Contestaţie la executare. Sentința nr. 7451/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7451/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 6550/215/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7451/2015
Ședința publică de la 03.06.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. D. M.
GREFIER J. A.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe contestator G. O. N. și pe intimat C.N.A.D.N.R. -SA B., intimat B. I. RAOL F., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat C. R. pentru contestator, lipsind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat C. R. pentru contestator a solicitat admiterea contestației, anularea actelor de executare arătând că titlu executoriu nu este o hotărâre judecătorească, iar procesul verbal nu i-a fost niciodată comunicat. A invocat și decizia nr. 6 a ICCJ din 16.02.2015.
În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
La data de 18.03.2015, contestatorul G. O. N. a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimații C. SA și B. I. Raol F., solicitând să se dispună anularea tuturor actelor de executare întocmite de Ionielete Raol F. în cadrul dosarului de executare nr. 1899/E/2014 și pe cale de consecință să se dispună exonerarea de la plata sumei de 572,71 lei.
În motivare, contestatorul a arătat că nu a avut cunoștință despre procesul verbal de contravenție întocmit la data de 24.10.2011 de C..
Potrivit art. 8 alin. 3 din OG 15/2002 care a stat la baza aplicării sancțiunii complementare privind plata tarifului de despăgubire a fost abrogat de pct.2 al. art. I din Legea nr. 144 din 23.07.2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 509 din 24.07.2012.
Potrivit art. II din Legea nr. 144 din 23.07.2012 tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere la rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002 cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la plata intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Potrivit art. 15 alin.2 din Constituția României legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Legea nr. 144 din 23.07.2012, care a abrogat art. 8 alin.3 și 31 din OG 15 /2002, este o lege în materia contravențională care conține dispoziții mai favorabile contravenientului, astfel încât ea se va aplica retroactiv și contravenției săvârșite de debitor, chiar dacă această faptă a fost săvârșită înainte de . legii menționate.
În aceste condiții dând eficiență principiului cu valoare constituțională al retroactivității legii contravenționale, a apreciat că contestatorul nu mai poate fi tras la răspundere contravențională sau la o altă răspundere juridică derivată din săvârșirea contravenției respective, obligația de a plăti suma de 28 de euro nemaiavând nici un suport legal în prezent.
De asemenea, art. 20 alin. 2 din Constituția României prevede expres că dacă există concordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție Europeană a Drepturilor Omului prevede că exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sec, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație".
Astfel, în acord cu jurisprudența CEDO, care constituie izvor de drept și având în vedere dispozițiile art. 20 alin.2 din Constituție, constatând o aplicare discriminatorie a principiului retroactivității legii contravenționale mai favorabile, a apreciat că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. II din Legea nr. 144 din 23.07.2012, întrucât aceste dispoziții sunt compatibile cu art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
A mai precizat că nu i-a fost comunicat procesul verbal, iar faptul că pe lângă amenda contravențională a fost obligat și la plata sumei de 28 euro, se instituie o dublă sancțiunea pentru aceeași faptă, astfel fiind încălcate dispozițiile art. 16 alin.1 din Constituție.
În drept a invocat prevederile art. 714 și urm C.p.civ.
În scop probatoriu a solicitat proba cu înscrisuri.
La data de 29.04.2015, contestatorul a depus precizare prin care a înțeles să conteste în temeiul art. 712 alin.2 Cod pr.civ, titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/24.10.2011.
Potrivit prevederilor art. 712 alin.2 cod pr.civ, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Astfel, față de aceste prevederi legale, coroborat cu faptul că nu a fost comunicat procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/24.10.2011, contestatorul este îndreptățit a invocat în cadrul contestației la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu. Înțelege să invoce nulitatea absolută a procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/24.10.2011 având în vedere Decizia ICCJ nr. 6 din 16.02.2015.
Astfel, în cadrul Deciziei ICCJ nr. 6/2015 s-a stabilit fără echivoc faptul că procesul verbal de constatare a contravenției trebuie întocmit în formă scrisă fiind unicul act probator al unei contravenții și trebuie să conțină mențiunile prevăzute â nart. 16 și art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. în lipsa formei scrise nu se va putea aplica nicio sancțiune, întrucât nu se va putea proba existența faptei contravenționale. Conform art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 dintre elementele ce trebuie să figureze în procesul-verbal de constatare a contravenției, numai în lipsa unora dintre ele atrage nulitatea procesului verbal și anume: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Nulitatea se constată ș i din oficiu. Cu privire la aceste cauze, în doctrina s-a arătat că acestea sunt de nulitate absolută și nu pot fi înlăturate în nici un mod."
În ședința publică din data de 29.04.2015, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de contestator.
La data de 21.05.2015 executorul judecătoresc I. Raol F. a depus dosarul de executare.
La data de 03.06.2015, intimata C. a depus întâmpinare solicitând respingerea contestației ca neîntemeiată.
Pe cale de excepție a invocat excepția inadmisibilității contestației la executare, astfel potrivit art. 39, alin. (4) al OG 2/2001 "împotriva actelor de executare se poate face contestație la executare, in condițiile legii" dar nu se poate cere anularea procesului verbal, deoarece acest lucru este reglementat de art. 31. alin. (1) al aceleiași legi "împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției si de aplicare a sancțiunii se poate face plângere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicării acestuia".
În motivare, a arătat că prin cererea de executare silita s-a adresat B. I. Raol F., solicitând prin aceasta executarea silita a debitorului G. O. N. pentru recuperarea debitului constând in contravaloarea tarifului de despăgubire asa cum prevede art. 8 alin. 3 din O.G. nr 15/2002 completata si modificata prin actele ulterioare, constituind venit propriu al C.N.AD.N.R. S.A - D.R.D.P. C., stabilite de altfel prin procesul verbal de constatare a contravenției . 1 nr._/24.10.201 emis de către C.E.S.T.R.I.N - București.
Conform prevederilor legale fapta posesorilor de autovehicule de a utiliza infrastructura rutieră fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție la OG 15/2002 cu modificările și completările ulterioare și se sancționează cu amendă așa cum prevede art.8, alin. (1)., contravenientul având obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4. așa cum prevede art.8, alin. (3).
Astfel, autovehiculul aparținând contestatorului G. O. N., fiind depistat utilizând rețeaua de drumuri naționale fara a poseda rovinieta valabila, i s-a emis procesul verbal de constatare a contravenției . 1 nr._/24.10.2011.
Titlul executoriu mai sus menționat este emis de CESTRIN București, iar constatarea contravenției a fost efectuata cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei - SIEGMCR iar PVCC-ul s-a incheiat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației si Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor si Direcția Generala de Evidenta a Persoanelor, conform prevederilor art.9 alin.2 si 3 al OG 15/2002, cu modificările si completările ulterioare. Mai mult decât atat, apărările de fond invocate de către contestatorul G. O. N., nu sunt admisibile daca pentru contestarea insusi a titlului, legea prevede o alta cale de atac, respectiv plângerea contravenționala.
Contravenientul a avut la dispoziție 15 zile de la comunicarea P.V.C.C. sa faca plângere la P.V.C.C., dar nu si-a exercitat acest drept, astfel contravenientul a devenit debitor al D.R.D.P. C., având obligația de a achita contravaloarea amenzii si a tarifului de despăgubire.
Deoarece tariful de despăgubire prevăzut in înștiințarea de plata din P.V.C.C. se face venit la C.N.A.D.N.R. S.A., pentru aceasta suma s-a demarat procedura executării silite.
PVCC neatacat in termen de 15 zile de la comunicare constituie potrivit legii titlu executoriu fara investire sau vreo alta formalitate.
Astfel, potrivit art. 711 Cod Procedura Civila, impotriva executării silite insesi, precum si impotriva oricărui act de executare se poate face contestație la executare de către cei interesați sau vătămați prin executare. In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanța judecătoreasca, se pot invoca in contestația la executare apărări de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o cale de atac.
Conform dispozițiilor legale menționate, prin procedura contestației la executare se pot invoca apărări de fond impotriva titlului executoriu, in cazul cand acesta nu este o hotărâre data de o instanța judecătoreasca sau alt organ jurisdictional, daca pentru contestarea lui nu exista o alta procedura prevăzuta de lege.
In speța, pentru desființarea titlului executoriu contestatorul avea la dispoziție alta cale de atac, respectiv plângerea contravenționala impotriva procesului-verbal de contravenție.
Astfel ca, prin cererea de executare silita s-a adresat B. lonilete Raol F., solicitând executarea silita a debitorului G. O. N. pentru neplata debitului prevăzut de titlul executoriu - proces verbal de constatare a contravenției in valoare de 28 euro. Potrivit prevederilor art. 663 Cod. proc. Civ. „ executarea silita poate porni numai la cererea creditorului, daca prin lege nu se prevede altfel. Cererea de executare silita se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convențional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin posta, curier, telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului si confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative. La cerere se vor atașa titlul executoriu in original sau in copie legalizata, dupa caz, si dovada achitării taxelor de timbru, inclusiv timbrul judiciar, precum si, daca este cazul, înscrisurile anume prevăzute de lege. "
Asa cum a menționat anterior, suma de 28 euro reprezintă contravaloarea tarifului de despăgubire asa cum prevede art. 8 alin. 3 din OG nr 15/2002, completata si modificata prin actele ulterioare, constituind venit propriu al C. SA - DRDP C. .
In ceea ce privește mențiunile contestatorului referitoare la semnătura agentului constatator a arătat ca acesta interpretează in mod eronat legislația, atâta timp cat procesul verbal de constatare a contravenției a fost generat si semnat electronic conform prevederilor legii 455/2001 si a HG 1259/_, astfel, potrivit art. 4 din Legea 455/2011 privind semnătura elecronica, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar iar potrivit art. 5 al aceleași legii, inscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
Nici o dispoziție legala nu interzice ca semantura electronica sa poată fi aplicata pe inscrisuri autentice. Totodată, semnătura electronica a proceselor verbale de contravenție de către agentul constatator valorează asumarea celor consemnate in acesta.
In plus. OG 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătura sa aplica pe procesele verbale de constatare a contravenției, olografa sau electronic, lasand astfel posibilitatea aplicării si semnăturii elecronice.
Astfel, in privința celor invocate de contestator cu privire la cele dispuse de înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 6 din 16.02.2015 a precizat ca aceste prevederi vor produce efecte pentru instanțe după ce vor fi publicate în Monitorul Oficial, cu mențiunea ca recursul în interesul legii nu este lege, ci are doar menirea să orienteze în aceeași direcție practica instanțelor judecătorești.
Raportat la dispozițiile Deciziei nr. 6/ 2015 a I.C.C.J, a arătat ca acesta aceste prevederi isi produc efectele, potrivit art 517 alin.4 C. pr.civ., de la data publicării lor in Monitorul Oficial al României, adică de la data de 25.03.2015, astfel ca, acestea, nu pot produce efecte retroactiv in privința unor efecte juridice deja consemnate. Conform principiului neretroactivitatii prevăzut de Codul Civil " Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactivă", rezultând fara echivoc că, principiul neretroactivitatii este regula juridică potrivit căreia o lege civilă se aplică numai situațiilor ce se ivesc după adoptarea ei, iar nu și situațiilor anterioare, trecute. întrucât deciziile pronunțate de ICCJ dobândesc valoare obligatorie de la data publicării, acestea au valoare egala cu cea a legii cu caracter interpretativ, iar o aplicare a acestora la situații anterioare pronunțării ar fi echivalenta cu a da caracter retroactiv unei dispozitii legale. O abordare diferita ar periclita insasi securitatea juridica si încrederea cetățenilor in sistemul de drept.
"Efectul principiului „ ex nune "al actelor ICCJ constituie o aplicare a principiului neretroactivitatii, garanție fundamentală a drepturilor constituționale de natură a asigura securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul de drept, o premisă a respectării separației puterilor în stat contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept.
Pe cale de consecință, efectele deciziei ICCJ nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui în viitor de către autoritățile publice implicate în conflictul juridic de natură constituțională.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 25 alin 2 din OG 2/2001 comunicarea procesului-verbal se face de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult o lună de la data aplicării acesteia.
Potrivit art. 27 din OG 2/2001 comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Prin Decizia nr. 10/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii formulat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, ca consecință în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I, raportat la art. 14 alin 1, art. 25 alin 2 și art. 31 alin 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare a stabilit că: " modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal ".
În cauză, procesul-verbal nu a fost comunicat prin poștă ci direct prin afișare la sediul contravenientului .
Potrivit art. 14 alin 1 din OG 2/2001, executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
Având în vedere dispozițiile legale menționate, instanța constată întemeiată contestația la executare urmând ca în baza art. 719 N.C.Pr.Civ. să o admită și să anuleze actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 1899/E/2014 al B. I. RAOL F..
În ceea ce privește contestația împotriva titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . nr._/24.10.2011 instanța reține următoarele:
Potrivit art 711 N.C.Pr.Civ "împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii".
Potrivit art. 712 N.C.Pr.Civ "în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui".
Potrivit art. 31 din OG 2/2001 "împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia".
Prin urmare, legiuitorul a condiționat posibilitatea utilizării apărărilor de fond pe calea contestației la executare de inexistența unor mijloace procedurale speciale pentru realizarea dreptului, în cadrul cărora acestea să poată fi invocate.
Este inadminisibilă discutarea valabilității titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . nr._/24.10.2011 în condițiile în care acest act beneficiază de proceduri speciale de contestare.
Ca urmare instanța va respinge contestația împotriva titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . nr._/24.10.2011
În baza dispozițiilor art. 453 N.C.Pr.Civ. va obliga intimata către contestator la plata sumei de 100 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestația la executare privind contestatorul G. O. N. cu domiciliul în . nr. 415, jud.D., în contradictoriu cu intimații C. SA București cu sediul în sector 6, București, . nr. 401A, B. I. Raol F. cu sediul în C., ., ..3, jud.D..
Anulează actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 1899/E/2014 al B. I. RAOL F. .
Respinge contestația împotriva titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . nr._/24.10.2011.
Obligă intimata către contestator la plata sumei de 45 lei cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 03.06. 2015.
Președinte,Grefier,
M. D. M. J. A.
Red.MDM
Teh.JA
5EX/19.06.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 9317/2015. Judecătoria CRAIOVA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9161/2015. Judecătoria... → |
|---|
