Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 25-11-2014 în dosarul nr. 8350/215/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică de la 25 Noiembrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte L.-D. B.
Grefier C.-E. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul B. A. și pe pârâtul F. C., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns reclamantul personal, pârâtul personal și martorul G. T. Ș..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că IPJ D. – Secția 2 Poliție a depus la dosar, răspunsul la relațiile solicitate de instanță, respectiv faptul că nu a fost înregistrată nici o plângere penală împotriva pârâtului, după care,
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 321 NCPCiv, procedează la administrarea probei testimoniale, în cadrul căreia a fost audiat, sub prestare de jurământ, martorul G. T. Ș., a cărui declarație a fost consemnată și atașată la dosar.
Reclamantul depune la dosar, note scrise și copia cuponului de pensie pe luna noiembrie 2014; arată că nu are alte cereri de formulat.
Pârâtul arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri noi de formulat sau excepții de invocat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 392 NCPCiv, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtului la plata sumelor de bani, solicitate în acțiune; cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul arată că lasă la aprecierea instanței; fără cheltuieli de judecată.
In temeiul art. 394 NCPCiv instanța declară închise dezbaterile și reține cauza in pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 06.03.2014 sub dosar nr._ reclamantul B. A., a chemat în judecată pe pârâtul F. C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea pârâtului, la plata sumei de 500 lei, reprezentând daune materiale și la plata sumei de 2000 lei, reprezentând daune morale.
În motivarea acțiunii a arătat că în data de 07.11.2013, în jurul orelor 20:00, aflându-se în p-ța 1 Mai, s-a întâlnit cu pârâtul și i-a zis de ce vorbește că nu îi dă banii la un electronist, bani achitați în urmă cu cca șase luni, pentru a-i repara un aparat radio. A arătat că, după un schimb de replici, pârâtul s-a dezbrăcat de haină și l-a lovit cu pumnul în față, iar în urma loviturii i-au căzut ochelarii și i-a curs sânge din nas. A arătat că a mers la medicina legală, apoi la Spitalul Nr. 1, unde a primit îngrijiri medicale ce au necesitat 14-16 zile de refacere, conform certificatului medical nr. 2214/A2 din data de 11.11.2013.
În susținerea cererii a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.
În drept a invocat dispozițiile art. 1349 și urm. Cod civil.
A depus la dosar certificatul medical nr. 2214/A2 din data de 11.11.2013, xerocopie de pe cartea de identitate, dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Pârâtul F. C., a depus la data de 09.05.2014, întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
A arătat că la data de 07.11.2013, a mers în P-ța 1 Mai, pentru a face aprovizionarea, iar reclamantul, care lucrează ca paznic de noapte în zonă, fără nici un motiv, a început să-i adreseze cuvinte și expresii jignitoare, l-a înjurat după care a început să-l îmbrâncească. A arătat că nu a dorit să răspundă provocărilor acestuia, continuându-și drumul, însă din cauza faptului că reclamantul l-a îmbrâncit, a tras de el și-l continua să-l jignească, l-a împins pentru a putea scăpa de acesta, moment în care acesta, fiind și în stare de ebrietate, s-a dezechilibrat și a căzut. A mai arătat că martorii indicați de reclamant în acțiune, nu erau de față la eveniment. A precizat că de față la eveniment, au fost numiții M. L. și G. T. Ș..
A depus la dosar xerocopie de pe cartea de identitate.
Reclamantul a depus la dosar, la data de 13.06.2014, răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și a infirmat susținerile pârâtului din întâmpinare.
Prin încheierea de ședință din data de 16.09.2014, instanța a încuviințat pentru ambele părți, proba cu înscrisuri și proba testimonială, fiind audiați martorii I. R. Constnatin și B. N., la propunerea reclamantului și martorii M. L. și G. T. Ș., la propunerea pârâtului.
De asemenea, în ședința publică din data de 21.10.2014, instanța a emis adresă către Inspectoratul de Poliție al Județului D. - Secția 2 Poliție pentru a comunica dacă reclamantul B. A. a formulat plângere penală împotriva pârâtului F. C. și a fost întocmit un dosar penal, iar în caz afirmativ să se precizeze soluția pronunțată în acest dosar precum și să se înainteze, în xerocopie, actele întocmite în dosar, răspunsul fiind înaintat la dosar la data de 20.11.2014.
Analizând ansamblul materialului probatoriu administrat i8n cauză, instanța reține următoarele:
In fapt, la data de 07.11.2013, in Piața 1 mai, pe fondul consumului de alcool, intre reclamantul B. N A. și pârâtul F. C. a avut loc un conflict verbal, care ulterior a condus la acte de violență exercitate de către pârât asupra reclamantului.
În considerarea temeiului juridic invocat de către reclamant, respectiv prevederile art. 1357 și urm din N Cod civil, condițiile ce trebuie întrunite cumulativ pentru angajarea răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite a unei persoane, prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovăția autorului faptei ilicite.
Fapta ilicita reprezintă o acțiune sau inacțiune a unei persoane prin care încălcându-se normele dreptului obiectiv se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.
Prejudiciul produs în dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie sa se afle în legătura de cauzalitate cu fapta ilicita în sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acțiunii autorului faptei ilicite.
Vinovăția reprezintă latura subiectivă a răspunderii civile delictuale si constă în atitudinea de voință si conștiință a autorului faptei ilicite față de aceasta și rezultatul socialmente periculos.
În speță, instanța constată că sunt întrunite aceste condiții pentru angajarea răspunderii civile delictuate.
Astfel, pârâtul a săvârșit o faptă ilicită, în sensul de acțiune prin care, încălcând normele dreptului obiectiv se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei persoane. Acest aspect rezultă cu certitudine din probele administrate in cauză in sensul că pârâtul a exercitat acte de violență asupra reclamantul, culminând cu vătămarea corporală a acestuia.
Astfel, din cuprinsul cererii de chemare in judecată reiese că reclamantul a susținut că pârâtul, in urma conflictului verbal dintre aceștia, l-a lovit cu pumnul in față, după care s-a dezechilibrat și a căzut.
Susținerile acestuia sunt confirmate de către certificatul medico-legal nr. 2214/A/11.11.2013 emis de Institutul de Medicină Legală C. din care reiese că in urma examinării medico legale a numitului B. A. s-a constatat că acesta acuză dureri la nivelul piramidei nazale, pleoapa inferioară a ochiului drept prezintă echimoză violaceu-gălbui in ½ internă, piramida nazală tumefiată prezintă în 1/3 superioară, pe versantul drept, o echimoză violacee-golbuie, neomogenă de 2/1 cm, iar pe roșul buzei inferioare, in stânga, prezintă o excoriație de 0,8/0,4 cm cu crustă hematică, pe fond echimozat. De asemenea, in urma analizei radiografiei s-a constatat că prezintă o fractură fără deplasare oase piramidă nazală.
Concluzionând, in certificatul medico-legal nr. 2214/A/11.11.2013 emis de Institutul de Medicină Legală C. s-a menționat faptul că reclamantul B. A. prezenta la momentul efectuării examinării leziuni traumatice ce puteau data din 07.11.2013, au putut fi produse prin lovire cu cord dur și necesită 14-16 zile îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor.
Instanța reține și susținerile pârâtului din cuprinsul întâmpinării, care a recunoscut faptul că a existat un conflict verbal intre părți, pe fondul consumului de alcool, insă in condițiile in care reclamantul l-a îmbrâncit, ca răspuns, la împins, reclamantul s-a dezechilibrat și a căzut.
Având in vedere susținerile celor două părți, există certitudinea că la data de 07.11.2013 a existat un conflict intre părți.
Astfel din declarația martorului B. N. instanța reține că acesta il cunoaște pe reclamant din Piața 1 Mai, unde acesta din urmă a comercializat diverse produse., iar la sfârșitul lunii octombrie-noiembrie 2013, orele 20.00-20.30 s-a aflat in Piața 1 Mai, unde a observat in fața unui magazin patru persoane care consumau băuturi alcoolice. La un moment dat a auzit un scandal și a ieșit să vadă ce se întâmplă, le-a observat pe părți că se certau cu privire la un aparat radio și o sumă de bani. Pârâtul și-a dat jos haina și i-a dat un pumn in față reclamantului, i-au picat ochelarii și i-a curs sânge din nas.
Martorul I. R. C. a declarat că la sfârșitul lunii noiembrie 2013, in jurul orelor 20.00 s-a aflat in Piața 1 Mai împreună cu tatăl său pentru a face cumpărături. In timp ce se afla . auzit că afară era scandal, a ieșit să vadă ce s-a întâmplat și i-a observat pe pârât și reclamant certându-se cu privire la un aparat și o sumă de bani. Pârâtul și-a dat haina jos după care i-a dat reclamantului un pumn in față. Acestuia din urmă i-au căzut ochelarii și i-a curs sânge din nas.
Instanța urmează a inlătura declarațiile martorilor M. L. F. și G. Tasel Ș. având in vedere că nu se coroborează cu ansamblul materialului probatoriu administrat in cauză.
Astfel, ambii martori au precizat că s-au aflat de față la discuțiile existente intre pârât și reclamant, insă au arătat că nu a existat un conflict fizic intre aceștia. Or, declarațiile acestora sunt contrazise chiar de susținerile pârâtului din întâmpinare, acesta recunoscând faptul că a existat un conflict verbal intre ei, pe fondul consumului de alcool, insă in condițiile in care reclamantul l-a îmbrâncit, ca răspuns, la împins, reclamantul s-a dezechilibrat și a căzut.
Instanța reține din coroborarea declarațiilor martorilor B. N., I. R. C., concluziile certificatul medico-legal nr. 2214/A/11.11.2013 emis de Institutul de Medicină Legală C. și susținerile pârâtului din cuprinsul întâmpinării că s-a făcut dovada existenței faptei ilicite a pârâtului F. C., care încălcând relațiile sociale privitoare la integritatea corporală și sănătatea acesteia i-a cauzat o vătămare corporală ce a necesitat pentru vindecare 14-16 zile îngrijiri medicale.
Prejudiciul produs în dauna reclamantului constă contravaloarea cheltuielilor cu obținerea certificatului Medico-legal precum și însănătoșirea acestuia (chitanțele aflate la filele 31-32) însumând 85,02 lei.
Între fapta pârâtului, de lovire și prejudiciul suferit de reclamant, există o strânsă legătură de cauzalitate, cheltuielile ocazionate de obținerea certificatului Medico-legal precum și însănătoșirea acestuia, ce necesită a fi efectuate de reclamant, fiind ocazionate de fapta pârâtului.
In ceea ce privește vinovăția pârâtului, instanța reține că potrivit art. 1357-1358 C.civ., lege aflată în vigoare la data comiterii faptei, răspunderea este angajată pentru fapta omului săvârșită din „greșeală”, „neglijență” sau „imprudență”. In materia răspunderii civile delictuale, răspunderea operează, in principiu, pentru cea mai ușoară culpă, și indiferent de gravitatea vinovăției, obligația la repararea prejudiciului cauzat este integrală, cuantumul despăgubirilor depinzând de intinderea prejudiciului, și nu de gravitatea vinovăției. In speță pârâtul a acționat cu forma de vinovăție a culpei.
Instanța reține că forma de vinovăție cu care a acționat pârâtulu este cea a intenției indirecte, acesta a prevăzut rezultatul acțiunii sale și, cu toate că nu l-a urmărit, a acceptat producerea lui.
In ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pâârtului la plata sumei de 2000 lei reprezentând daune morale, instanța urmează a-l admite in parte, pentru următoarele considerente:
Temeiul legal al obligarii intimatului la plata daunelor morale îl reprezinta dispozitiile art. 1357-1358 C.civ., norme ce reglementeaza raspunderea civila delictuala, constând în obligarea unei persoane de a repara prejudiciul cauzat alteia pentru o fapta ilicita.
Din redactarea art. 1357 Cod civil, în conformitate cu care „ cel care cauzează altuia un prejudiciu pentru o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să il repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”, rezulta ca textul nu face distinctie în privinta naturii patrimoniale sau nepatrimoniale a prejudiciului.
Nici din economia art. 1357 cod civil nu se poate deduce asemenea distinctie, ceea ce impune concluzia ca prejudiciul nepatrimonial constituie, ca si cel patrimonial un element structural al raspunderii civile delictuale, alaturi de fapta ilicita, culpa autorului si de raportul de cauzalitate între fapta si prejudiciu.
Repararea integrala a prejudiciului reprezinta principiul de baza al raspunderii civile delictuale, consacrat de dispozitiile art. 1357 Cod civil, în termeni precisi si cuprinzatori, ce evoca neîndoielnic ideea repararii daunei în totalitatea sa, fara nici o restrângere sau limitare în raport de natura intrinseca a acestuia.
Prejudiciile nepatrimoniale, denumite si daune morale, constituie acele consecinte daunatoare care nu pot fi evaluate în bani, deci cu continut neeconomic si care rezulta din atingerile si încalcarile drepturilor personale nepatrimoniale. Asemenea consecinte pot fi durerile fizice si psihice, atingerile aduse onoarei, cinstei, demnitatii, prestigiului sau reputatiei unei persoane etc.
Toate aceste criterii se subordoneaza conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs.
Prin faptul că l-a lovit-o pe reclamant, încălcând relațiile sociale privitoare la integritatea corporală și sănătatea acesteia și cauzându-i o vătămare corporală ce a necesitat pentru vindecare 14-16 zile îngrijiri medicale, acțiunea pârâtului a cauzat o suferință reclamantului, atât fizică, cât și psihică.
Prejudiciul moral decurge și din traumele fizice și psihice suferite, din sechele posttraumatice care au afectat în mod negativ participarea reclamantului la viața socială, profesională și de familie, comparativ cu situația sa anterior vătămării produse prin fapta ilicită a pârâtului.
În cauză, prejudiciul suferit de reclamant este consecința directă și necondiționată a faptei ilicite comise de către pârât.
Având în vedere că vinovăția pârâtului a fost analizată și constatată în motivarea instanței privind existența faptei ilicite, rezultă că și această condiție este îndeplinită.
Totodată, instanța constată că, deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării. Toate aceste criterii se subordonează aprecierii rezonabile, echitabile, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs care se ridică la suma de 500 de lei .
În aceste condiții, instanța, urmează să oblige pârâtul la plata către reclamant a sumei de 500 lei, reprezentând daune morale.
Sub aspectul cheltuielilor de judecata, potrivit art. 453 C.proc.civ., partea care cade in pretentii va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, sa îi platească acesteia cheltuielile de judecată, această obligatie avandu-si sorgintea in culpa procesuala, dovedita prin aceea ca a pierdut procesul.
Instanta constata culpa procesuala a pârâtului, dovedita prin aceea ca a pierdut procesul in parte, si avand in vedere cererea reclamantului de obligarea la plata cheltuielilor de judecata dovedite prin plata taxei judiciare de timbru in cuantum de 100 lei, aferent capătului de cerere având ca obiect plata daunelor morale, in temeiul art. 453 C.proc.civ., instanta urmeaza sa oblige pârâtul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte cererea de chemare in judecată, formulată de reclamantul B. A., cu domiciliul în C., .. 48, jud. D., în contradictoriu cu pârâtul F. C., cu domiciliul în C., ., jud. D..
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 500 lei, reprezentând daune morale.
Respinge capătul ce cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 500 lei, reprezentând daune materiale, ca neîntemeiat.
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv taxa judiciară de timbru.
Cu drept de apel la Tribunalul D., în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi 25.11.2014.
Președinte Grefier
L. D. B. C. E. C.
Red.lDB
Teh.CCE/4ex/05.12.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 31/2014.... | Cerere reexaminare ajutor public judiciar. Sentința nr.... → |
|---|
