Uzucapiune. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 12-12-2014 în dosarul nr. 41368/215/2013
Dosar nr._ - uzucapiune -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică de la 12 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. C. - judecător
Grefier A. G.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant T. E. S. și pe pârât ., având ca obiect uzucapiune.
Dezbaterile asupra fondului au fost consemnate prin încheierea de ședința din data de 08.12.2014 care face parte integranta din prezenta hotărâre când, pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi când, in aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 09.12.2013 sub nr._ reclamanta T. E. S. a chemat în judecată pe pârâta ., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate existența dreptul său de proprietate pentru terenul în suprafață de 1500 mp situat în com. Bucovăț, ., .. D., având ca vecini: N – DE 1755, E- G. I., S- T. A., V – DE 1755/1.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat că mătușa sa, T. Nița, încă înainte de colectivizare, a primit zestre de la tatăl său, T. T., un teren în suprafață de 2500 mp în . teren există plantație de viță de vie și pomi fructiferi.
Deși a primit terenul înainte de colectivizare, mătușa sa nu l-a înscris în registrul agricol, aspect pe care l-a cunoscut abia în anul 2011.
Datorită afecțiunii pe care mătușa sa o avea față de reclamantă, precum și a vârstei acesteia, printr-o convenție, care nu s-a materializat printr-un înscris, a hotărât ca această suprafață de teren să fie lăsată reclamantei.
De această convenție au avut cunoștință părinții reclamantei, frații acesteia și vecinii.
Reclamanta a precizat că, după decesul mătușii sale, a intrat în posesia și folosința terenului, iar de atunci și până în prezent nimeni nu a avut nicio pretenție asupra terenului.
A arătat că solicită să se constate existența dreptului de proprietate decât pentru 1500 mp din totalul de 2500 mp pe care i-a dobândit de la mătușa sa, deoarece pentru suprafața de 1000 mp există hotărâre judecătorească prin care cele două comisii au fost obligate să emită un nou titlu de proprietate autorului T. A..
Reclamanta a menționat că, împreună cu frații săi, a solicitat instanței să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate emis pe numele tatălui T. A., datorită faptului că acestuia, în prezent decedat, i se reconstituise dreptul de proprietate pentru o suprafață de tern de 1000 mp și i se emisese titlu în acest sens, însă, faptic, nu exista acest teren.
Au convenit la acea dată cu Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Dunciar Bucovăț și le-a solicitat să îi pună în posesie cu suprafața de 1000 mp pe un alt amplasament pe care Primăria îl avea în rezerva sa.
La acea dată li s-a comunicat, de către Comisia Locală, că nu mai exista teren în rezerva sa și atunci reclamanta a fost de acord să se emită Proces verbal de punere în posesie pentru tatăl său în tarlaua 119 . suprafața de 1000 mp, teren care făcea parte din totalul terenului pe care îl avea de la mătușa sa, de 2500 mp.
Prin sentința civilă nr._/16.11.2012 pronunțată în dosarul nr._/215/2011 reclamanta a arătat că i s-a admis acțiunea iar cele două comisii au fost obligate la eliberarea unui nou titlu de proprietate pentru suprafața de 1000 mp situată în T119 P 20/3.
În drept a invocat art. 1846, 1847, 1873, 1890 C.civ. și dispozițiile art. 35 C.pr.civ.
A anexat certificat de atestare fiscală, certificat de sarcini.
Pârâta nu a formulat întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 17.03.2014 instanța a încuviințat, pentru reclamantă, în baza art. 258 N.C.pr.civ., proba cu înscrisuri, proba testimonială cu 2 martori, respectiv, N. C. și T. M., și proba cu expertiză în specialitatea topografie, având ca obiective identificarea terenului în suprafață de 1500 mp prin vecinătăți, amplasament, schiță și evaluarea terenului după Expertiza Notarilor Publici, ca fiind admisibile, putând duce la soluționarea procesului.
A dispus emiterea unei adrese către Primăria Comunei Bucovăț pentru a comunica natura juridică a terenului intravilan în suprafață de 1500 mp situat în com. Bucovăț, . . ca vecinătăți: N – DE 1755, E – G. I., S – T. A., V – DE 1755/1, dacă s-a formulat cerere de reconstituire al dreptului de proprietate, dacă s-a emis Titlu de Proprietate pentru acest teren, să indice numele persoanei care îl folosește, numele persoanei care achită taxele și impozitele aferente acestui teren și să comunice perioada în care reclamanta a achitat impozitele aferente acestui teren.
Răspunsul la adresa emisă către Primăria Comunei Bucovăț a fost depus la data de 09.04.2014.
La termenul de judecată din data de 14.04.2014 instanța a respins excepția autorității de lucru judecat,invocată de către pârâtă, prin reprezentant, având în vedere că între prezenta cauză și dosarul nr._/215/2012 nu există identitate de obiect, cauză și părți.
A dispus emiterea unei adrese către Primăria Comunei Bucovăț pentru a înainta copie după registrul agricol în care a fost menționat terenul în suprafață de 1500 mp situat în com. Bucovăț, . . ca vecinătăți: N – DE 1755, E – G. I., S – T. A., V – DE 1755/1, pe numele lui V. C., să comunice Hotărârea Comisiei Județene nr. 3653/2006 și anexa 3, poziția 8, precum și copie a procesului verbal de punere în posesie.
A respins cererea formulată de apărătorul reclamantei de emiterea a unei adrese către OCPI D. pentru a comunica dacă s-a emis T. de proprietate pentru suprafața de 1500 mp, ca nefiind utilă soluționării cauzei.
Răspunsul la adresa emisă către Primăria Comunei Bucovăț a fost depus la data de 16.05.2014.
Raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de 18.08.2014.
În ședința publică din data de 15.09.2014 instanța a pus în vedere apărătorului pârâtei să depună la dosarul cauzei certificat de grefă din dosarul nr._/215/2013, în vederea punerii în discuție a cererii de suspendare a prezentei cauze.
A încuviințat obiectivul formulat de către apărătorul reclamantei și a dispus emiterea unei adrese către expertul P. C. R. pentru a preciza dacă pe terenul aflat în litigiu se găsesc plantații, iar în caz afirmativ, tipul de plantații existente.
Completarea la raportul de expertiză a fost depusă la dosar la data de 17.10.2014.
Părțile au depus la dosar concluzii scrise.
Examinând cu precădere excepția lipsei de interes invocată de pârâtă, instanța reține că, printre condițiile ce se cer întrunite cumulativ pentru a fi parte în proces – alături de calitate procesuală, capacitate procesuală și afirmarea unui drept pentru a realizarea căruia calea justiției este obligatorie – se numără interesul, în sensul de folos practic urmărit de cel care inițiază acțiunea civilă. Interesul trebuie să îndeplinească mai multe cerințe: să fie legitim, juridic; să fie născut și actual; să fie personal și direct. Excepția lipsei de interes este o excepție de fond, absolută și peremptorie, incidența sa atrăgând respingerea cererii, fără a se mai proceda la cercetarea acesteia în fond.
În speță, reclamanta are un interes personal și direct în promovarea prezentei acțiuni în vederea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, instanța urmând a respinge excepția invocată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanta T. E. S. în contradictoriu cu . a investit instanța cu o acțiune în constatarea dreptului său de proprietate pentru terenul în suprafață de 1462 mp situat în intravilanul comunei Bucovăț T 119, P 20/3, întemeiată pe dispozițiile art. 1846, 1847, 1873, 1890 C.civ.
A susținut reclamanta că mătușa sa, T. Nița, încă înainte de colectivizare, a primit zestre de la tatăl său acest teren, pe care însă nu l-a înscris în registrul agricol la rolul său, aspect pe care l-a cunoscut abia în anul 2011.
Din actele dosarului instanța reține că acest teren a mai făcut obiectul și altor litigii de fond funciar între reclamantă și familia acesteia și cele două comisii locală și județeană de fond funciar, unde de asemenea au susținut că mătușa lor T. Nița a moștenit acest teren de la tatăl său T. T., și pe care l-a avut în posesie încă înainte de colectivizare, iar după ce terenurile au fost preluate de stat, mătușa lor l-a avut în folosință ca lot ajutător, iar după deces a rămas în posesia reclamantei.
Din adresa nr. 2331/07.04.2014 emisă de Primăria comunei Bucovăț, fila 25, se reține că terenul în litigiu este situat în intravilanul comunei Bucovăț T 119, P 20/3, a fost teren la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar, iar pentru acest teren a fost emis proces-verbal de punere în posesie a numitului V. C., suprafață cu care acesta a fost validatîn anexa 3 poziția 8, conform Legii 247/2005, în baza hotărârii Comisiei Județene nr. 3653/02.11.2006. Se menționează că reclamanta nu a făcut cerere în termen legal, iar autorii acesteia au primit întreaga suprafață cu care au figurat înscriși în registrul agricol. Se mai arată că acest teren a mai făcut obiectul și altui dosar nr._/215/2012, în care s-a pronunțat o sentință civilă definitivă și irevocabilă, respectiv sc_/26.09.2013, iar în prezent se află pe rol și dos. nr._/215/2013.
Pe calea acțiunii în constatare la cererea părții care justifică un interes legitim și nu are la îndemână cerere în realizare, se poate constata cu efect declarativ existența sau inexistența unui drept.
În prezenta cauză se cere constatarea existenței unui drept, cel de proprietate, asupra unui imobil teren, drept ce se pretinde a fi dobândit de către reclamantă ca efect al uzucapiunii.
În speță, se constată că, în privința dreptului de proprietate privată pentru terenurile ce au făcut obiectul cooperativizării sau preluării în orice mod de către stat sunt incidente imperativ dispozițiile Legii 18/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare, ca lege specială și derogatorie de la dispozițiile dreptului comun în materie, reprezentat de Codul civil.
. căreia se află terenul în discuție a fost supusă cooperativizării, iar din înscrisurile depuse la dosar rezultă că au fost aplicate în privința terenurilor atât din intravilan, cât și din extravilan, prevederile legilor speciale de fond funciar, prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor persoanelor îndreptățite, pentru terenul în litigiu aplicându-se legile fondului funciar persoanei al cărei autor avea terenul înscris în Registrul Agricol și a formulat în termen legal cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.
În realitate, reclamanta nu are un drept de proprietate reconstituit pentru terenul în litigiu ci stăpânește abuziv suprafața in discuție - 1462 mp teren intravilan, asupra căreia a solicitat în speță constatarea existentei dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată.
În sistemul Codului civil român, uzucapiunea este un mod originar de dobândire a proprietății asupra unui bun imobil ca efect al posedării lui neântrerupte în tot timpul fixat de lege . Pentru a opera uzucapiunea de lungă durată, prevăzută de art.1890 din Codul civil, este necesară întrunirea mai multor condiții, și anume: să existe o posesie utilă, neviciată, adică pașnică, continuă, publică (art. 1847 și urm. Cod civil) și, de asemenea, neechivocă; posesia să fie exercitată neântrerupt în tot timpul fixat de lege; împlinirea prescripției să fie invocată de posesor fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepțiune (art. 1841 Cod civil).
Așadar, pentru a putea dobândi proprietatea prin uzucapiune se cere ca pe toată durata prevăzută de lege, 30 de ani conform art. 1890 Cod civil, să se exercite o posesie utilă, continuă, neântreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, prescripția achizitivă fiind o sancțiune prevăzută de legea civilă pentru proprietarul nediligent care se desesizează de bunul său pe o perioadă mare de timp .
Numai că, sub aspectul analizării probatoriului din dosar, înscrisuri, declarații de martori, expertiză și a îndeplinirii cerințelor art. 1847 cod civil privind posesia utilă, necesară pentru a uzucapa, se observă că, în ce privește chiar îndeplinirea cerințelor prevăzute de dreptul comun, autoarea reclamantei și ulterior reclamanta nu au exercitat o posesie utilă in sensul art. 1847 Cod civil asupra terenului in suprafață de 1462 mp, situat in intravilanul comunei Bucovăț T 119, P 20/3 asupra căruia solicită constatarea dreptului de proprietate .
Or, în cauză, se reține faptul vicierii posesiei exercitate de către autoarea reclamantei, prin precaritate, aceasta nefiind public exercitată și sub nume de proprietar conform art. 1853 si art. 1856 Cod civil pe toată perioada cerută de lege, aspecte ce rezultă din probatoriul administrat in dosar, terenul fiind cooperativizat in perioada 1962-1989 fiind atribuit de Cooperativa Agricolă de Producție din localitate, autoarei reclamantei ca lot în folosință, nefiind stăpânit public sub nume de proprietar, cum susține fără temei reclamanta.
Nu se pune în discuție în cauză întreruperea cursului prescripției achizitive in perioada cât Legile nr.58/1974 și nr.59/1974 au fost în vigoare, întrucât, în realitate, autoarea reclamantei nu a exercitat o posesie utilă in sensul legii civile, ci o detenție precară a terenului, stăpânit de ea ca lot in folosință dat de CAP, pe perioada cooperativizării, posesia pretinsă de aceasta fiind viciată prin precaritate.
Deși în practica judiciară s-a statuat că in perioada 1962-1989 posesia exercitată a avut un caracter util, producând efectul achizitiv de proprietate asupra terenurilor, în materie stabilindu-se (prin decizie in interesul legii) numai neântreruperea cursului termenului de prescripție achizitivă în perioada de aplicare a celor două legi nr. 54/1974 și nr. 59/1974, nicidecum și faptul exercitării de către orice cetățean a unei posesii utile asupra imobilelor ce au făcut obiectul respectivelor legi.
Prin urmare, posesia autoarei reclamantei exercitată pe toată perioada cooperativizării este viciată, fiind una afectată de precaritate, și nu o posesie utilă, publică, sub nume de proprietar, pe durata de 30 ani, astfel că nu poate fonda uzucapiunea de lunga durată .
Constatând că nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru a opera uzucapiunea lungă cu privire la terenul în suprafață de 1462 mp, situat in intravilanul comunei Bucovăț T 119, P 20/3, instanța va respinge, ca neântemeiată, acțiunea .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei de interes, invocată de către pârâta ..
Respinge acțiunea formulată de către reclamanta T. E. S., CNP_, cu domiciliul în com. Bucovăț, ., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în com. Bucovăț, ., ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Decembrie 2014.
Președinte,Grefier,
L. C. A. Georcotină3
Red L.C/Tehnored./A.G.
4 ex./18.12.2014.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 8/2014. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 8212/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
