Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 20-11-2014 în dosarul nr. 21906/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică de la 20 Noiembrie 2014
Completul compus din:
Președinte - F. D. - judecător
Grefier - R. M. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul C. C. în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE proprietari NR 9 ROVINE, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au fost cosemnate prin încheierea de ședință din data de 06.11.2014 care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, la cererea apărătorului pârâtei pentru a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de astăzi când, in aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
La data de 03.06.2014 reclamantul C. C. a chemat în judecată pârâta Asociația de proprietari nr. 9 Rovine, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, în baza art. 1341 N.C.CIV. să se dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de 11.867,54 lei, sumă pe care aceasta încasat-o necuvenit de la reclamant în perioada 17.10.2012 – 25.01.2013, cu titlu de întreținere și obligarea la plata cheltuielilor de judecată respectiv taxa de timbru și onorariul avocat.
Motivând în fapt acțiunea, reclamantul arată că a fost proprietarul apartamentului situat în C., .. A 58, . și în această calitate a achitat către pârâtă, cu titlu de întreținere următoarele sume: 200 lei (chitanța_/21.11.2012), 950 lei (chitanța_/11.12.2012), 632 lei (chitanța_/07.01.2013), 767,97 lei (chitanța_/07.01.2013).
Pentru că intenționa să vândă apartamentul, i s-a adus la cunoștință că ar mai fi avut o restanță către pârâtă în valoare de peste 10.000 lei pe care a achitat-o la data de 25.01.2013 (chitanța_/25.01.2013) și 332,36 lei (chitanța_/25.01.2013) pentru că dacă nu le achita nu ar fi putut să vândă.
Mai arată că, la data de 23.01.2013 pârâta a formulat o acțiune împotriva sa, solicitând suma de 13.673,57 lei, pretenții ce au format obiectul dosarului nr._, dosar soluționat prin s.c. nr. 1739/12.02.2014 rămasă definitivă și irevocabilă prin neapelare.
În cadrul acelui dosar, a fost efectuat un raport de expertiză ce a atestat împrejurarea că nu are nici o datorie către asociația de proprietari, ci dimpotrivă a achitat în plus față de obligațiile sale, suma de 11.867,54 lei.
Ultimele sume achitate către pârâtă, plăți atestate prin chitanțele arătate mai sus se ridică la totalul de 12.882,36 lei din care 11.867,54 lei reprezintă o plată nedatorată.
Astfel, prin s.c. nr. 1739/12.02.2014 s-a atestat cu putere de lucru judecat, că reclamantul a achitat nedatorat suma de 11.867,54 lei.
Mai mult, prin nerecurarea sentinței, pârâta și-a însușit în totalitate starea de fapt constatată cu putere de lucru judecat de către instanță și cu toate acestea, la solicitarea de a se prezenta la mediator pentru ca pe cale amiabilă să-i restituie suma încasată necuvenit, pârâta nu a dat curs invitației.
Susține că art. 1341 N.C.CIV. stipulează că cel ce plătește fără a datora, are dreptul la restituire, situație în care solicită admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la restituirea sumei încasate nedatorat.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile atașate.
În drept, invocă dispozițiile art. 1341 N.C.CIV.
Reclamantul a depus la dosar: chitanțe nr._/21.11.2012, nr._/11.12.2012, nr._/07.01.2013, nr. 0661/07.01.2013, nr._/25.01.2013, nr._/25.01.2013, s.c.nr. 1739/12.02.2014 pronunțată de Judecătoria C., raport de expertiză contabilă întocmit în dosar nr._, răspuns la obiecțiuni, proces verbal nr. 64/14.05.2014 încheiat la biroul de mediator, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 413/25.01.2013 Birou Notarial "Consens", taxă judiciară timbru 700 lei.
La data de 04.08.2014 pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală.
A susținut că în ianuarie 2013 a formulat o acțiune împotriva reclamantului prin care îi solicita plata cheltuielilor de întreținere restante în cadrul dosarului nr._ . Pe parcursul procesului, reclamantul ce avea calitatea de pârât în acel dosar, a achitat o mare parte din suma datorată. În același dosar s-a realizat o expertiză din care a rezultat că C. C. ar fi plătit în plus asociației suma de 11.867,54 lei. Deși a formulat obiecțiuni la această expertiză și a solicitat încuviințarea unei noi expertize în cauză, instanța a respins toate solicitările omologând un raport de expertiză ale cărui concluzii nu evidențiau situația financiară reală a lui C. C..
A învederat că reclamantul încearcă să inducă în eroare instanța, afirmând că prin s.c.nr. 1730/12.02.2014, s-a atestat cu putere de lucru judecat că a achitat în plus asociației suma de_,54 lei, total eronat. Astfel sentința civilă atestă faptul că pentru acțiunea precizată C. C. și-a achitat obligațiile. Reclamantul, în cadrul dosarului nr._, nu a formulat cerere reconvențională și în această situație, instanța i-a respins pârâtei cererea precizată ca neîntemeiată fără a face vorbire despre presupusa sumă încasată în plus.
În această situație, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În dovedirea celor susținute, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile atașate dar și cu alte înscrisuri ce se vor dovedi utile cauzei și proba cu expertiză financiar-contabilă ce ar trebui să aibă ca obiective: expertul să stabilească dacă până la data la care a înstrăinat imobilul situat în .. 2, . achitat vreo sumă în plus asociației de proprietari cu titlu de cheltuieli de întreținere, să stabilească dacă reclamantului i-au fost calculate corect cotele lunare la întreținere până la data la care a înstrăinat imobilul ținând cont de faptul că în februarie 2012 s-a introdus sistemul informatic și astfel să aibă în vedere și datoriile anterioare lunii ianuarie 2010 și plățile efectuate după luna februarie 2012.
Solicită cheltuieli de judecată.
Pârâta a anexat înscrisurile doveditoare (filele 32-140 din dosar).
La data de 16.09.2014 reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, susținând că a solicitat instanței să oblige pârâta să-i restituie suma de 11.867,54 lei achitată nedatorat către aceasta, așa cum a rezultat din s.c. nr. 1739/12.02.2014 și din raportul de expertiză efectuat în acea cauză. Altfel spus, a înțeles să invoce autoritatea de lucru judecat a hotărârii prin care s-a respins acțiunea promovată de pârâtă împotriva sa. Astfel, în considerentele hotărârii invocate, instanța reține că din concluziile raportului de expertiză rezultă că pârâtul a achitat suma de 22.360 lei conform anexei 1, coloana 3 din raport, suma datorată cheltuielilor de întreținere lunare era de 7545,89 lei conform anexei 1 coloana 2 din raport, penalitățile datorate erau în sumă de 2946,57 lei conform anexei 1 coloana 7 din raport, rezultă o sumă încasată în plus de reclamantă de 11.867,54 lei. Acestea au fost considerentele, starea de fapt pe care instanța a reținut-o și care a condus la respingerea acțiunii precizate.
Susține că, formal, a achitat cea mai mare parte din suma încasată necuvenit în timpul procesului dar la câteva zile de la data introducerii acțiunii, înainte de a fi citat, e a avea cunoștință de existența acelui dosar.
Așa cum a arătat, s-a adresat pârâtei căreia i-a solicitat să-i comunice ce debite mai are întrucât intenționa să achite pentru a putea înstrăina apartamentul.
După ce, la sfârșitul anului 2012 și începutul anului 2013 a achitat sume ce stingeau orice datorie a sa către pârâtă, aceasta i-a comunicat că totuși mai are de plătit peste 10.000 lei pe care, pentru a putea înstrăina apartamentul, chiar în ziua perfectării contractului – 25.01.2013 a achitat-o din banii primiți ca preț.
Ulterior a fost citat aflând că, cu 2 zile înainte de a achita tot ce i-a cerut, pârâta promovase împotriva sa o acțiune pe care ulterior și-a precizat-o solicitând o sumă mai mică.
Susține că este clar că a achitat cea mai mare parte din suma solicitată inițial după promovarea acțiunii dar asta nu înseamnă că instanța a respins acțiunea pentru că reclamantul s-a conformat pretențiilor pârâtei ci pentru că oricum plătise în plus față de ce datora.
A mai arătat că este adevărat că nu a formulat o cerere reconvențională, instanța s-a pronunțat doar pe cererea pârâtei respingând-o ca neîntemeiată dar a ajuns la această concluzie după ce și-a format convingerea că pârâta a încasat în plus față de ce datora reclamantul.
A mai susținut că art. 430 C.P.CIV. stipulează că hotărârea judecătorească ce soluționează fondul procesului are autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată, iar alin. 2 precizează că autoritatea de lucru judecat privește nu doar dispozitivul ci și considerentele pe car se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Instanța a respins acțiunea având în vedere că nu datorează suma cerută pentru că din raportul de expertiză rezultă că a plătit mai mult decât datora.
Cu privire la solicitarea de a efectua o nouă expertiză se opune categoric pentru că a încerca să obții o probă contrară a ceea ce s-a statuat cu autoritate de lucru judecat apare ca fiind inadmisibil.
În concluzie, solicită respingerea cererii de a se efectua o nouă expertiză, chestiunea privitoare la împrejurarea că a plătit în plus față de ce datora fiind tranșată în considerentele hotărârii invocate ce a avut la bază un raport de expertiză însușit de către pârâtă și necontestat pentru că nu a criticat respectiva hotărâre, nepromovând calea de atac a recursului.
Examinând materialul probator administrat în cauză, instanța constată și reține următoarele:
Prin acțiunea introductivă reclamantul a solicitat în baza art. 1341 N.C.CIV. să se dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de 11.867,54 lei, sumă pe care aceasta încasat-o necuvenit de la reclamant în perioada 17.10.2012 – 25.01.2013, cu titlu de întreținere și obligarea la plata cheltuielilor de judecată respectiv taxa de timbru și onorariul avocat.
Se reține că reclamantul a fost proprietarul apartamentului situat în C., .. A 58, . și în această calitate a achitat către pârâtă, cu titlu de întreținere următoarele sume: 200 lei (chitanța_/21.11.2012), 950 lei (chitanța_/11.12.2012), 632 lei (chitanța_/07.01.2013), 767,97 lei (chitanța_/07.01.2013).
Pentru că intenționa să vândă apartamentul, i s-a adus la cunoștință că ar mai fi avut o restanță către pârâtă în valoare de peste 10.000 lei pe care a achitat-o la data de 25.01.2013 (chitanța_/25.01.2013) și 332,36 lei (chitanța_/25.01.2013).
La data de 23.01.2013 pârâta a formulat o acțiune împotriva RECLAMANTULUI solicitând suma de 13.673,57 lei, pretenții ce au format obiectul dosarului nr._, dosar soluționat prin s.c.nr. 1739/12.02.2014 rămasă definitivă și irevocabilă prin neapelare.
În cadrul acelui dosar, a fost efectuat un raport de expertiză ce a atestat împrejurarea că reclamantul nu are nicio datorie către asociația de proprietari, ci dimpotrivă a achitat în plus față de obligațiile sale, suma de 11.867,54 lei.
Ultimele sume achitate către pârâtă, plăți atestate prin chitanțele arătate mai sus se ridică la totalul de 12.882,36 lei din care 11.867,54 lei reprezintă o plată nedatorată.
Astfel, prin s.c.nr. 1739/12.02.2014 s-a atestat cu putere de lucru judecat, că reclamantul a achitat nedatorat suma de 11.867,54 lei.
Mai mult, prin nerecurarea sentinței, pârâta și-a însușit în totalitate starea de fapt constatată cu putere de lucru judecat de către instanță.
Astfel, în considerentele hotărârii invocate, instanța reține că din concluziile raportului de expertiză rezultă că pârâtul a achitat suma de 22.360 lei conform anexei 1, coloana 3 din raport, suma datorată cheltuielilor de întreținere lunare era de 7545,89 lei conform anexei 1 coloana 2 din raport, penalitățile datorate erau în sumă de 2946,57 lei conform anexei 1 coloana 7 din raport, rezultă o sumă încasată în plus de reclamantă de 11.867,54 lei. Acestea au fost considerentele, starea de fapt pe care instanța a reținut-o și care a condus la respingerea acțiunii precizate.
Art. 430 C.P.CIV. stipulează că hotărârea judecătorească ce soluționează fondul procesului are autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată, iar alin. 2 precizează că autoritatea de lucru judecat privește nu doar dispozitivul ci și considerentele pe care se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Instanța a respins acțiunea având în vedere căreclamantul nu datorează suma cerută pentru că din raportul de expertiză rezultă că a plătit mai mult decât datora.
Față de considerentele expuse și în baza dispozițiilor art.1341 NCCIVIL instanța apreciază acțiunea ca fiind întemeiată urmând a fi admisă așa cum a fost formulată.
În temeiul art. 453 NCPC va obliga pârâta către reclamant la 1700 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de C. C., domiciliat în ., sat Lesile, ., județul D. în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR 9 ROVINE, cu sediul în C., .. A 45, parter, județul D..
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 11.867,54 lei, reprezentând suma pe care pârâta a încasat-o necuvenit de la reclamant, în perioada 17.10._13, cu titlu de cheltuieli de întreținere.
Obligă pârâta către reclamant la 1700 lei cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 20 noiembrie 2014 .
Președinte, Grefier,
F. D. R.-M. B.
Red. F.D.
Tehnored. R.M.B
4 exe. R.B. 12 Ianuarie 2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 15/2014.... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
