Pretenţii. Sentința nr. 2556/2014. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 2556/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 24-02-2014 în dosarul nr. 20211/215/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Sentința civilă nr. 2556

Ședința publică din data de 24 Februarie 2014

Completul compus din:

Președinte-C.-F. D.-Judecător

Grefier-D. G.

Pe rol, soluționarea cauzei civile formulată de reclamantul Țapelea A. în contradictoriu cu pârâții P. A. M. și P. E. L., având ca obiect "rezoluțiune contract de întreținere".

Dezbaterile asupra fondului au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17.02.2014, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, la acea dată, pentru a da posibilitatea reclamanților să depună concluzii scrise, instanța dispunând amânarea pronunțării pentru data de 24.02.2014, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Asupra acțiunii civile deduse judecății:

Prin cererea înregistrată la data de 14.06.2013 pe rolul Judecătoriei C. sub nr._/215/2013, reclamantul Țapelea A. a chemat în judecată pârâții P. A. M. și P. E. L., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. 3523/05.09.2003 pentru nerespectarea obligațiilor asumate de către pârâți.

În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că a încheiat cu pârâții contractul de întreținere autentificat sub nr. 3523/05.09.2003, având ca obiect imobilul-garsonieră situat C., ., jud. D., în schimbul imobilului pârâții obligându-se să îl întrețină pe tot timpul vieții, astfel: să-i pregătească hrana, să-i asigure curățenia garsonierei, la nevoie, asistență medicală, iar la decese, să îl înmormânteze conform obiceiului creștinesc.

Reclamantul a mai precizat că pârâții nu și-au îndeplinit obligațiile asumate, în special în ultimii 3 ani, în sensul că nu l-au vizitat niciodată, fiind nevoit să se descurce singur și că sufere de o miopie avansată pentru care se impune intervenția chirurgicală.

În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 1020 Cod Civil.

În dovedirea cererii, reclamantul a depus în fotocopie, următoarele înscrisuri: adresa nr._/05.06.2013 emisă de Primăria Municipiului C.-Direcția Impozite și Taxe, cupon de pensie, contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 3523/05.09.2003 la BNP G. C., extrasul de Carte Funciară nr._, fotocopia buletinului de identitate.

Cererea a fost legal timbrată.

Prin întâmpinarea formulată la data de 08.07.2013, pârâții au solicitat respingerea a acțiunii formulată de reclamant, invocând, totodată, excepția autorității de lucru judecat în raport de sentința civilă nr. 5361/09.04.2008 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului, conform deciziei nr. 65/19.01.2009 pronunțată de Tribunalul D..

Pârâții au mai arătat că, în speță, contraprestația acestora a constat în plata unui preț de_ lei vechi, achitat la data autentificării contractului și obligația de întreținere asumată de către pârâți, astfel că aceștia au respectat obligațiile asumate prin contract în sensul că au asigurat alimente și hrană gătită reclamantului și s-au preocupat să aibă o curățenie exemplară în casă, fiind încheiate contracte cu serviciul de salubritate, de furnizare apei și gazelor naturale.

La dosarul cauzei, pârâții au depus, în scop probator, sentința civilă nr. 5361/09.04.2008 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, certificatul de nomenclatură stradală nr. 1743/22.04.2013, contractul de comodat persoane fizice nr._/08.10.2012, avize de însoțire a mărfii, contractul nr._/08.10.2012, fișa de evidență a lucrărilor periodice de verificare, contractul pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la consumatorii casnici nr._/15.04.2013, contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr._/18.04.2013 și Anexele nr. 1,2 și 3 la acest contract.

Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea excepției autorității de lucru judecat, întrucât contractul încheiat între părți este un contract cu prestații succesive, iar prin încheierea de ședință din data de

Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul părților și proba testimonială, considerând, raportat la dispozițiile art. 255 alin 1 coroborat cu art. 258 Cod de Procedură civilă, că sunt admisibile, putând duce la soluționarea procesului.

În cauză, s-a luat interogatoriu pârâților, la propunerea reclamantului și s-a administrat proba testimonială fiind audiați martorii P. M., D. C. M., B. P. A. și T. F., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei ( filele 80- 83).

Analizând întregul material probator administrat în cauza, instanța reține următoarele:

În fapt, prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 353/05.09.2003 de BNP G. C., reclamantul Țapelea A. a transmis pârâților P. A. M. și P. E. L. dreptul de proprietate asupra imobilului situat în C., ., . jud. D., compus dintr-o cameră cu o suprafață utilă de 35,46 mp în schimbul în schimbul acestui bun pârâții obligându-se să îl întrețină pe reclamant pe tot timpul vieții astfel: să îi prepare hrana cu alimentele asigurate de înstrăinător, să-i asigure curățenia garsonierei, la nevoie asistență medicală, iar la deces să îl înmormânteze potrivit datinilor și obiceiurilor creștinești.

Mai mult, prin același contract, beneficiarul întreținerii își păstrează posesia asupra imobilului ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere, pârâții întreținători urmând a intra în stăpânirea de fapt asupra acestuia abia la data decesului beneficiarului, plătind beneficiarului întreținerii suma de_ lei(Rol).

Având în vedere condițiile speței, instanța apreciază că sunt incidente în cauză dispozițiile Vechiului Codul Civil întrucât contractul de întreținere a fost încheiat la data de 05.09.2003, iar în ceea ce privește actul juridic este aplicabilă legea în vigoare la data încheierii acestuia atât în ceea ce privește condițiile de validitate cât și în ceea ce privește efectele actului juridic și executarea obligațiilor asumate de către părți.

Această regulă reiese cu certitudine atât din dispozițiile art.6 alin.2 și 3 din Codul Civil cât și din dispozițiile art.102 alin.1 din Legea 71/2011.

De asemenea, în litigiul de față, se reține că actului juridic a cărui rezoluțiune se solicită i s-a dat o calificare corectă, respectiv contract de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere .

În raport de această calificare a contractului încheiat de părți și ținând cont de cuprinsul cererii de chemare în judecată în ceea ce privește fondul litigiului, instanța va avea în vedere principiile generale care guvernează materia obligațiilor înscrise în art. 1020 și 1021 C civil cu privire la condiția rezolutorie.

Astfel, instanța arată că rezoluțiunea este sancțiunea ce intervine în cazul neexecutării culpabile a obligațiilor izvorâte dintr-un contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o dată), constând în desființarea retroactivă a acestuia, astfel cum rezultă din art. 1020-1021 Cod civ.

În cazul contractului de întreținere, contract sinalagmatic aleatoriu, prestațiile uneia dintre părți sunt succesive, respectiv ale debitorului, în timp ce transferul dreptului de la creditor la debitor se produce uno ictu (dintr-o dată), nu succesiv, iar în cazul neexecutării, contractul se desființează și bunul se redobândește cu efect retroactiv (ex tunc), astfel că este evident că sancțiunea ce intervine în cazul neexecutării culpabile a obligațiilor debitorului este rezoluțiunea contractului, cu efecte ex tunc (retroactive).

Instanța reține de asemenea faptul că, în lipsa unor dispoziții legale speciale care să reglementeze rezoluțiunea contractului de întreținere, se aplică nomele de drept comun, respectiv art. 1020-1021 Cod civ.

Așadar, pentru a fi admisibilă rezoluțiunea, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: una din părți să nu-și fi executat obligațiile ce-i revin, neexecutarea să fi fost imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligația, debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere.

Cu privire la condiția punerii în întârziere, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 1079 pct. 3 Cod civil, debitorul este de drept în întârziere datorită caracterului alimentar al prestației la care se obligă debitorul și care trebuie să fie efectuată în mod succesiv, termenele stipulate pentru executare având un caracter esențial.

În ceea ce privește condiția neexecutării, instanța pe baza probelor administrate în dosar, trebuie să stabilească dacă a avut loc o neexecutare a obligației de întreținere, și dacă aceasta este esențială în executarea contractului astfel încât să intervină sancțiunea rezoluțiunii contractului.

În speță, sarcina probei se împarte între reclamant și pârâți, primul trebuind să dovedească existența obligației respective (adică existența actului sau faptul juridic generator al acestei obligații), după care pârâții trebuie să dovedească, la rândul său, executarea acestei obligații sau faptul că neexecutarea obligației nu le este imputabilă.

Analizând în acest context cererea dedusă judecății, instanța constată că reclamantul a făcut dovada existenței obligației în sarcina pârâților, obligația rezultând din contractul de vânzare cumpărare cu clauză întreținere.

În ceea ce privește neexecutarea obligației de către pârâți, această stare de fapt este reținută de instanța din declarațiile martorilor audiați în cauză.

Astfel, martorul D. C. M. a precizat că îl vizitează pe reclamant de sărbători, iar sâmbăta de aproximativ două ori pe lună, ocazie cu care a observat în imobilul în care locuiește reclamantul o vecină care îi pregătea mâncare și făcea curat, aceasta fiind plătită de reclamant.

A mai precizat martorul D. C. M. că reclamantul se deplasează singur la controalele medicale pe care le efectuează, își procură singur alimentele, precum și faptul că i-a împrumutat acestuia mai multe sume de bani, până când ia pensia pentru a-și procura medicamente și un aparat auditiv( fila 83)

Martorul P. M. a arătat că îl vizitează pe reclamant de aproximativ două - trei ori pe săptămână, îl însoțește pe acesta la controalele medicale, îi procură alimentele atunci când reclamantul îi solicită acest lucru, îi aduce de mâncare și îl împrumută cu sume de bani atunci când are nevoie, pe care i le restituie când ia pensia(fila 81).

Atât martorul D. C. M., cât și martorul P. M. au precizat că reclamantul se îngrijește singur, iar pe pârâți nu i-au văzut pe la reclamant.

De asemenea, instanța mai reține că și martorii propuși de pârâți au confirmat unele aspecte relatate de martorii propuși de către reclamant, martorul B. P. A. precizând că i-a văzut pe pârâți mai rar pe la reclamant, cu pârâtul întâlnindu-se anul trecut când venise să reînnoiască contractul la Salubritate, iar pe pârâtă a văzut-o cu câteva luni înainte să se întâlnească pârâtul, de atunci nemaivăzându-i pe pârâți în vizită la reclamant, în timp ce martorul T. F. a precizat că de aproximativ doi ani nu mai vorbește cu reclamantul, iar în perioada în care vorbeau îi făcea reclamantului piața și îi plătea facturile.

În ceea ce privește susținerile martorului T. F. referitoare la faptul că pârâții îi aducea reclamantului mâncare și asigurau curățenia imobilului în care locuiește reclamantul, instanța arată că acestea nu sunt relevante întrucât se referă la perioada de timp de acum aproximativ doi ani de zile, martorul precizând că de când s-a certat cu reclamantul ( aproximativ acum doi ani ) nu mai cunoaște nimic întrucât nu l-a mai vizitat pe acesta.

Totodată, instanța mai arată că nu poate avea în vedere nici susținerea martorului T. F. referitoare la faptul că pârâții i-au procurat reclamantului aragaz, mașină de spălat, frigider și au montat centrală termică întrucât martorul cunoaște aceste aspecte din spusele pârâtului, iar în ceea ce privește susținerea pârâților referitoare la faptul că reclamantul ar fi refuzat întreținerea instanța constată că nu este susținută de niciun mijloc de probă administrat în cauză, martorul D. C. M. precizând că nu cunoaște nimic despre faptul că reclamantul ar refuza întreținerea primită de la pârâții, în timp ce martorul B. P. A. a precizat că pârâtul nu i-a spus nimic despre relația cu reclamantul și nici despre faptul că acesta ar refuza întreținere.

De asemenea, instanța mai arată că faptul că pârâții au încheiat contracte cu furnizorii de utilități nu înseamnă că aceștia si-au îndeplinit obligația de întreținere asumată prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere în condițiile în care aceste contracte se încheie cu proprietarul imobilului, pârâtul având asupra imobilului în care locuiește doar un drept de uzufruct.

Ca atare, având în vedere probele administrate în cauză instanța reține că pârâții nu au făcut dovada executării la zi a obligației de întreținere și nici a faptului că neexecutarea obligației îi este imputabilă reclamantului, motiv pentru care neexecutarea obligației față de beneficiar, îl îndreptățește pe acesta la a cere desființarea convenției.

Față de aceste considerente, instanța va admite cererea și va dispune rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare cu clauză întreținere autentificat sub nr. 3523/05.09.2003 de către B.N.P. G. C..

Sub aspectul cheltuielilor de judecata, potrivit dispozițiilor art. 453 Cod proc.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecata, aceasta obligație avându-si sorgintea în culpa procesuala, dovedita prin aceea ca ea a pierdut procesul.

Fiind in culpa procesuala, pârâții vor fi obligați la plata către reclamant, în baza art.453 C.pr.civ., a sumei de 2105,30 lei reprezentând cheltuieli de judecată( 605,30 lei taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și 1500 lei onorariu avocat - chitanța nr. 937/29.05.2013).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamantul Țapelea A., domiciliat în C., ., jud. D. în contradictoriu cu pârâții P. A. M. și P. E. L., ambii domiciliați în C., ., ., jud. D..

Dispune rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare cu clauză întreținere autentificat sub nr. 3523/05.09.2003 de către B.N.P. G. C..

Obligă pârâții la plata către reclamant a sumei de 2105,30 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, apel ce se va depune la sediul Judecătoriei C..

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.02.2014.

Președinte,Grefier,

C.-F. DragoiDiana G.

Red. C.F.D./Tehnored. D.G.

5 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 2556/2014. Judecătoria CRAIOVA