Pretenţii. Sentința nr. 03/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 03/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 03-12-2014 în dosarul nr. 4982/215/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică de la 03 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. N.
Grefier D. S.
Pe rol, pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamanții V. L., V. I., D. M., D. E. în contradictoriu cu pârâții P. M. și P. M., având ca obiect pretenții pretenții.
Dezbaterile asupra cauzei de față au avut loc în ședința publică din data de 26.11.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea la data de 03.12.2014, pentru a se depune concluzii scrise .
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.02.2014, sub nr._, reclamanții V. L., V. I., D. M. și D. E. au chemat în judecată pe pârâții P. M. și P. M., solicitând obligarea acestora la plata sumei de 3.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în dosarul nr._/215/2012, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că pârâții au formulat acțiune având ca obiect partaj judiciar, în dosarul nr._/215/2012, cauza fiind suspendată în baza art.1551 Cod procedură civilă, din culpa pârâților, care nu au depus acte solicitate de instanță.
În drept, reclamanții au invocat disp. art. 1516 C.CIV.
Au folosit proba cu înscrisuri.
La data de 07.04.2014 pârâții au formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, iar în subsidiar, admiterea acțiunii în parte, proporțional cu activitatea efectivă desfășurată de avocatul reclamanților, cu motivarea că reclamanții nu au solicitat în cauza menționată de aceștia cheltuieli de judecată. De asemenea, arată că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 1516 cod civil invocate de reclamanți, deoarece nu există vreo obligația în sarcina pârâților de a le plăti o sumă de bani, obligația lor fiind doar de a depune înscrisuri. Totodată, reclamanții nu au dovedit suma de bani solicitată, nedepunând înscrisuri doveditoare în acest sens.
În subsidiar, pârâții solicită reducerea cheltuielilor de judecată privind onorariul de avocat, conform art. 451 alin.2 Cod civil și avându-se în vedere veniturile mici pe care le realizează pârâții.
În drept, au invocat disp. art. 205 și urm. C.P.CIV.
Au anexat întâmpinării înscrisuri în copie.
A fost atașat dosarul nr._/15/2012.
Analizând înscrisurile depuse de părți, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6370 din 06.05.2014, pronunțată în dosarul nr._/15/2012, Judecătoria C. a constatat perimată cererea reclamanților P. M. și P. M. împotriva pârâților V. L., V. I., D. M. și D. E., având în vedere că judecata a fost suspendată mai mult de un an.
Se mai reține că reclamanții P. M. și P. M. au fost în culpă procesuală în dosarul mai sus enunțat, dată fiind neîndeplinirea obligației stabilite de instanță, de a depune în acel dosar anumite înscrisuri (certificat de moștenitor al vânzătorului, act de proprietate, certificat de nomenclatură stradală), ceea ce a condus la suspendarea cauzei, precum și neîndeplinirea obligației prevăzute de art. 10 Cod procedură civilă, de a îndeplini actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, de a-și proba pretențiile și apărările, de a contribui la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.
În dosarul menționat, pârâții au efectuat anumite cheltuieli de judecată, pentru a beneficia de arărare în fața pretențiilor reclamanților, respectiv au suportat onorariul avocatului angajat, dovedit cu chitanțele depuse la filele29 și 30 din dosarul atașat.
Instanța constată că, față de complexitatea cauzei și valoarea obiectului ce a făcut obiectul dosarului atașat onorariul avocațial reprezintă o cheltuială necesară și a fost efectuată în mod real.
În ceea ce privește cuantumul acestuia, de 3.000 lei, instanța apreciază că este exagerat de mare, față de activitatea efectiv desfășurată de apărător în cauza ce a făcut obiectul dosarului atașat, în sensul că aceasta s-a limitat la formularea și depunerea întâmpinării și la prezentarea sa la cele 3 termene de judecată, la ultimul punând concluzii de admitere a excepției perimării, nefiind administrate probe.
În concluzie, acest onorariu nu este rezonabil, conform criteriilor folosite în jurisprudența CEDO (a se vedea Hotărârea din 30 septembrie 2008 în Cauza G. împotriva României, Hotărârea din 26 mai 2005, în Cauza C. împotriva României, publicată în M. Of. nr. 367 din 27 aprilie 2006, Hotărârea din 21 iulie 2005, în Cauza S. și alții împotriva României, publicată în M. Of. nr. 99 din 2 februarie 2006, Hotărârea din 23 februarie 2006 în Cauza S. și alții împotriva României, publicată în M. Of. nr. 600 din 30 august 2007, Hotărârea din 19 octombrie 2006 în Cauza R. împotriva României, publicată în M. Of. nr. 597 din 29 august 2007, Hotărârea din 27 iunie 2006 în Cauza P. împotriva României, publicată în M. Of. nr. 591 din 28 august 2007 etc.).
Astfel, în Hotărârea din 30 septembrie 2008 în Cauza G. împotriva României, paragraful 51, Curtea a reținut că, ,,potrivit art. 41 pot fi acoperite costurile și cheltuielile al căror cuantum este rezonabil și care au fost în mod real și necesar suportate pentru a încerca corectarea în ordinea juridică internă și în fața Curții a încălcărilor constate de aceasta”.
Față de cele reținute, dată fiind durata mică a procesului și activitatea necesară prestată de avocat, cheltuielile rezonabile ce pot fi puse în sarcina pârâților se apreciază de instanță la un cuantum de 1.000 lei, în baza art. 453 alin.1 Cod procedură civilă, va admite în parte acțiunea și va obliga pe pârâți să plătească reclamanților suma de 1.000 lei, cu titlu cheltuieli de judecată efectuate în alt proces.
Cu privire la cererea accesorie privind acordarea cheltuielilor de judecată, reclamanții au efectuat în prezenta cauză cheltuieli în cuantum de 1215 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial, iar pârâții în sumă de 200 lei, conform chitanțelor depuse la dosar.
În temeiul art.453 alin.2 și Cod procedură civilă, va admite în parte cererea accesorie, proporțional cu măsura admiterii acțiunii, dispunând totodată compensarea parțială a cheltuielilor de judecată efectuate de ambele părți și obliga pârâții la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea în pretenții formulată de reclamanții V. L., domiciliat în C., ., nr.16, jud. D. V. I., domiciliat în C., .,nr.16, jud. D., D. E. și D. M., domiciliați în C., ., nr.16, jud. D., în contradictoriu cu pârâții P. M. și P. M., domiciliați în C., ., nr.8 ,jud. D..
Obligă pârâții să plătească reclamanților suma de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată din alt proces.
Compensează parțial cheltuielile de judecată efectuate de părți în prezenta cauză și obligă pârâții să plătească reclamanților suma de 1000 lei, cu acest titlu.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se depune la judecătorie.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.12.2014.
P. GREFIER
L. N. D. S.
Red.L.N.
Tehnored.D.S.
8 ex./ 2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1919/2014. Judecătoria CRAIOVA | Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
