Pretenţii. Sentința nr. 8212/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8212/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 05-06-2014 în dosarul nr. 38473/215/2013
Dosar nr._ -pretenții-
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 8212/2014
Ședința publică de la 05 Iunie 2014
Completul constituit din:
Președinte - F. D. - judecător
Grefier - R. M. B.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe reclamantul S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C. în contradictoriu cu pârâtul R. D., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În conformitate cu dispozițiile art. 394 N.C.pr. civ., instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea formulată la data de 18.11.2013 înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de dosar_, reclamantul S. C. Județean de Urgență C. a chemat în judecată pe pârâtul R. D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să fie obligat la plata sumei de 7834,44 lei, reprezentând contravaloarea zilelor de spitalizare ocazionate de spital cu serviciile medicale.
În motivare, reclamantul a arătat că, în perioada 08.08._09, pârâtul R. D., CNP_, a fost internat la Secția Ortopedie a Spitalului C. Județean de Urgență C., iar contravaloarea zilelor de spitalizare în cuantum de 7834,44 lei nu a fost achitată nici până în prezent, fiind întrunite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale prev. de art. 998 si 999 Cod Civil, precum și condițiile prevăzute de art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
A mai arătat reclamantul că, având în vedere dispozițiile art. 313 din Legea nr. 95/2006, spitalul, în calitate de furnizor de servicii medicale, are obligația de a recupera prejudiciul ce i-a fost cauzat, de la persoanele care datorează debitul reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată, întrucât pârâtul a fost victima unei agresiuni, iar sumele ocazionate de spital cu tratamentul acestuia nu sunt suportate din Fondul național de asigurări de sănătate și are obligația de a le restitui către Casa de Asigurări de Sănătate D..
A precizat că angajarea răspunderii civile a autorului faptei presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: existența prejudiciului cauzat Spitalului C. de Urgență C. reprezentat de contravaloarea zilelor de spitalizare; existența unor fapte ilicite prin încălcarea prevederilor art. 184 alin. 1 și 3 C.p., existența raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu (contravaloarea zilelor de spitalizare), precum și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul constând în neglijența sau imprudența cu care a acționat.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 998, 999 Cod civil, art. 112 Cod procedură civilă și art. 313 din Legea nr. 95/2006.
S-a solicitat judecarea cauzei si in lipsă.
Cererea este scutită de la plata taxei de timbru.
In dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei decont de cheltuieli.
La data de 13 decembrie 2013 pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, arătând că reclamantul nu a urmat, nici anterior promovării acțiunii și nici până în prezent, procedura informării asupra beneficiilor medierii, caz în care acțiunea este inadmisibilă conform art. 2. alin.l ind.2 din Legea 192/2006 si trebuie respinsă ca atare, această sancțiune fiind aplicabilă în speță conform art.VI din OUG 4/2013, deoarece acțiunea a fost promovată după data de 01.08.2013.
A invocat excepția prescripției dreptului material la acțiunea în pretenții, deoarece, așa cum afirmă șl reclamantul, cheltuielile ocazionate de asistența medicală acordată victimei unui accident rutier, nu se suportă din fondul asigurărilor sociale de sănătate și în consecință, creanța nu mai este bugetară, caz în care termenul prescripției nu mai este de 5 ani, ci este cel general, de 3 ani, care, în speță, a început de la dața acordării serviciului medical (08.08._09) și nu din anul următor, precum în cazul creanțelor bugetare, și s-a încheiat în luna septembrie a anului 2012 deci înainte de introducerea acțiunii în luna noiembrie 2013.
A invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, raportat la dispozițiile imperative ale art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, care oferă această calitate exclusiv persoanei care a produs daune sănătății altor persoane și nu victimei căreia i s-au acordat servicii medicale și solicită respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate.
Pe fond, susține că nu poate fi obligat la plata cheltuielilor ocazionate de acordarea asistenței medicale, deoarece, pe de o parte nu este persoana vinovată pentru producerea prejudiciului și are calitatea de asigurat în sistemul de asigurări de sănătate dovedindu-și această calitate chiar în momentul internării și reclamantul nu a făcut dovada că prejudiciul efectiv cauzat, prin acordarea serviciilor sale medicale ar fi în cuantum de 7834,44 lei și solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
În dovedire celor expuse mai sus, solicită administrarea probei cu înscrisuri, sens în care depune la dosar: Rezoluția din 16.12.2009/dosar nr. 4022/P/2009, bilet de ieșire din spital, contract individual de muncă, Decizia nr. 40/11.06.2010.
Examinând materialul probator în raport de dispozițiile art. 248 alin.(1) C. prin prisma excepției inadmisibilității acțiunii, invocată de pârât prin întâmpinare, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 2 alin.(1) din Legea nr. 192/2006 "Instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligației de a participa la ședința de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată sau după declanșarea procesului până la termenul dat de instanță în acest scop pentru litigiile în materiile prevăzute de art. 60 indice 1 alin.(1) lit.a-f."
Se constată că reclamantul nu a urmat nici anterior promovării acțiunii și nici până în prezent procedura informării asupra beneficiilor medierii, caz în care acțiunea este inadmisibilă conform textului de lege menționat mai sus, această sancțiune fiind aplicabilă în speță conform art.VI din OUG nr. 4/2013 care prevede că "Dispozițiile alineatului (1) indice 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare la 1 august 2013", cererea de chemare în judecată fiind promovată după această dată, text în vigoare până la publicarea în M.OF. a Deciziei nr.266/2014 a Curții Constituționale.
Față de aceste considerente, instanța apreciază excepția ca fiind întemeiată și va fi admisă și în consecință va respinge acțiunea ca inadmisibilă și având în vedere ordinea prioritară de soluționare a excepțiilor, urmează ca celelalte excepții să nu mai fie examinate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C., cu sediul în C., ., jud. D. în contradictoriu cu pârâtul R. D., domiciliat în C., ., nr. 25, ., ., ..
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 5 iunie 2014 .
Președinte, Grefier,
F. D. R.-M. B.
Red. F.D.
Tehnored. R.M.B
4 exe. R.B. 09 Iulie 2014
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA | Fond funciar. Sentința nr. 5317/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
