uzucapiunii.
Reclamanta recurenta si-a precizat cererea aratind ca solicita dreptul de proprietate numnai asupra intinderii de 500 mp., ce nu se suprapune cu dreptul de proprietate asupra terenului apartinind lui P. C..
Analizarea calitatii procesuale pasive a Municipiului in cauze avand ca obiect uzucapiunea presupune urmatoarele:
In cauza, din probatoriile analizate, rezulta ca nu se face dovada ca imobilul ce face obiectul cauzei apartine unei persoane de drept privat. Totodata din acelasi material probator, se retine ca reclamanta invoca o posesiune utila asupra terenului respectiv, posesiune ce nu a fost tulburata.
Astfel, instanta retine ca terenul face parte din categoria bunurilor fara stapan in acceptiunea art. 676 C.civ.
Coroborate dispozitiile art. 676 C.civ. cu dispozitiile art. 477 C.civ, care stabileste ca averile fara stapan sunt ale domeniului public, se retine ca terenul – bun fara stapan, obiect in cauza, apartine domeniului public.
Dispozitiile art. 25 din legea 213/1998, prevad urmatoarele: "În accepțiunea prezentei legi, prin sintagma domeniu public, cuprinsă în art. 477 din Codul civil, se înțelege domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, după caz."
In considerarea interpretarii legale a notiunii de domeniu public din art. 477 C.civ., se retine ca in situatia de speta, in care terenul pentru care s-a invocat uzucapiunea este un bun fara stapin, acesta apartine de drept unitatii administrativ teritoriale, in litigiu, M. C..
In consecinta, cum cererea cu care a fost investita instanta, este o cerere in uzucapiune din a carei definitie rezulta ca paratul in contradictoriu cu care se solutioneaza este proprietarul neposesor si fata de cele retinute in fapt si in drept in cuprinsul prezentei hotarari, se constata ca intimatul parat are calitate procesuala pasiva.
In consecinta, s-a constatat ca in speta s-a solutionat cauza cu nerespectarea dispozitiilor legale citate fapt ce atrage incidenta punctului 9 al art 304 C..
Cum instanta a solutionat cererea pe o astfel de exceptie admitand-o, solutionarea cauzei s-a desfasurat fara o cercetare a pricinii in fond.
In consecinta retinand incidenta punct 9 art 304 C. raportat la art 312 al. 3 teza a II privind casarea C., Tribunalul a admis recursul, a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la prima instanta.
Tribunalul a statuat in aceeasi decizie ca in rejudecare, fata de cererea precizata privind intinderea, instanta de fond urmeaza sa identifice in ce masura terenul solicitat se suprapune cu cel ce a fost reconstituit in favoarea lui P. C. si sa solutioneze cererea in consecinta, cercetand conditiile uzucapiunii daca sunt sau nu intrunite.
In rejudecare instanta a suplimentat probatoriul in sensul audierii din oficiu a vecinilor fondului, respectiv O. C. si Pobirci G. S..
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
In fapt, reclamanta S. D. a solicitat sa se constate dreptul sau de proprietate dobandit prin uzucapiune asupra unui imobil format din teren intravilan în suprafață de 515 mp situat pe raza municipiului C., în ., jud. D..
Din probele administrate atat in primul ciclu procesual cat si in cel de-al doilea ciclu procesual a rezultat ca terenul in litigiu se afla in posesia reclamantei S. D. incepand cu anul 1978 cand acesta ar fi cumparat acest teren. Acest aspect a fost relatat de martorul B. L., a carui declaratie este atasata la f. 28 din dosarul din primul ciclu procesual, acesta fiind vecin cu terenul in litigiu si locuind in apropiere din anul 1977. Conform aceluiasi martor in anul 1979 reclamanta a inceput edificarea unei constructii reprezentata de o casa compusa din 3 camere, baie, bucatarie si hol.
Martorul C. A. a declarat ca reclamanta a cumparat terenul in litigiu in anul 1977, iar dupa cutremur a construit o casa formata din 2 camere si bucatarie.
Ambii martori au declarat ca terenul a fost imprejmuit si ca nu au existat conflicte cu vecinii cu privire la acest teren.
Martorul O. C. a declarat ca in anul 1977 cand acesta s-a mutat acolo reclamanta deja locuia acolo si avea o casa edificata. In ceea ce priveste gardul initial al terenului acesta a fost schimbat insa nu au fost probleme cu amplasamentul acestuia.
De asemenea, martorul a relatat ca nu au existat conflicte cu vecinii cu privire la teren si a considerat tot timpul ca proprietar al imobilului pe reclamanta S. D..
In ceea ce priveste terenul intravilan aflat in posesia reclamantei in prezent acesta a fost identificat in raportul de expertiza intocmit de expert C. A. ca avand o suprafata de 515 mp identificata pe planul de amplasament de punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-1 urmatorii vecini: la N- . de 6,87 m, puncte 1-2, gard zidit din boltari, pe distanta de 1,37, puncte 2-3, gard in metal, pe distanta de 3,17 m, puncte 3-4, porti din metal, pe distanta de 1,43 m, puncte 4-5, gard zidit din boltari, pe distanta de 12,15 m, puncte 5-6, gard zidit din boltari, pe distanta de 3.02 m, puncte 6-7, gard zidit din boltari, la E- . de 6,67 m, puncte 7-8, gard zidit din boltari, pe distanta de 3,70 m, puncte 8-9, porti din metal, la S- teren suprapus, pe distanta de 24,38 m, puncte 9-50, limita conventionala, doc. cadastrala 8597/2000 nr. cadastral 7448-P. S., pe distanta de 8,53 m, puncte 12-13, limita conventionala, la V- P. S. pe distanta de 13,96 m, puncte 1-15, gard din lemn, pe distanta de 6,33 m, puncte 14-15, zid constructie, pe distanta de 0,48 m, puncte 13-14, limita conventionala, documentatie cadastrala 8597/2000 nr. cadastral 7448 –P. S. pe distanta de 1,92 m, puncte 50-12, limita conventionala, conform anexei nr. 1 la raportul de expertiza (f.83).
De asemenea, expertul a stabilit ca terenul astfel identificat in suprafata de 515 mp aflat in posesia reclamantei nu se suprapune cu terenul reconstituit numitului P. C., conform titlului de proprietate nr.331-_ din 6.09.1993.
Suprapunerea intre terenul mentionat in titlu si cel aflat in posesia reclamantei a fost identificata cu privire la o suprafata de 129 mp definita de conturul punctelor 50-9-10-11-50, conform anexei nr. 1 la raportul de expertiza.
F. de aceasta concluzie a raportului de expertiza intocmit in primul ciclu procesual reclamanta si-a precizat actiunea in sensul ca solicita constatarea dreptului sau de proprietate prin uzucapiune pentru suprafata de 515 mp.
În drept, instanta are in vedere in solutionarea cauzei ca legiuitorul român a prevazut prin dispozitiile art. 644 si 655 Cod civil, mai multe moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate respectiv, ca: Proprietatea bunurilor se dobândeste si se transmite prin succesiune, legate prin conventie si prin traditiune", precum si prin accesiune sau incorporatiune, prin prescriptie, prin lege si prin ocupatiune", la acestea se adauga si hotarârea judecatoreasca, aplicabile deopotriva, dreptului de proprietate, cât si dezmembramintelor acestora.
Art. 1837 din Codul civil din 1864, aplicabil in cauza de fata, stabileste ca prescriptia este un mod de a dobândi proprietatea.
Prescriptia achizitiva (uzucapiunea) reprezinta o sanctiune civila aplicata adevaratului proprietar al unui imobil care a ramas în pasivitate, lasând timp îndelungat bunul sau în posesia altuia, cu efectul dobândirii de catre posesor a dreptului de proprietate, în masura în care posesorul întelege sa invoce uzucapiunea.
Potrivit art.1890 c.civ., "toate actiunile reale se vor prescrie in 30 de ani fara ca cel care invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu si fara sa i se poata opune reaua credința".
Astfel, pentru ca dreptul de proprietate asupra unui bun sa poata fi dobandit prin efectul uzucapiunii, este necesar sa fie indeplinite doua conditii cumulative: sa se fi exercitat o posesie utila asupra respectivului bun si imobilul sa fi fost posedat cel putin 30 de ani, posesorul posterior avand facultatatea reglementata de art.1860 C.civ.de a invoca jonctiunea posesiilor, adica de a-si uni posesia sa actuala cu aceea a autorului sau pentru a putea opune prescriptia achizitiva.
Potrivit art. 1846 alin.1 orice prescripție este fondata pe faptul posesiunii, iar potrivit alin. 2, posesiunea este detinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitata, una sau alta, de noi însine sau de altul în numele nostru.
Prin urmare, uzucapiunea se intemeiaza pe existenta unei posesii care, pentru a putea conduce la dobandirea proprietatii, trebuie sa fi fost exercitata in mod util, potrivit art.1847 c.civ., adica fara sa fi fost afectata de vreun viciu- discontinuitatea, violenta, clandestinitatea si echivocul - si fara ca respectiva posesie sa fi incetat prin intrerupere sau precaritate.
per a contrario, posesia trebuie sa fie continua, neintrerupta, publica si sub nume de proprietar.
Existenta posesiei este subsumata intrunirii cumulative a celor doua elemente ale sale: material, corpus, ce presupune contactul direct, efectiv cu bunul, respectiv psihologic, animus, ce se caracterizeaza prin vointa celui care stapaneste bunul de a se comporta ca un proprietar sau ca titular al unui alt drept real.
Deci posesia este un fapt juridic – reprezinta puterea de fapt pe care o persoana o exercita asupra unui bun corporal individual-determinat, care reuneste un element psihologic (animus) si un element material (corpus) si apare ca manifestarea exterioara a unui drept real principal, în speta, dreptul de proprietate.
Acest element psihologic exista atat în situatia in care aceasta conduita isi are izvorul in convingerea sincera a posesorului, ca este titularul dreptului real, cat si atunci cand stie sau trebuie sa stie ca nu are aceasta calitate, de aici rezultand distinctia intre posesia de buna credinta si cea de rea credinta.
In cauza de fata instanta constata ca reclamanta a facut dovada ca a exercitat o posesie publica si sub nume de proprietar, continua si neintrerupta asupra terenului in litigiu, asa cum au declarat si martorii B. L., C. A. si O. C.. Posesia a inceput in anii 1977-1978, asa cum rezulta din coroborarea declaratiilor martorilor, astfel ca pana in prezent s-a implinit termenul de 30 ani pentru a putea opera uzucapiunea.
De asemenea, reclamanta nu a avut conflicte cu vecinii cu privire la acest teren, aspect care rezulta din toate depozitiile martorilor audiati in cauza.
De asemenea, casa a fost construita de reclamanta dupa cutremurul din 1977, aceasta exercitand o posesie utila asupra imobilului in toata aceasta perioada.
In aceste conditii, instanta constata ca sunt indeplinite conditiile reglementate de lege pentru a interveni uzucapiunea, astfel incat instanta va admite actiunea formulata de reclamanta S. D. in contradictoriu cu paratul M. C., astfel cum a fost precizata, avand ca obiect uzucapiune si va omologa raportul de expertiza specialitatea topografie intocmit de expert C. A..
In consecinta, va constata dobandirea dreptului de proprietate de catre reclamanta prin uzucapiune cu privire la suprafata de teren intravilan de 515 mp delimitata de punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-1, situat in ., jud. D. cu urmatorii vecini: la N- . de 6,87 m, puncte 1-2, gard zidit din boltari, pe distanta de 1,37, puncte 2-3, gard in metal, pe distanta de 3,17 m, puncte 3-4, porti din metal, pe distanta de 1,43 m, puncte 4-5, gard zidit din boltari, pe distanta de 12,15 m, puncte 5-6, gard zidit din boltari, pe distanta de 3.02 m, puncte 6-7, gard zidit din boltari, la E- . de 6,67 m, puncte 7-8, gard zidit din boltari, pe distanta de 3,70 m, puncte 8-9, porti din metal, la S- teren suprapus, pe distanta de 24,38 m, puncte 9-50, limita conventionala, doc. cadastrala 8597/2000 nr. cadastral 7448-P. S., pe distanta de 8,53 m, puncte 12-13, limita conventionala, la V- P. S. pe distanta de 13,96 m, puncte 1-15, gard din lemn, pe distanta de 6,33 m, puncte 14-15, zid constructie, pe distanta de 0,48 m, puncte 13-14, limita conventionala, documentatie cadastrala 8597/2000 nr. cadastral 7448 –P. S. pe distanta de 1,92 m, puncte 50-12, limita conventionala, delimitat in schita anexa nr. 1 a raportului de expertiza intocmit de expert C. A. precum si asupra imobilului casa de locuit compusa din camere aflata pe acest teren.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite actiunea formulata de reclamanta S. D., cu domiciliul în C., ., județul D. in contradictoriu cu paratul M. C., cu sediul în C., județul D. avand ca obiect uzucapiune, astfel cum a fost precizata.
Omologheaza raportul de expertiza specialitatea topografie intocmit de expert C. A., astfel cum a fost completat.
Constata dobandirea dreptului de proprietate de catre reclamanta prin uzucapiune cu privire la suprafata de teren intravilan de 515 mp delimitata de punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-1, situat in ., jud. D. cu urmatorii vecini: la N- . de 6,87 m, puncte 1-2, gard zidit din boltari, pe distanta de 1,37, puncte 2-3, gard in metal, pe distanta de 3,17 m, puncte 3-4, porti din metal, pe distanta de 1,43 m, puncte 4-5, gard zidit din boltari, pe distanta de 12,15 m, puncte 5-6, gard zidit din boltari, pe distanta de 3.02 m, puncte 6-7, gard zidit din boltari, la E- . de 6,67 m, puncte 7-8, gard zidit din boltari, pe distanta de 3,70 m, puncte 8-9, porti din metal, la S- teren suprapus, pe distanta de 24,38 m, puncte 9-50, limita conventionala, doc. cadastrala 8597/2000 nr. cadastral 7448-P. S., pe distanta de 8,53 m, puncte 12-13, limita conventionala, la V- P. S. pe distanta de 13,96 m, puncte 1-15, gard din lemn, pe distanta de 6,33 m, puncte 14-15, zid constructie, pe distanta de 0,48 m, puncte 13-14, limita conventionala, documentatie cadastrala 8597/2000 nr. cadastral 7448 –P. S. pe distanta de 1,92 m, puncte 50-12, limita conventionala, delimitat in schita anexa nr. 1 a raportului de expertiza intocmit de expert C. A. precum si asupra imobilului casa de locuit compusa din camere aflata pe acest teren.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.06.2014
Președinte, C.-G. B. | ||
Grefier, L. T. |
Red. C.G.B.
Tehnored. C.G.B. 5 ex. / 09 Iulie 2014
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
